514 matches
-
înțelegere, la prietenie. El este folosit atât pentru doi soți care promit „să se aibă în dragoste“, cât și pentru doi vecini care s-au certat și la împăciuire utilizează același tip de promisiune; sau pentru un preot aflat în gâlceavă cu mahalagiii pe care făgăduiește „să-i aibă în dragoste“. Dragostea, din recomandările soborului, îmbracă forma unei îndatoriri conjugale pe care soții trebuie să și-o asume reciproc și înseamnă, în mod concret, aport economic și înțelegere față de celălalt. Sintagmele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
niciodată după aceiași parametri cacea masculină, ea se simte și se exprimă în cuvinte, gesturi, emoții, trăiri, răni, crize crunte de epilepsie și îmbracă forma durerii fizice. Suferința masculină pare mai de grabă simbolică și se construiește în jurul reputației, onoarei. Gâlceava poate izbucni din orice: ruperea unei ramuri din grădină, neprepararea hranei, lipsa focului din vatră, urletele copiilor, gelozia. Alteori motivele sunt mult mai prozaice: nu vrea să locuias că la țară unde soțul are slujbă, îi este urât bărbatul, pur
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ma ma-soacră, de rușine, îi achită da toria. Cum nici una din afaceri nu i-a reușit, La zăr renunță să mai aibă vreo inițiativă și așteaptă ca Maria să se ocupe de toate. Nemulțumirile cresc cu fiecare zi, iar gâlceava nu are nevoie decât de un simplu pretext pentru a iz bucni. Într-o zi îi sare arțagul pentru că nu sunt lemne de foc și el tocmai adusese carne pentru mâncare. Furia se revarsă bestial asupra Mariei. Cu ușa încuiată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se potolește, în cele din urmă, dar zvonul se răspândește. Întors de la târg, Alecsie bă canul este asaltat de soția lui care îi povestește de-a fir-a-păr toată tărășenia: cum a venit Tudor acasă, și despre craca ruptă, și despre gâlceavă și bătaie. Cear ta nu-l surprinde prea mult, căci și el asistase la alte câteva, ba într-o zi l-a chemat Zma ran da, speriată că nu știa ce se întâmpla cu Tudor, și bănuia că și-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
eu prin zându-mă înaintea dumnealui cum că nu sunt nici unele de acelea ce aude dumnealui și sunt toate minciuni. Iar când au fost acum, că zând eu în vină ca acéia și dovedin du-mă dumnealui au vrut să facă gâlceavă, zi când că mă va lăsa. Deci eu am căzut la dumnealui cu mare rugă ciu ne ca să mă iar te, prin zându-mă că de acum înainte nu vor mai fi nici unele de acé le și voi trăi cu dumnealui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le gă mân tul luat de un chezaș: „Eu Preda paharnicul sunt chezaș pă numiții - Mihalache și Catrina din mahalaua Flămânda - că vor trăi bine căsnicește, cum să cadecât vor fi șăzători la mine, iar de să va întâmpla vreo gâlceavă sau altă întâmplare rea, adică bătaie sau vreo sluțire vreunuia din ei, atunci eu să am a răspun de la ori ce judecată și în vina pedepsei să fiu.“ În acest caz, chezaș este gaz da celor doi soți fără nici o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poetică a imaginarului, Editura Univers, București, 1988; 15. Cazimir, Ș., "Stelele cardinale", Editura Eminescu, București, 1975; 16. Călinescu, Al., Anton Holban, Complexul lucidității, Editura Albatros, București, 1972; 17. Călinescu, Al., Biblioteci deschise, Editura Cartea românească, București, 1986; 18. Călinescu, G., Gîlceava înțeleptului cu lumea, vol. I, Editura Minerva, București, 1973; 19. Călinescu, G., Ion Creangă. Viața și opera, Editura Eminescu, București, 1973; 20. Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, vol. al II-lea, Editura Minerva, București, 1970; 21. Călinescu, G., Scriitori
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
susține toată viața. Reacția are spontaneitate și subtextul cu un caracter polemic trădează gustul cultivat, specific oamenilor superiori și rafinați, pentru stilul epistolar prin care, eventual, să se afle "într-o dulce bîrfeală de lucruri mai literare." Cf. G. Călinescu, Gîlceava înțeleptului cu lumea, vol. I, , Editura Minerva, București, 1973, p. 37 420 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 328-329 421 Idem, p. 329 422 Idem, p. 323 423 Idem, p. 134 424 Idem, p. 293 425 Cf. Vladimir
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de invidie amestecată cu suspiciune și chiar dispreț față de valorile occidentale, în vreme ce elitele ruse nu fac decît să întrețină aceste resentimente, simțindu-se izolate și ignorate de politica globală a Statelor Unite, care par că și-au uitat vechiul partener de gîlceavă, găsind între timp alți adversari, mai interesanți se pare, în lumea musulmană. Societatea rusă este în continuare bine controlată de serviciile secrete. Boris Elțîn e cel care le-a atras și în politică, iar Putin a creat un întreg păienjeniș
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
maramureșeană din lemn nud, există vreo trei preoți care-și revendică întru slujire parohia, cu mijloace nu tocmai ortodoxe și nu s-a decis încă subordonarea: față de Patriarhia rusă sau față de cea de la Constantinopol, apărînd astfel un nou subiect de gîlceavă. Deși pentru noi alegerea poate părea simplă, de la Geneva lucrurile se văd altfel, interesele implicate nefiind puține și nici minore. Biserica ortodoxă rusă în exil este puternică și influentă, iar la Geneva există o foarte frumoasă biserică construită de rușii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
decalog al stoicilor - Dimitrie Cantemir afirmă că oamenii, În lipsa Atât Grigore Ureche cât și Miron Costin sunt formați În climatul spiritual al școlilor din Polonia și a culturii și filosofiei occidentale. Ale stoicilor porunci zece, adăugate la sfârșitul Divanului sau gâlceava Înțeleptului cu lumea. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale educației, pot căpăta moravuri rele. Ca imperativ moral, Decalogul stoic propune: „Urmează-ți firea”. Etică și filosofie morală. O dată cu reprezentanții Școlii Ardelene, studiile morale se Înscriu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
În: Dacia literară, 8, nr. 27, 1997, p. 54-55. Elena Simionovici. Sfînta Mănăstire Voroneț. Vatră de istorie românească și de spiritualitate ortodoxă. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Cartea debutului. În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 31, p. 7-8. Despre Divanul sau Gîlceava Înțeleptului cu Lumea (1698). SOROHAN, Elvira. Din corespondența lui I.D. Sîrbu. În: Jurnalul literar, 9, febr. 1998, nr. 1-2, p. 2. Un set de scrisori trimise anglistului sucevean Liviu Martinescu (1984-1988). SOROHAN, Elvira. Proza scurtă a lui I.D. Sîrbu (IV
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1998, nr. 28, p. 4-6. SOROHAN, Elvira. Romanul ironic intimidează critica. În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 29, p. 37-39. Julian Barnes. Papagalul lui Flaubert. Traducere, postfață și note de Virgil Stanciu. București: Univers, 1997. SOROHAN, Elvira. Trei secole de gîlceavă a Înțeleptului cu Lumea. În: România literară, 31, 4 nov. 1998, nr. 44, p. 11. Dimitrie Cantemir. Divanul sau Gîlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul. SOROHAN, Elvira. Călinescu în anul de "grație" 1948. În: Adevărul literar și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Julian Barnes. Papagalul lui Flaubert. Traducere, postfață și note de Virgil Stanciu. București: Univers, 1997. SOROHAN, Elvira. Trei secole de gîlceavă a Înțeleptului cu Lumea. În: România literară, 31, 4 nov. 1998, nr. 44, p. 11. Dimitrie Cantemir. Divanul sau Gîlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul. SOROHAN, Elvira. Călinescu în anul de "grație" 1948. În: Adevărul literar și artistic, 8, nr. 463, 1999, p. 11. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir, orgoliul modelării umane. În: Analele științifice ale Universității "Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
2009. SOROHAN, Elvira. Povestea face suportabil Infernul. În: Convorbiri literare, 143, ian. 2010, nr. 1, p. 18-21. Andrew Davidson. Gargui. București: Allfa, 2009. SOROHAN, Elvira. Retorica polemicii călinesciene. În: Convorbiri literare, 144, dec. 2010, nr. 12, p. 26-29. G. Călinescu. Gîlceava înțeleptului cu lumea: pseudojurnal de moralist: vol.1(1927-1939). București: Editura Minerva, 1973. SOROHAN, Elvira. Scriitorul și multidisciplinaritatea. În: Convorbiri literare, 144, sept. 2010, nr. 9, p. 20-23. Despre scriitorul Leonard Gavriliu. SOROHAN, Elvira. Visul nemuririi în cugetarea eminesciană. În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă” dorința de a sta și de a 74 petrece continuu în mijlocul oamenilor; eternizarea stărilor de bine; p. 220, r. 12 13 : „cată să nu dăm cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă!”îndemn la păstrarea unui bun renume și la menținere unei atmosfere calme și împăciuitoare; r. 20 : „Mai trăiesc ei oamenii și fără popie” aluzie sarcastică adresată celor care aspiră, oarecum, la o scară socială mai înaltă; retezarea elanului, a impulsului
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
călătorul lovinescian, poposit la Florența cu gândul de a-și trata boala (plus tristețea singurătății), și nu de a contempla viața placid, de la distanță, ca pe un tablou oarecare. În consecință, motivul dragostei florentine aduce din nou în scenă eterna gâlceavă dintre suflet și trup, de data aceasta prozatorul dând câștig de cauză sufletului, cu toată poezia sa "inefabilă", în spiritul și logica melodramei (în De peste prag dramaturgul optase, să nu uităm, pentru soluția contrară). Așadar, intelectualul îndrăgostit de Igeea e
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai importantă, trimiteau olăcar la marele agă, care se ducea glonț la Domnitor cu fructele zâzaniei, trecând peste marele stolnic, care era mândru și înfumurat. Luminăția sa Domnitorul țării om integru, dar care cu ușurință apleca urechea la vorbe de gâlceavă, dând câteodată cu bâta în baltă, nimerind ca Ieremia cu oiștea-n gard, creinduși adversari puternici, arucându-și țara din prea mult orgoliu în ghearele discordiei și suspiciunei, încăierându-și supușii, mai slabi cu firea. Supușii regatului nu se alegeau cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în noapte pe-a zidurilor creste. Din Tenedos văzură luminile aceste Și-mplătoșați cum fură, armați cu lănci și săbii S-apropie de țărmuri pe negrele corăbii. Când peste lumea toată domnea a nopții slavă Ei prea cu molcomișul și fără de gâlceavă Intrară în cetate... oricare repezi Și începur-în toții a da și a snopi. Tăiau bătrâni și tineri, din mic până la mare, Ostași în floarea Vârstei și tinere fecioare... Și[-s] chiote, blesteme din inimă, rărunchi. 20Prin porțile cetății curgeau pân
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rafina caracterul și bunele maniere. În fața unei ferestre murdare soarele răsare degeaba. Îmbinând liturghia, corida și bordelul, spaniolii s - au ales cu tristețea. Cu lacrimi în ochi, nu vezi prea bine pe unde mergi. Condiția umană este sfâșiată de perpetua gâlceavă dintre spiritul de ordine și cel de aventură. Până când vom deveni îngeri, statul și legile vor fi indispensabile. Singurătatea poate izvodi fascinante frumuseți și libertăți interioare. Trebuie să faci ceva. Nu e suficient să ai dreptate. Unele crize se transformă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
libertăți interioare. Cel mai mare respect ți-l acordă țăranul când își pune pantofii care îl strâng. Unele crize se transformă în motoare existențiale. Trebuie să faci ceva. Nu e suficient să ai dreptate. Condiția umană este sfâșiată de perpetua gâlceavă dintre spiritul de ordin și cel de aventură. Îmbinând liturghia, corida și bordelul, spaniolii s au ales cu tristețea. Inscripționate, tricourile au devenit autentice măști. Frumusețea stă în complexitate și în nuanțe. Simplificările usucă. La nord - americani este vorba despre
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lefe,... n-au vrut să margă în curte,... și au purces... la Cetățuie cu zorba, ca să ceară lefele... au venit pîn-la poarta Cetățuii și, vădzînd c-au închis porțile și... le stau împotrivă,... n-au vrut să s-apuce de gîlceavă și au început a grăi cu binișoru... Atunce Dumitrașco-vodă... au prinsu pre bulucbașii lor... și i-au ucis cu buzduganul... Și așe s-au potolit acea gîlceavă”. Ei, dar de la vremuri de glorie la ruină nu-i prea lungă calea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
închis porțile și... le stau împotrivă,... n-au vrut să s-apuce de gîlceavă și au început a grăi cu binișoru... Atunce Dumitrașco-vodă... au prinsu pre bulucbașii lor... și i-au ucis cu buzduganul... Și așe s-au potolit acea gîlceavă”. Ei, dar de la vremuri de glorie la ruină nu-i prea lungă calea. Vremea aceea a venit și pentru ansamblul mănăstiresc al Cetățuii. Norocul a fost că s-au găsit oameni de seamă ai neamului care au pus să se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
20. Păstorii din Gherar s-au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicînd: "Apa este a noastră." Și a pus fîntînii numele Eșcol, pentru că se certaseră cu el. 21. Apoi au săpat o altă fîntînă, pentru care iar au făcut gîlceavă, de aceea a numit-o Sitna. 22. Pe urmă s-a mutat de acolo, și a săpat o altă fîntînă, pentru care nu s-au mai certat, și a numit-o Rehobot, căci, a zis el, "Domnul ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
aceea, oricât ar părea de scandalos, moralistul atribuie gestului agresiv sensul constructiv al redescoperirii sinelui temperamental, incomod și autentic, captiv într-o lume a filistinilor, conformiștilor și ipocriților pe care ideea îi refuză. "Bătaia nu s-a făcut niciodată fără gâlceavă. Ca să ieși din acțiunea obișnuită a meseriei tale și ca să intri în ceva nou și excepțional, cum este bătaia, ai nevoie de un motiv, de o temperatură. Omul se bate fierbinte, ca și fierul"139. Și judecata în sine, expresia
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]