1,461 matches
-
-i scoată pe unii din case și să se instaleze în locul lor! Cum să se urce în scaunele rămase goale și să conducă! Romancierul vrea să mă distrugă. Sistematic: a pregătit un scenariu. Șușotește în dreapta și-n stânga. Mârșăvii bine gândite. Mă apucase mila de un scrib! Voi elimina perifraza! Tertipul prin care se spune în zece cuvinte ceea ce se poate spune în unul. Zece, pentru a fi ascuns mai ușor adevărul! Intențiile! Nici zece nu sunt suficiente, romancierii și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
douăzeci de capitole, ai întâlnit o femeie, a vrut să te scape de multe griji. O privești c-un ochean întors, tot mai aburit. Singur, ferit de orice moft; suveran peste imperiul infinit al colii de hârtie. Peste infernul personajelor gândite. Peste iubirile lor nefericite. Peste morțile lor premature. Autor al izbânzii și al fericirii lor, atunci când hotărăști că lucrurile trebuie să se termine cu bine. § Bătrânul vorbește într-o limbă necunoscută. Parcă silabisește. „Este mo!” îți spune. Te dumirești, oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
părea că evocă străvechea ceartă asupra Universaliilor, care Îl pasionase atât de mult În răstimpurile În care compunea rimele de iubire pentru Beatrice. Da, murmură el. Nu există entitățile colective. Universaliile, ca și cabalinitatea lui Platon, trăsătura comună tuturor cailor, gândită nemijlocit de Dumnezeu În lumea ideilor, sunt numai o abstracție a minții. Cu siguranță, nu putea exista un asasin orb și impersonal, de acest lucru era Încredințat. Unul singur ucisese, unul singur trebuia găsit. Dar cine? Și de ce? Și, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
da, așa este, bravo”. Dumneata mai afirmi unul, eu iară voi fi de acord. Apoi dumneata, încurajat, începi să susții un șir întreg de lucruri și eu te voi susține cu „da”-ul meu până la capăt. Dacă în șirul lucrurilor gândite și făcute de dumneata s-a strecurat o greșeală, un neadevăr, te vei prăbuși singur în cele din urmă, căci aprobarea mea necondiționată nu va face decât să lărgească fisura inițială, aducând-o la proporțiile unei prăpăstii. Atunci de ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se îndrepta spre spălătorie urmată de Feifel. Rita a smuls trenciul din mașina de spălat, golindu-i buzunarele. Feifel privea zăpăcit cele câteva resturi de hârtie colorată. - Nebunule, sunt ruinată, urla Rita scoasă din minți, prostule, cap sec! - M-am gândită am vrut săă - Nu mai spune nimic, mă dezguști, îmi vine să vărs! Rita s-a dus la toaletă. Feifel își frământa mâinile gândind: „Dragostea îi omoară pe oameni și căsătoria îi îngroapă de vii! Toată viața asta pare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
bine și povestescă frumosă cuprinsul celor citite. La aritmetică s-a ajunsă la curent cu predarea materiei. Am examinat elevii clasei a IV-a din geografie, gramatică, istorie, anatomie și naturale și datoriile omului și cetățeanului. Elevii dau răspunsuri bine gândite și complete. Le-am dictat: „Mi-am învățat lecțiile și n-am nici o grijă”. În general scriu corect și cunoscă întrebuințarea semnelor de punctuație. Au cântat frumosă câteva cântece. Cu elevii clasei a IV-a s-au lucrat flanele, mănuși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scopurile, a continuat să se mențină până acum neclintită coeziunea instituțională între politicienii responsabili cu gestiunea unei țări asupra căreia a căzut, fără să spună păzea, o calamitate nemaivăzută în lunga și dintotdeauna laborioasa istorie a popoarelor cunoscute. Contrar celor gândite, cu siguranță, și, probabil, puse în circulație de unele persoane rău intenționate, nu era vorba de o fugă lașă, ci mai degrabă de o mutare strategică de prima clasă, fără egal în ceea ce privește îndrăzneala, ale cărei rezultate, în mod prospectiv, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
că nu se distinge nici un singur suflet la ferestre, nici pe străzi, e ciudat, foarte ciudat, încep să cred că va trebui să admit ceea ce până acum refuzam, că există o intenție în spatele a toate acestea, o idee, un obiectiv gândit, lucrurile se petrec ca și cum populația ar asculta de un plan, ca și cum ar exista o coordonare centrală, Nu cred, dragul meu prim-ministru, știți mult mai bine decât mine că teoria conspirației anarhiste nu avea nici un capăt de care să apucăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a nu o avea, era mai degrabă ca și cum aș fi întâlnit o comoară și aș fi vrut s-o păstrez numai pentru mine, nu, ce idee, nu era vorba de o chestiune de sentimente, nu era vorba de ceea ce, probabil, gândiți, s-a întâmplă că m-am temut pentru siguranța acelei femei, m-am gândit că, cu cât o interogau mai puțini, cu atât putea fi mai în siguranță, Cu vorbe mai simple și cu mai puține ocolișuri, iertată fie-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
târziu. De obicei face câte o prostie. Dar Rainer se bagă‑n vorbă ca măraru‑n ciorbă și dă ordine contradictorii, pe care nu le înțelege nimeni, și de aceea fiecare le pune în aplicare altfel decât au fost ele gândite. Anna, pe jumătate mută, se duce să cânte muzică de cameră, pentru ca, astfel, sub degetele ei să se înalțe un edificiu luminos de tonuri, pe care gura arareori le poate emite cu o asemenea densitate. În mintea ei domnește întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Kataoka percepea cele mai mici schimbări de dispoziție ale celui din fața ei și adopta o nouă atitudine În funcție de acestea. De aceea trebuia să Îi răspunzi imediat dacă erai Întrebat ceva. Și nu oricum, căci se aștepta la un răspuns bine gândit, pertinent și corect. Vreți să spuneți că sistemul din care făceați parte nu vă permitea să vă exprimați În mod liber voința, nu-i așa? am răspuns eu tremurând. Efortul de a căuta răspunsul la Întrebare, În condițiile În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care vorbește, plecând de la texte; dar și pe stradă, în agora, privindu-l pe un filosof care, din motive de eficacitate concentrată, redusă la chintesența ei, se exprimă nu atât prin vorbire și cuvânt, cât prin gesturi ori alte scenografii, gândite astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
scurt tratat asupra afecțiunilor și acțiunilor, Diogene face un tablou idilic al timpurilor viitoare: dreptatea domnește în mod absolut, iubirea reciprocă triumfă, fortificațiile cetăților nu mai au nicio utilitate, nu mai e nevoie nici de legi, nici de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă necesarul pentru propria-i subzistență, consacrându-și tot restul timpului filosofiei... Un vis... -5- întunecarea lumii. Diogene din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Asta înseamnă că nu gândiți prea mult? — Nuuu, răspunse tractoristul. Cum să nu gândim?! Gândim de ne trec sudorile, dar gândim greșit. Înțeleg, spuse comandantul. Nu gândirea vă lipsește, ci finalitatea ei. — Cum ați spus? făcu tractoristul. — Că de gândit gândiți, dar nu prea știți de ce gândiți, zise Aciobăniței. — Cam așa ceva, eu oricum nu mă prea pricep, spuse tractoristul. Eu, dacă-mi fac datoria, n-am treabă, sunt liniștit. Dar ați încercat să gândiți nu numai individual, ci și-n grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
lămurind din Craii de Curtea-Veche. Și astfel, v-am arătat pentru ce trebuie iubită această carte. realității noastre pretindea zadarnic de la mine rânduire și exprimare. Concluziile oscilau nelămurite, ca aburul. Când iată că, tot ceea ce bănuiam îl aflu trecut și gândit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte. Așa, în Cișmigiul de acum nouă ani, se putea vedea o schimnică întunecată înșirînd pe patru bănci la rând o stranie tarabă de smochine. Hula copiilor n-o tulbura din treabă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
foarte frumos adesea, totdeauna strălucitor de idei. Totuși, acestui tip de eseuri rimate, îi preferăm eseurile pur și simplu din admirabilele Varietăți. * Mult mai pur este Moréas decât acești doi poeți, recunoscuți ca atare. Pur, mai întîi prin alegerea profund gândită a simbolurilor lui: sămânța, floarea, luna și lira. E uimitor să constați ce savante configurări scoate din atât de puțină substanță. Îți vine-n minte Shelley, care, cu cele trei simboluri ale lui: fluviul, barca și lampa, compune un vast
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să aplicăm la Barbu metodele pedagogice? Căci explicând După melci în cheie folclorică, fără a releva și existența unor planuri ascunse ce se referă la ritualuri ancestrale, deschidem o falsă analiză. O poezie de Ion Barbu scoasă din cadrul ei anume gândit își pierde imunitatea la vulgar, și este în primul rând cazul poemelor din maniera sa balcanică. Poezia "așa cum pare" nu este reprezentarea de suprafață a poeziei adevărate, ci altceva, înscenare și convenție. După melci este și poem folcloric numai cât
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
văzând în fiecare poezie un tablou de evenimente și trăiri sentimentale, asemănătoare unei viziuni închinate dragostei efemere, iubirii grațioase și neostentative, dragostei adevărate. Autorul acestor poeme, prin simple cuvinte spuse din și cu suflet, caligrafiază în mintea mea, tumultul sentimentelor gândite acolo, în arhipelagul inimii sale, stârnind nu numai admirație dar și o dragoste necondiționată; Pereche - Nepereche ; Somnul din somn ; Nascendo ; Orizont ; Înecarea lacrimei ; Basm; ; Litera ; La revedere ; Muntele din mare; Anotimp invers; Ea , și un alt șirag de poeme nestemate
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
sociologie nu mai este decât un pas,pe care autorul l-a făcut,evidențiind,printre altele, jaful realizat prin hoție.Concluzionând că onorabilitatea nu este câștigată prin ea însăși și munca,ci prin furt. Vechea organizare armonioasă din Cartierul Primăverii gândită de arhitectul Doicescu este abordată în Povești triste despre case și grădini.Vastul proces de împroprietăriri cu falsificarea retrocedărilor, stau la baza originii noii propietăți,fapt care a dezechilibrat coerentă armonioasă a cartierului.Concluzia, la care ajunge autorul,este că
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
în zori; Cum și-a ascultat primul om vorbele cu uimire, Ca jocul ecoului în rostogolire, Ca un simbolist, decadent ori modern Peste care uitarea, liniștea se aștern; Dar se înscrie eternul clipa Când plină de gânduri întinde aripa; Cuvinte gândite, tăcute, șoptite - Căi neumblate, neștiute, nebănuite. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cuvinte șoptite / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CUVINTE ŞOPTITE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361320_a_362649]
-
la sfârșit! Sunt foarte fericit că am ajuns - prin timp-până aici și că am putut să-mi dau seama că omenia cu care te întâlnești pe stradă sau care te înconjoară , nu constă în sofisticării, în ținută excentrist de mult gândită și alcătuită, în țigară, alcool, cafea... care sunt, toate, doar niște iluzii- ci în simplitate, modestie, omenie și simț al măsurii....pe care le posezi! BINELE TREBUIE SĂ ÎNVINGĂ, DIO! EL, NUMAI EL : MEREU VA TREBUI SĂ ÎNVINGĂ BINELE! P.S.
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin bolul inocenței - / în visul transformat în firul de fum, / ce se strecoară / prin toate ungherele tale/ cu veșnica pecete a arderii”. Culminarea trăirii poetice gândită (sau gândirea poetică trăită) prin „bolul inocenței“ sugerează aspirația ontologică la plenitudinea misterului sferic, cu in edite bipolar ități n oeti ce. Fără a instaura confuzii semantice, joncțiunea dintre adevărul tulburător, circumscris în conștiință, și finalitatea itinerariului nostalgic se produce
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
de mare, cu pomi seculari, o frumusețe, ce mai! Din loc în loc erau niște personaje din cărțile și din tradiția spaniolă printre care și Don Quijote. Sub masca acelor personaje, erau oameni care cerșeau, îmbrăcați în armură și cu lance, dar gândită bine cerșetoria aceasta. Lângă personaj era o cutie, unde cei care voiau să se fotografieze cu personajul respectiv, lăsau acolo un bănuț. La un moment dat, ne-am oprit și noi lângă armura lui Don Quijote și am decis să facem
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
a comuniunii de viață între persoane. Părintele Dumitru Stăniloae arată că întrucât setea de comuniune nesfârșită a persoanei poate fi hrănită numai printr-o iubire infinită, el prezintă Sfânta Treime ca structură a supremei iubiri. Iubirea nu poate fi numai gândită, ci se cere trăită. Ea presupune în mod existențial actul de viață al dăruirii și al primirii. Iar această viață de comuniune în iubire are ca structură și model Sfânta Treime. Iubirea fundamentată pe relațiile dintre Persoanele Sfintei Treimi nu
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
La Dumnezeu gândirea nu e una și existența alta. Gândindu-se pe sine, Tatăl se reduplică ipostatic, fără să se dubleze ca ființă. Gândindu-se pe sine, El se cunoaște pe sine și ca cel ce gândește și ca cel gândit, cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu, știindu-se în același timp ca izvorul acestui < > perfect al Său” . 5. Despre Dumnezeu Tatăl - ca temei al unității intratrinitare Unitatea Sfintei Treimi având ca
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]