5,090 matches
-
în Studiu introductiv la cartea Sensul istoriei, Editura Polirom, 1996). Spiritul fiind pentru Berdiaev „o mișcare de îmbrățișare”, Dumnezeu Însuși este spirit, nicidecum substanță. Și totuși, se vor întreba unii, de unde graba de-a înghesui într-un singur text doi gânditori, când mult mai rezonabil și mai cuviincios era să fie tratați separat? Iată de unde. Sunt întru totul de acord cu eminentul filosof și cărturar P.P.Negulescu cum că „Nu putem zice astăzi că avem o filosofie, cum putem zice că
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
caracterul discutabil al absolut tuturor rezultatelor ei, duce cu necesitate la studiul fiecărui filosof în parte; b) Dacă științele particulare pot fi studiate în mod dogmatic, filosofia nu poate fi studiată decât în mod istoric. Doar prin găzduirea celor doi gânditori în interiorul aceluiași text, că doar au trăit în aceeași perioadă și au scris în aceeași limbă (Heidegger ca profesor și, pentru aproximativ un an, rector al Universității din Freiburg, Jaspers profesor la Universitatea din Heidelberg și din 1948 la cea
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
etc.), ci și faptul că prin ei amândoi se încheie un mod de filosofare, după cum suntem înștiințați: Jaspers în textul Filosofia în viitor: „Totuși, în viitor nu va fi posibilă o adevărată dezvoltare a filosofiei fără înțelegerea acestor doi mari gânditori (Kirkegaard și Nietsche, nota mea, G.P.) până în profunzimea originilor. Căci în destrămarea propriei lor opere și în sacrificiul propriei lor vieți, ei ne-au dezvăluit ceva de neînlocuit.”; Heidegger în Sfârșitul filosofiei și sarcina gândirii: „Filosofia a ajuns la sfârșitul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
există un fel de acțiune., Dar, taman ca Sfântul Ioan al Crucii care cerea să fie dat totul la o parte ca să poată vedea, Heidegger constată că obiectivitatea constituie întotdeauna un obstacol în căutarea ființei. Drept aceea, problema cheie pentru gânditorul în discuție era de-a ști ce se dezvăluie ca ființă dincolo de obiectivitate. Ori pentru asta avea mare și stringentă nevoie de noi „unelte” care să vină în ajutorul rațiunii, știut fiind faptul că din triada observație-experiment-raționament, filosoful întrebuințează doar
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
se efectuează în și prin ele” (J.Hersch), dar nici nu se lasă traduse prin altele? Ea (explicația) constă din influențele venite pe de o parte dinspre presocratici, pe de altă parte dinspre doi compatrioți: poetul romantic Friedrich Hölderlin și gânditorul în manieră artistică Friedrich Nietzsche, amândoi având o deosebită prețuire față de presocratici. Înarmat cu acest set redutabil de „unelte” puse la dispoziția raționamentului, firește că Heidegger a putut purcede la explorarea în manieră proprie a trei dintre categoriile nodale și
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
universitatea în întregul ei fiind un refugiu al libertății de gândire, nicidecum un instrument de propagandă, ea trebuie să se dedice cercetării fără compromisuri, căci nu are de dat socoteală decât în fața rațiunii și a criteriilor adevărului. De unde, ne asigură gânditorul, rolul important ce revine comunicării autentice dintre două ființe omenești, comunicarea dobândind înțelesul de perspectivă comună înspre adevăr pentru cei care vorbesc și cercetează împreună. Iată de ce universitatea, acest loc deopotrivă al libertății ca și al cercetării și învățământului, trebuie
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
figurează la indicele de nume al lucrărilor de specialitate”. Optimismul lui Karl Jaspers în viitorul omenirii răzbate din Originile și sensul istoriei, principala lucrare de filosofia istoriei, el descoperind în istoria omenirii perioada axială, intervalul dintre anii 800-200 î.e.n., când gânditori din China, India, Iran și Palestina au întemeiat, concomitent și independent, marile filosofii și religii, astfel punându-se bazele gândirii sistematice întru dobândirea primei forme a conștiinței de sine. Precedată de epoca preistorică și pregătită de epoca prometeică a unor
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Medalia "George Enescu" (București 1995). În 1993 descopeream, în persoana lui Julien Musafia - aflat la București, pentru un recital, la invitația pianistei Ilinca Dumitrescu, pe atunci directoarea Muzeului "George Enescu" - un muzician plin de har și ingeniozitate, dublat de un gânditor profund și perspicace, adept al doctrinelor platonice, dar și al filosofiei lui Arthur Schopenhauer și Karl Popper. În luna Noiembrie a anului 2000, Julien Musafia a revenit la București ca oaspete al Ateneului Român, prilej cu care ne-am revăzut
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
geniul centauresc": putința de a practica atît idiomul sever al științei cît și limbajul exuberant la artei. Și așa cum centaurul e o ființă hibridă al cărei întreg e alcătuit din două jumătăți diferite - jumătate cal și jumătate om - tot așa gînditorul modern trebuie să întruchipze ipostaza corcită a unei duble naturi spirituale: scriitor și filozof. Iar centaurii asupra cărora Ciprian Vălcan se oprește în cartea de față sunt cu precădere trei: Sloterdijk, Cioran și Nietzsche, adică exact genul de autori despre
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
în prim plan veșnicul conflict dintre rațional și irațional. Regăsim valorificate în aceste pagini preocupările lui Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu (la asasinarea acestuia din urmă existând în Alegerea o trimitere mai mult sau mai puțin explicită), cei doi gânditori români - oameni de știință și literați - ce au acordat o importanță capitală reintegrării conștientului în lumea modernă. Aceștia au văzut omul modern "purtând în sine paradoxul unei existențe duse la două niveluri diferite și paralele, incompatibile între ele pentru conștiința
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
Vasile Dâncu de la Runc, ce a mai rămas și ce mai rămâne, în această situație, din ea. Cine mai crede astăzi, ca Ramuz, că civilizația rurală, temeiul, se află "la sursa însăși a ființei"?! Nimeni aproape. Poate câțiva filosofi și gânditori rătăciți, etichetați autohtoniști, tradiționaliști sau, și mai rău, naționaliști. Satul nu mai e o temă pentru literatură, dar nici pentru filosofie. A vorbi despre sat, a scrie despre sat, a extrage idei și principii perene din acest topos a devenit
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
munții. Textul filosofului din Pădurea Neagră, intitulat De ce rămânem în provincie?!, e emblematic pentru aserțiunea mea. Rețin părtășia filosofului cu țăranii care rășpălesc dranițe și asemănarea lucrului lor cu filosofarea. Nu cunosc soluții pentru a salva satul. Cunosc doar câțiva gânditori amintiți deja (la care îl adaug pe Lucian Blaga și Spațiul său mioritic ), câțiva scriitori și un mare teolog, Dumitru Stăniloae, care a scris Reflecții despre spiritualitatea poporului român, și care ne mai țin încă în trezie în ceea ce privește veșnicia și
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
ale stilului său (cum e cazul lui Michelet), cît pentru modul în care a reușit să transforme patriotismul în stil de existență și, în cele din urmă, în stil scriptic pur și simplu. Asemenea concordanță perfectă între ideile profesate de gînditor și modul în care acesta și-a dus existența mai poate fi întîlnit, în romantismul nostru, doar în cazul lui Eminescu. Pe măsură ce anii au trecut peste acel noiembrie 1852, cînd istoricul se stingea la Palermo părăsit de toți, mitul și
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
pare a fi îndreptățit spaniolul citat mai sus să considere secolul al XX-lea pierdut pentru istoria gîndirii. Dacă te uiți la istoria recentă numai prin ocheanul politicului, vezi că pe cursul acestui secol stările de fapt au impus agenda gînditorilor. Dacă te-ai uita la același secol prin alt ochean, acela care dezvăluie mișcarea ideilor în fizică, în biologie ori în tehnologiile informatice, ai vedea că s-a cîștigat ceva de o măreție fără egal, ceva atît de revoluționar încît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
beatifica "valorile spirituale de rang suprem", vituperînd nu numai Occidentul decăzut în opulență, "Germania untului", ceea ce suna bine în auzul cenzorilor, dar și, implicit, "valorile civilizației materiale", pe care se bizuia "socialismul", lucru ce i se trecea cu vederea. Erezia gînditorului de la Păltiniș, din punctul de vedere al ma-terialismului dialectic și istoric, era contrabalansată de satisfacția sardonică a consimțirii sale propagandistice... Minuțios documentată, învederînd o remarcabilă vervă demonstrativă, scrierea lui Sorin Lavric e infuzată în marea majoritate a paginilor sale de
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
defecte fac ca aplombul retoric al francezului să-ți provoace o reacție de suspiciune preventivă: e ca atunci cînd, aflîndu-te în fața unui caz aparte, nu-i poți intui de la început diagnosticul. Apoi te lămurești: paradigma lui Bourdieu coincide cu tiparul gînditorilor din generația '68: nivelarea ierarhiilor în numele unor raporturi de forțe sociale, cu privilegierea unor instanțe generale în dauna celor individuale. Persoanele sunt elemente prinse într-o canonadă socială din care nu pot scăpa decît într-un singur fel: dispărînd. Așa
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
de educație (și nu de construcții). Ei ar putea porni, bunăoară, de la cea mai simplă, esențializată și concisă formulare pe care am cunoscut-o, aceea a lui Richard Rorty (citez din memorie): "Rostul școlii e să producă oameni culți și gânditori independenți, care să poată face singuri deosebirea dintre bine și rău." Aici, o mică pauză de reflecție. Căci, dacă, de bine, de rău, știm ce înseamnă gânditor independent, ce înseamnă bine și rău, va trebui să cădem de acord asupra
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
Richard Rorty (citez din memorie): "Rostul școlii e să producă oameni culți și gânditori independenți, care să poată face singuri deosebirea dintre bine și rău." Aici, o mică pauză de reflecție. Căci, dacă, de bine, de rău, știm ce înseamnă gânditor independent, ce înseamnă bine și rău, va trebui să cădem de acord asupra a ceea ce înțelegem prin om cult. Dacă, însă, mai păstrăm obiceiul de a citi și altceva decât tabloide cretinizante, ne-ar putea ajuta venerabila doamnă Marguerite Yourcenar
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
ta. Capeți detașarea minuțioasă a cercetătorului și acribia pedantă a exegetului. Vrei idei, nu sentimente, și atunci te comporți în consecință. Ei bine, cele două trepte în citirea unui filozof sînt chiar criteriul valorii sale. Cu alte cuvinte, numai acei gînditori care îți inspiră dorința de a-i citi în ambele feluri își merită cu adevărat numele. E limpede că, atunci cînd iubești un autor, simți nevoia să-l studiezi. Din păcate, reversul nu e valabil: poți studia ani de zile
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
mîntuiesc. Acesta mi-e scopul! Acesta mi-e interesul!". "Românizarea" lui N.Steinhardt a fost deplină, patetic împinsă pînă la identificarea sa cu o parte caracteristică a pămîntului românesc. Într-o epistolă adresată lui C. Noica, acesta îl informează pe gînditorul de la Păltiniș că, pregătindu-și crucea tombală, a vrut să scrie pe ea: "N. St., monah maramureșean". Deși poate părea suspectă (a și stimulat comentarii diverse), conversiunea în cauză , conținînd cîteva trepte, e străină de jocul lumesc de factori ce
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
prezentului. Visul nazist și visul comunist sînt menționate împreună în inventarul alibiurilor nobile ale violenței și de un mărturisitor din sînul "raiului" comunist (deci mai credibil pentru cei mefienți în observațiile - limpezi, prin urmare nu tocmai confortabile - ale istoricilor și gînditorilor din afara "lagărelor"). Este vorba de Alexandr Soljenițîn, care scrie, obosit de spectacolul istoric al măștilor amăgitoare ale crimei: "(...) inchizitorii își motivau acțiunile prin creștinism, cuceritorii - prin glorificarea patriei, colonizatorii - prin civilizație, naziștii - prin rasă, iacobinii și bolșevicii - prin egalitate, fraternitate
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
privitor al arealului românesc, fapt consemnat în aproape toate muzicile sale, chiar și atunci când orizontul limită abia se zărește. În același timp, Maestrul sondează istoria ca simbol al umanității, caută sensurile, cele foarte aproape de noi și cele îndepărtate. Dintotdeauna un gânditor, artistul și-a expus concepțiile privitoare la organizarea limbajelor sonore nu numai în formulări esențializate, ci și în realitatea lucrărilor. Dincolo de cronologie, acest reper de dualitate teoretică și autentificare practică ar putea fi Columna modală (1984-1985), aici ”...primordială fiind descifrarea
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
înființată în Franța Asociația traducătorilor de limbă română (ATLR), prezidată de Dumitru }epeneag și având-o ca trezorier pe Magda Cârneci", un comentariu inteligent al lui Liviu Capșa referitor la "turneul" european la care vor participa 1200 de "piese" (inclusiv Gânditorul de la Hamangia) re-pre-zen-tative pentru neoliticul din România, un interviu (realizat de Nicolae Băciuț) cu Ioana Cră-ciu-nescu, remarcabilă, ca și altădată, prin franchețe, un alt interviu (semnat) de Ioana Todea cu Nicu Alifantis ("Știi cum îl faci pe Dumnezeu să râdă
Plăcere rafinată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8420_a_9745]
-
Sorin Lavric Ține de o fatalitate a breslei ca filozofii să fie în genere triști. Dispoziția lor de bază e de ordin apatic: privire melancolică absorbită în interiorul unui orizont deprimant. Rareori cînd dai peste un gînditor care, sărind peste pragul posomorelii cotidiene, poate cultiva umoarea unei euforii tonice. Și la mijloc nu e doar luciditatea la care este osîndit prin natura disciplinei pe care o practică, ci un amănunt mai degrabă biologic: fiziologia gîndirii umane. Nimeni
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
burlesc: aerul buf al unor oameni mari care spun trăsnăi cu aerul cel mai serios de pe lume. Și atunci înțelegi de unde nemulțumirea inițială: din faptul că toate personajele ajung în cea mai distrugătoare situație în care poate nimeri vanitatea unui gînditor: comicul involuntar. Oamenii aceștia nu sunt nostimi din neglijență sau din grabă, ci din orgoliu, din ambiția de a da peste ultima explicație și din trufia de a fi irepetabili. De aceea, toți par niște coloși în miniatură. Raportați la
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]