352 matches
-
de un compozitor din specia lui Rahmaninov. Dar aici mă preocupă altceva, anume o simplă frază din ceea ce a scris Ivan Bunin; o simplă schiță, un exercițiu de proză scurtă. * Într-o zi de vară, în stepa înfiorată de zumzetul gângăniilor și de foșnetul grânelor, când vișinele coapte cad cu mici plesnituri la pământ, câțiva copii de la conac rătăcesc prin cimitirul satului. Sau oprit lângă cavoul familiei, privind printr-o fereastră întunecată în încăpere. "Uite-l pe nenea (ei spun "deadea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
galenă. A ajuns profesor și prorector la Institutul „Gh. Asachi”, după cum Harry Ofenberg, tot premiant, a fost șeful catedrei de chimie organică la Universitatea „Al. I. Cuza”. Stând la marginea târgului, simpaticul Popovici (Fus) avea în insectar cele mai frumoase gângănii, adevărați mastodonți ai lumii gândăcești: caradaște uriașe și nasicorni maro. Una dintre ele avea elitre în carouri ca o tablă de șah. Popovici se amuzase odată pe socoteala profesorilor Stino și Gorovei care se plimbau într-un amurg pe strada
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
întemeiat pe contract social. Barbaria devine la Eminescu o "sănătoasă barbarie", iar "obiceiul pămîntului" o instituție mai solidă decât constituția. Forma statului natural celui mai tipic este statul național. Un roi de albine nu se poate gândi amestecat cu alte gângănii. În acest înțeles al purității e îngăduit a se vorbi și de misiunea unei nații. Firește, Eminescu devine rasist, deplânge infiltrația elementelor alogene, a "damblagiilor" bizantini, formând "pătura superpusă", admite războiul (hegelian într-asta) ca o expresie a luptei pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mijloace, în momente de echilibru, Delavrancea a scris câteva amintiri și basme de neuitat. Aparența e adesea de realism, dar e o iluzie. Domnul Vucea, cu fizionomia lui de păpușă, e tipul omului rău din poveste, îmbrăcat feeric ca o gânganie; Hagi-Tudose e un avar fantastic, delirant, care se privează de hrană și vrea să taie coada cotoiului ca să scurteze timpul deschiderii ușii. Vițiul hagiului e desfăcut cu totul de individualitate, redus la o caricatură mitologică. Dintre povești, Norocul dracului e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu vocația precoce a investigației decompensată de lipsuri sufletești fundamentale. Zeflemeaua cu care țăranii întîmpină observațiile entomologice ale băiatului, ce n-ar trebui să mire pe niște oameni ai câmpului, produce o deprimare exagerată. Un om întreg observă nu numai gângăniile, ci și oamenii și nu poate să nu ajungă la încheierea că un individ superior nu are comunicație cu inferiorii. Când a ajuns la această concluzie, omul profund își stăpânește reacțiunile, fie conformîndu-se în aparență mediului, spre a-l modifica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cînd începe anul bisericesc - uite cum se leagă lucrurile dar după adevărata credință strămoșească nu după făcătura lor - de sărbătoarea noastră, a voastră este de ziua tăierii prepuțiului, se închide pămîntul, adică începe perioada toamnei și a iernii, păsările pleacă, gîngăniile își caută sălaș în pămînt pentru hibernare și se pornește culesul roadele cîmpurilor și pomilor. Tot acum se strîng și plantele de leac precum și crengi de alun atribuindu-se acestora un rol magic cu puteri miracu- loase folosite de fîntînari
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vraja neagră”, izbucnesc alte și alte calamități: un pârjol devastator, revărsări de ape, furtuni care, dacă nu se învârtejesc într-o „tornadă” sau un „uragan”, se manifestă măcar ca o vijelie furioasă. Se adaugă „asaltul” a fel de fel de gângănii și de lighioane, fie țânțari însetați de sânge ori muște sâcâitoare, fie, în cealaltă extremă, coloși agresivi, ca elefanții și, în secvențe care își au trepidația lor, „monștrii apelor”, hipopotamii și crocodilii. Cu mic, cu mare, necuvântătoarele africane răspund prompt
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
sau în ˇ77? *„Un evreu care mănîncă porc rămîne evreu, dar un rabin care mănîncă porc nu mai poate fi rabin”. Ce cred propagandiștii noștri despre aceste vorbe? *Minunate vremuri - acelea în care mă temeam doar de șerpi și de gîngănii! În mai n-a mai fost lapte pe piață, pentru că - se zice - era contaminat de particulele aduse de „norul de la Cernobîl”. Sporici știe însă, de la nevastă-sa, că „nici o picătură n-a fost vărsată”. în iunie, cîteva zile, laptele s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
București, 1923; Stendhal, Schitul din Parma, I-II, București, 1922-1923; W. A. Hoffmann, O mireasă la loterie, București, 1926; Ch. Dickens, David Copperfield, I-III, București, 1928; W. Somerset Maugham, Din Oceanul Pacific, București, 1930; J.-H. Fabre, Minunile instinctului la gângănii. Păianjenul. Lăcusta verde, București, 1931; Louis Bromfield, Vin ploile, I-II, București, 1941 (în colaborare cu Lucia Demetrius), Un erou modern, București, 1946, Dragoste și destin, București, 1993; H. Taine, Despre Balzac și despre Stendhal, București, f.a., Pictura Renașterii în
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
neant, în acele călătorii nocturne, se asemăna cu un amator de soapopera care, înainte de a i se prezenta noul episod, era forțat să le revadă pe cele anterioare. Ciudat este că toate episoadele sfîrșesc la fel". Cu visele lui, de gînganie proscrisă, de fluture levantin, frate nelegitim, ursit de-o vrajă rea, al silfilor de zi, începe un basm delicat, sub lupă și pensetă, despre codoșii și răpiri, despre parfumeuri, pivniceri și călăi. Despre fluturi mulți, de multe neamuri, zmei din
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
Într-un târziu, la ora 11 noaptea, ne-au dus la barăcile Hanovra unde ni s-au alocat paturi. De dormit nici nu putea fi vorba. Alarma s-a declanșat de trei ori și era plin de purici și alte gângănii. Cam atât despre sosirea mea la Terezín.</i> - Cortez (autor necunoscut)[4] [caption id="attachment 1081" align="aligncenter" width="350"] Un transport sosește la Terezin. Muzeul Evreiesc, Praga, Neg. no. 24758[/caption] Trăiască Republica Shkid! Marie: Micuțul, Grăsanul - parcă așa îi
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
diferite combinații de lupe, ca să vadă mai bine urzeala țesăturilor pe care le vindea, și, de la o lupă la alta, a inventat un microscop de cinci sute de lentile, capabil să vadă într-o picătură de apă o mulțime de gângănii care aleargă cu viteză enormă. Acest negustor de stofe a descoperit, printre alte mărunțișuri, globulele roșii, bacteriile, spermatozoizii, drojdia, ciclul vieții furnicilor, viața sexuală a puricilor și anatomia acelor albinelor. În același oraș, în Delft, se nășteau, în aceeași lună
24 OCTOMBRIE. A VEDEA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296034_a_297363]
-
îl ademenesc cu ciocolată și mii de cercuri vesele și sclipitoare cât soarele de mari de fapt sunt găuri negre ce duc spre lumea aialaltă scot sprayul cel însemnat cu-n cap de mort și încerc să-l apăr de gângănii și dracii împielițați când orologiul bate ora de împăcare cu ziua următoare un pescăruș cu aripile verzi îi dă binețe și-l îndeamnă să-i deschidă colivia viselor asta după ce-și făcuse rondul vreo jumătate de oră pe sub pleoapele
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
sau nu curând. Noaptea, se îmbăiază în locuri neștiute, în apele curgătoare din localitate. De la copiii de 6-7 ani până la oamenii vârstnici, măi aprind pe dealuri, și în zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mari, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avânta într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
așa cum se întâmplă bunăoară la Ioan Alexandru. De puține ori, în lirica sa mai nouă, Adrian Păunescu este un imaginativ. Și atunci „ticurile” poetului sunt mai greu de sesizat, precum în acest „peisaj” de măreție cosmică: În iarbă sunt furnici, gângănii, broaște. / Și ploaia le-a trezit și le-a stârnit. / Acum un călăreț neobosit / E soarele pe calul care paște / Stă soarele aprins în coama lui / Și razele cu milă îl țesală / Și nici un om până departe nu-i / Și
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
lider al rebelilor, la baza acestuia de pe coasta. Acesta îi dă lui Gordon un lansator de rachete, care îi este foarte util împotriva „Combine”. După un timp, Gordon întâlnește un Antlion Guard, o versiune mai mare și mai puternică a gângăniilor de nisip, Antlion, care au fost pe urmele lui Gordon pe toată coasta. În urmă distrugerii acelui Antlion Guard, reușește să-i ia pheropod-urile, niște organe obținute din corpul antlion guard-ului care sunt foarte utile în a păcăli antlionii
Half-Life 2 () [Corola-website/Science/305781_a_307110]
-
„” este al treizeci și șaselea episod al serialului de desene animate "Samurai Jack". În timp ce străbate o pădure, Jack simte o mâncărime care îl face să se tot scarpine. La un moment dat își descoperă o gânganie în sân și apoi altele puzderie care îl năpădiseră fără veste pe sub kimono. După ce scapă de gângănii, ajunge la niște pietre funerare, unde este atacat de doi călugări șaolin. În timpul luptei, șaolinii sunt uimiți să regăsească propriile tehnici la Jack
Jack și călugării șaolin () [Corola-website/Science/319441_a_320770]
-
Jack". În timp ce străbate o pădure, Jack simte o mâncărime care îl face să se tot scarpine. La un moment dat își descoperă o gânganie în sân și apoi altele puzderie care îl năpădiseră fără veste pe sub kimono. După ce scapă de gângănii, ajunge la niște pietre funerare, unde este atacat de doi călugări șaolin. În timpul luptei, șaolinii sunt uimiți să regăsească propriile tehnici la Jack, iar Jack se miră că întâlnește șaolini după atâtea secole. În cele din urmă, lupta încetează, iar
Jack și călugării șaolin () [Corola-website/Science/319441_a_320770]
-
„” este al patruzeci și treilea episod al serialului de desene animate "Samurai Jack". Jack se luptă cu armata de gângănii robotice a lui Aku, printre niște ghețuri. Aku însuși supraveghează bătălia de pe o stâncă. Aku este bolnav, cuprins de un fel de viroză, și tușește necontenit. La un moment dat, o expectorație a sa este înghițită de Jack. Aku își
Infecția Aku () [Corola-website/Science/319450_a_320779]
-
un moment dat, în mijlocul exploziilor, robotul găsește o cățelușă, pe care o numește Lulu și o ia sub oblăduirea sa. Se pensionează, fiind de altfel ultimul model X rămas. Savanțiu tocmai construiseră o nouă generație de roboți, în formă de gângănii uriașe. Robotul și Lulu se simțeau bine împreună, mai ales când robotul îi cânta la trompetă. Dar Aku, deranjat de Jack, află de la savantul care îi instalase cipul că mai există un model X în viață și că este vulnerabil
Povestea lui X9 () [Corola-website/Science/319458_a_320787]
-
și că este vulnerabil emoțional. Așa că Aku i-o răpește pe Lulu pentru a-l obliga să revină și să-l vâneze pe samurai. Robotul nu are de ales și îi ia urma lui Jack, luându-se după mormanele de gângănii robotice pe care Jack le lăsa în urmă. Și așa, într-o noapte ploioasă, robotul îl urmărise pe Jack până la intrarea într-o hală și aștepta oprirea ploii pentru a intra după el. Ploaia se oprește, robotul intră, se îndreaptă
Povestea lui X9 () [Corola-website/Science/319458_a_320787]
-
pretutindeni într-un ținut întreg alcătuiau o stăpânire a necunoscutului și a tainei. De la mistrețul ce dormitează pe plavii, de la lebedele și pelicanii care înspumează noaptea înegrul ghiolurilor până la popoarele de păsărele, până la puzderia de pești, până la nesfârșitele miliarde de gângănii - toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăție, care aduc nămolul plin de hrană din munții și câmpiile depărtării...”" În ultimele decenii cea mai mare parte din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
1938), determinându-l pe criticul / istoricul literar Ovid S. Crohmălniceanu să mai noteze: «...metaforele „sublime“ sunt răspândite cu nemiluita: o cărăruie „unduiește pe lângă vis“ și „piere în fildeș“; crinii sunt „ciobani de borangic“; cârciumărese roșii țin hanurile lor deschise pentru gângănii zvelte; crăițele sfioase au „carne de madonă“; „amfore cu zări“ se răstoarnă peste un „ostrov de leneșe candori“; pomii, întinzând „aripe albe“, par „vulturi de cleștar“; în seara „roză“, luceferii, ca „păunii“, îi ciugulesc poetului din mâini. El e prin
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de început a nuvelei, care confruntă subit cititorul cu un eveniment șocant și suprarealist, a rămas celebra: "„Într-o bună dimineață, cînd Gregor Samsa se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-o gânganie înspăimântătoare.”" La nivel stilistic, Stanley Corngold consideră lucrarea o literalizare a unei metafore, deoarece Kafka transforma limbajul figurat (de exemplu, expresia "„a se simți că un parazit”") în limbaj propriu. Nuvelă a rămas una din cele mai enigmatice opere ale
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele mai plăcute ale d-lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]