1,318 matches
-
să asigure permanența activităților informatice. Pe vremea când erau copii, el și Cosmin făcuseră bani buni din colindatul prin sat. Oamenii îi răsplăteau generos pe colindători. Amintirile îl încălziră și mai mult. Derdelușul din dealul de la moară, patinoarul improvizat pe gârlă, cetățile de zăpadă ridicate lângă pădure și toată joaca aceea de iarnă care se purta până ce le înghețau hainele bocnă, se perindară ca un film prin fața ochilor lui, în timp ce răsucea caltaboșii pe bârna de lemn cu care urmau să fie
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SCAMATORII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Scamatorii Eu pot cu ușurință ca să fac Batista să-ți miroase-a liliac. Să-ți curgă banii gârlă din urechi, Iar din joben scot iepurii perechi ! Să iei drept Pepsi - apă chioară, Măseaua ce te doare, să nu doară, Friptură să mănânci pe săturate Și multe, multe prăjituri - de toate ! E trucul vechi și nici nu se mai
SCAMATORII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375135_a_376464]
-
care-l înconjurase, curioasă și mirată de îndrăzneala lui prostească! Fără să fie văzut de careva din apropiere, se repezise dintr-o ochire la o pătură aflată la zvântat pe gardul dintre biserică și Uța Moldoveanului, o îmbibase bine în gârla din apropiere, o puse pe cap și pe umeri și țâșni printr-un culoar aparent ușor de străbătut, mai aproape de câteva bubuituri pe care și urechile lui, imune în general la zgomote, le pătrunse, undeva dincolo de zidurile exterioare ale bisericii
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
ca să preiau un clișeu folosit în acest domeniu). Mi-am ales poziția cea mai comodă cu putință, mi-am tras scaunul pentru a ... XI. LOCAȚII, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 451 din 26 martie 2012. Zăpor pe gârlă Pe-o bucată de gheață Câine încolțit... Pastel Din Vârful Crucii Soarele tremură pe Fruntea lui Iisus Locație Tufă de măceș Pe grinduri și zăvoaie Miroase raiul Leac Ultimul cioclu: Ofer orice rețetar Pe bază de colb... Afrodisiac Dejun de
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
câineînăuntru leneșăPisica toarceParadoxTot din naturăAre umbră pe pământNumai soarele...... XVI. AJUTOR !, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012. Pe malul apei Amiaza tăvălită De biet furnicar Ecosistem II Scai din omăt Zorii plutesc pe gârlă Trași de gâște Lizieră Pâlc de stejari Păsările se rotesc Cu reverențe Vis Cerbul lopătar Ia în coarne tot cerul Se scurg fulgere... Zgribuleli Console la stâlp Pe sârmele întinse Vrăbii golașe Ajutor Elev la tablă- Mușcata din fereastră Suflă
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
pentru asta îi suntem mereu și mereu datori ... Când surpușul a cășunat așa din senin asupra Văii Strâmbii a făcut prăpăd, ploile care căzuseră necontenit câteva zile la rând rupseseră brutal din malurile deja zimțuite halde de grohotiș, înnămolise prundișul gârlei, căpițele de fân fleșcăite și mucegăite de pe costișe alunecau în ritmul năvalnic al torenților învolburați, negri ca mâzga cea mai adâncă a pământului și care dădeau de-a dura totul părând aidoma horiturilor neterminate și părăsite de cine știe ce urgențe apocaliptice
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
dar dați-i și-o defragmentare!” Media player-ul avea un playlist generos!? Surprins de privirile dușmănoase din jur... am vizualizat interfața altei lumi, prin dos. Am dat refresh la pădurea adormită, ca să-i ridic toți dracii de pe-o gârlă împuțită, într-un salut cu pietre și scuipături mioritice. Fac pasiuni pe-un monitor cu speranțe flămânde, pentru că n-am capacitatea să-mi țin gura, de pe keyboard-ul ăsta uzat. Win32 îmi multiplică folder-ul cu pozele tale. Cineva să-mi descânte
CORD 2 DUO de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376274_a_377603]
-
apă?! Hai cu mine la Miliție! Hai să-l căutăm că e mort, că nu mă înșeală pă mine cățeaua dă inimă! Au mers la autorități și au început să-l caute pe Ilie, prin cătunele învecinate, pe câmp, prin gârlă, pe unde își închipuiai că ar putea să-l găsească. Stratul de zăpadă era destul de gros. Noroc că noaptea fusese ger cumplit și se menținea în continuare, așa încât mergeau pe zăpadă ca pe covor. Într-un târziu l-au găsit
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
mea! Nu ți-e rușine, să spargi casele altora, mă? - A cui casă am spart eu, măi Ghiță? Să știi că vina e doar a ta, dacă nu ai succes la dame, e pentru că umbli de parcă ai fi prins pe gârlă. Spală-te și tu, pune-ți pe tine o țoală de doamne ajută, că ai bani să-ți cumperi, mă zgârie brânză! Ții banii la ciorap și umbli ca un pui de bogdaproste. - Mă șoimănitule! Ia să văd eu, ce
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
-mă să mă odihnesc! - Precum ți-i voia, domniță! Dar la care dintre putini te referi, la cea cu varză sau la cea cu prune pentru țuică? - Mai bine te-ai spăla pe tine că miroși a hoit... - Nici o problemă, gârla-i aproape! Și drăcușorul țâșni peste gard cu direcția gârlă unde se bălăci în voie. Elena, ușurată că a scăpat de el, închise ușa și se strecură sub așternut. Dar abia ațipise că la fereastră auzi o voce care fredona
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
la care dintre putini te referi, la cea cu varză sau la cea cu prune pentru țuică? - Mai bine te-ai spăla pe tine că miroși a hoit... - Nici o problemă, gârla-i aproape! Și drăcușorul țâșni peste gard cu direcția gârlă unde se bălăci în voie. Elena, ușurată că a scăpat de el, închise ușa și se strecură sub așternut. Dar abia ațipise că la fereastră auzi o voce care fredona, fals, o melodie. Deschise instinctiv ochii și mare-i fu
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
ținut sub regia discreționarului histrion. Rîs inegalabil. Rîsul cazacilor din tabloul lui Repin. Rîs enorm, burtos, fălcos, năsos, buzos, rîsul năvălitorilor păgîni, așezați pe Donul sfînt. Și bucurîndu-se de bătălia tocmai încheiată cu bine. Și udată acum cu ce curge gîrlă din butii. Rîs înspăimîntător. Același, o secundă, la Hrușciov, pe platforma instalată fulgerător în spatele gării din Iași, cît Nikita Sergheevici să treacă de pe garnitura rusească pe cea europeană. În înserarea săgetată de reflectoare. În fața mulțimii venite spontan (sub amenințarea ridicării
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înfloriți în lanurile aurii, drumețiile în mijlocul naturii, jocul copiilor în vacanță sunt redate în poezii ca: Tablouri de vară de Gellu Naum; Acceleratul de George Topîrceanu; Marea - o apă folositoare de Marin Sorescu; Noapte de vară de George Coșbuc. „De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin...” (George Coșbuc, Noapte de vară) „Furtuna trece repede, apare soarele Și noi alergăm către plajă, de ne sfârâie picioarele. Dar să știți, copii: Să nu stați toată ziua în
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Bălășești (Roman) și în Poiana (Bacău); dogărie în Deleni, Drăgutești (Bacău) și Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar oameni pă dânsul, vite, să știi că nu vor putea trăi, căci n-au apă”. „Apoi, dară, fă tu cum știi” i-a zis Dumnezeu. Ariciul a luat și s-a băgat pe sub pământ, a ridicat munții, a făcut gârlele, a scos izvoarele și de la dânsul pământul e așa deluros și râpos cum Îl vedem” (E. Niculiță-Voronca, 1903, pp. 16-17) În raport cu modelul dualist, axat pe cuplul divinitate benefică - divinitate malefică (fapt care explică existența lucrurilor bune și rele pentru om
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
note suplimentare de Barbu Slușanschi și Dan Slușanschi, Editura Meridiane, București, 1988, p. 60. 98. Vezi alte exemple identice sau similare la Petre Ispirescu, basmul Copiii văduvului („Apoi luându-i trupul, îl băgă într-un butoi [...] și-l dete pe gârlă”) ; Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români, București 1911, p. 120 („se hotărî să-și așeze feciorul într-un sicrieș frumos și să-i dea drumul la vale, pe apa Iordanului”) ; Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, p. 93 („regina și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
propus o descifrare ipotetică a semnelor (considerate până nu demult ca având valoare strict decorativă) incizate și încrustate pe figurinele de argilă antropomorfe descoperite în mormintele din epoca mijlocie a bronzului (1600-1500 î.e.n.), în sud-vestul teritoriului românesc de astăzi (Cultura Gârla Mare). Una dintre statuetele antropomorfe prezentate pare a fi un talisman, conținând (conform traducerii propuse) un descântec funerar de „călăuzire” a sufletului la cer : „Mergi suflete la cer...” (118, pp. 116-118). Este probabil că amulete similare, conținând diverse formule magico-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rituale cu scop opus : declanșarea ploilor. În unele părți, recitativul de mai sus continuă cu alte versuri semnificative : Băieții le-adună [ouăle] Și face furtună (11, p. 145) ; sau Băieții le-adună, Le pune-n căciulă Și le dă pe gârlă (40, p. 25). Ipoteza de mai sus este confirmată de credințe populare culese în jurul anului 1900 : „Cineva fură de la țiganii cărămidari o cărămidă nearsă” - sună „credința cea mai lățită” în Banat, Muntenia și Făgăraș - „și o aruncă în apă [sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care încearcă o retragere tăcută din fața civilizației în inima firii, spre a-și conserva o anume integritate, un cod moral nescris, dar bazat pe o despărțire foarte categorică a omeniei de opusul ei. Potecile munților, codrii deși, dumbrăvile tăinuite, labirintul gârlelor închipuie o fortăreață naturală. Izolarea ei îngăduie încă umanității descrise de S. să își apere valorile. Poetul naturii este totodată un moralist, descoperitor de robustețe sufletească și înțelepciune în această existență retrasă. Pictura impresionistă a peisajului se împletește cu observarea
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
fiu: „Ierburi d-ale dulci/ Să pui la răni mici” [...] „... buruieni tari/ Punea la răni mari” și voinicul pleacă după oaste. Experiența lecuitoare nu reușește întotdeauna. în balada Maica bătrână, mama, care Primblă mi se primblă, Pe cel mal de gârlă, Cea maică bătrână, Cu brâul de lână, De lână seină, De păr de cămilă 457, își caută feciorul - cei interogați sunt aceiași ca mai sus, dar lucrurile au un efect contrar (grăbind și sfârșitul „vindecătoarei” lipsite de șansă): Dar nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
simțurile cresc alarmant: ochii se deschid, unul câte unul, din talpă, din degete etc. Apar păsările, într-o imagine emblematică a înlănțuirii: „Fluviu de păsări înfipte / cu pliscurile una-ntr-alta”, și îngerii cu lănci în mână, și ochii („o gârlă de ochi verzi”) și, în fine, privirea acaparatoare de care stă suspendată lumea. Viziune teribilă, de un onirism negru: „Sîntem fructificați. Atârnăm/ de capătul unei priviri care ne suge”. O elegie (a șaptea, subintitulată Opțiunea la real) exprimă în stilul
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
peste zăpezi”, „liniștea zumzăie în noi ca o albină”, „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „ce frumoase instrumente de muzică sunt peștii/în acest glas străveziu ca un acvariu”, „laptele clatină o cădelniță de-arome”, „au adormit gârlele ca harfe”, „sufletul s-a umplut ca o orgă”, „în tipografii mașinile dorm ca niște pești uriași/ Prin ferestrele înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră”, „uraganul nechează ca un armăsar la jarul stelelor”, „arborii/își întind gâtul precum
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
românesc - Pe Râuri, care exprimă legătura între această zonă și apele sale. Sunt numeroase cuvintele venind din slava veche, datorită cohabitării îndelungate cu o populație obișnuită să trăiască pe lângă ape și să le folosească divers. În această categorie intră cuvintele gârlă (grulo); baltă (blato); răstoacă de la rastokŭ = un curs de apă derivat, abătut; iaz (iazu); râmnic, un lac de pește, de la rubnikŭ; crac, de la krakŭ, braț de râu. Cuvântul viroagă ar putea veni de la slavul virŭ, dar și mai plauzibil de la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
atare în hidronimia minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și ierugă (iazul morii) de la sârbi. Afluentul Vedei, Teleormanul, își are numele (ca și județul) de la denumirea turcă Deliorman = Pădure Nebună, dat pe vremuri imensului codru al Vlăsiei, ce cobora pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
rup / Cum rupi unui păianjen un picior / Și sufletul mă doare ca un trup! / Din mine-aș vrea să-l scot și să-l omor, / Să nu-l mai simt în mine cum se zbate / Ci să-l asvârl în gârlă și să-i cânt pe mal / În violet minor, / Cum cântă vântul când pe-aproape-i toamnă.” Vitalismul nietzscheean din poezia lui Lucian Blaga se voia eliberat în căutarea unui trup pe măsură, la dimensiunea marilor alcătuiri geologice sau cosmice, pe când la
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]