3,241 matches
-
Dunării și Complexul lagunar Razim-Sinoe. Gâștele cu gât roșu preferă aceste regiuni pentru condițiile favorabile de înnoptare și hrănire. În ultimii zece ani, distribuția speciei a rămas neschimbată, în sud-estul țării. Prin observații și studii s-a dovedit că primele gâște ajung în România la sfârșitul lunii octombrie, în efective de până la zeci de indivizi. Scăderea temperaturilor spre sfârșitul lunii noiembrie, duce la o creștere semnificativă a efectivelor, în special în regiunea Bărăganului. Al doilea val de exemplare, în număr
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
unele zone ale Bărăganului, gâștele se întorc pentru scurt timp, înainte să pornească în migrația de primăvară care are loc la începutul lunii martie. În afara arealului lor din sud-estul țării, există numeroase date privind observarea unor exemplare solitare de gâscă cu gât roșu și grupuri mici de câteva exemplare, amestecate în stoluri cu gârlițe mari, în diferite părți ale țării. Aceste observații sunt în afara arealului de distribuție a speciei, fiind înregistrate în zone umede sau lacuri din regiunile joase
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
dezvoltarea unei echipe de ornitologi în cadrul SOR, care a dezvoltat abilități foarte bune de evaluare ale efectivelor populației, utilizând metode performante, ceea ce a scăzut foarte mult eroarea umană în efectuarea numărătorilor. Ultima estimare a efectivului populației naționale de gâscă cu gât roșu, pentru perioada 2013- 2022, este de aproximativ 9.915-23.641 de indivizi, care iernează în România, reprezentând circa 42 % din populația globală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
estimare a efectivului populației naționale de gâscă cu gât roșu, pentru perioada 2013- 2022, este de aproximativ 9.915-23.641 de indivizi, care iernează în România, reprezentând circa 42 % din populația globală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În Fig. 3 este reprezentată distribuția speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA, 10x10 km, în sistem de proiecție ETRS89). Fig. 3. Distribuția speciei
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
9.915-23.641 de indivizi, care iernează în România, reprezentând circa 42 % din populația globală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În Fig. 3 este reprezentată distribuția speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA, 10x10 km, în sistem de proiecție ETRS89). Fig. 3. Distribuția speciei de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA, 10x10 km, în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În Fig. 3 este reprezentată distribuția speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA, 10x10 km, în sistem de proiecție ETRS89). Fig. 3. Distribuția speciei de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA, 10x10 km, în sistem de proiecție ETRS89). Biologia speciei Gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis) are lungimea corpului de 54-60 cm, anvergura aripilor de 110-125 cm, gâtul scurt
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
subsuoară”. Adulții au doar două benzi albe distincte (formate de vârfurile supraalarelor primare și secundare vizibile pe aripa strânsă), pată mare, roșie, pe obraji, înconjurată de o linie subțire, albă. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 La juvenil sunt 4-5 benzi albe, subțiri pe aripa strânsă, pată mică, de un roșu-șters pe obraji (aproape absentă la unii indivizi), înconjurată de bandă albă, lată. Scoate sunete sacadate și ascuțite
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
La juvenil sunt 4-5 benzi albe, subțiri pe aripa strânsă, pată mică, de un roșu-șters pe obraji (aproape absentă la unii indivizi), înconjurată de bandă albă, lată. Scoate sunete sacadate și ascuțite, „chi-cui” sau „chi-iic”. În zbor, stolul de gâște cu gât roșu are o formă neregulată și zboară foarte jos uneori, schimbând direcția de zbor foarte brusc. Acest comportament este foarte evident atunci când gâștele sunt pe câmpurile de hrănire. Între zonele de înnoptare și câmpurile de hrănire, gâștele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
foarte evident atunci când gâștele sunt pe câmpurile de hrănire. Între zonele de înnoptare și câmpurile de hrănire, gâștele cu gât roșu fac stoluri tipice în linii extinse și mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele în România Gâsca cu gât roșu are cerințe specifice, în ceea ce privește habitatele de înnoptare, zonele de hrănire și combinația acestora, în perioada cuprinsă între începutul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de activitățile antropice în funcție de intensitatea acestuia le poate determina să părăsească lacul și să folosească locuri secundare de înnoptare. Acest lucru poate contribui la pierderi suplimentare de energie și la scăderea șanselor de supraviețuire în condiții meteorologice nefavorabile. Gâsca cu gât roșu este o specie erbivoră D. Hulea (2002) a efectuat un studiu mult mai detaliat pe speciile de gâscă cu gât roșu și gârliță mare ce a contribuit semnificativ la cunoașterea distribuției de Branta ruficollis și habitatelor speciei
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Acest lucru poate contribui la pierderi suplimentare de energie și la scăderea șanselor de supraviețuire în condiții meteorologice nefavorabile. Gâsca cu gât roșu este o specie erbivoră D. Hulea (2002) a efectuat un studiu mult mai detaliat pe speciile de gâscă cu gât roșu și gârliță mare ce a contribuit semnificativ la cunoașterea distribuției de Branta ruficollis și habitatelor speciei în sud-estul României. O atenție specială a fost acordată zonelor de hrănire, tipurilor de culturi selectate de specie și daunelor produse
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gâștelor. În România, în perioada de iarnă, principala sursă de hrană sunt culturile de grâu și orz (D. Hulea, 2002). La începutul iernii, în perioada noiembrie-decembrie, specia se hrănește cu Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 surse de hrană mai bogate caloric, precum boabele de porumb, care se găsesc în cantități mari după recoltare. Culturile de grâu sunt alese după luna decembrie, însă în regiunile unde porumbul nu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
nu este predominant ca și cultură (precum Dobrogea), gâștele se hrănesc cu grâu de la începutul apariției în zonă (E. Todorov, – comm. pers.). Mai rar, gâștele includ în dieta lor rapița, precum și diferite ierburi găsite pe pajiști. Efectivele de gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, cel mai frecvent în stoluri mixte împreună cu efectivele de gârliță mare. Deplasările spre zonele de hrănire sunt bine cunoscute datorită faptului că există date
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
proiectului LIFE09/NAT/BG000230, arată că sunt esențiale în alegerea habitatelor de hrănire, vizibilitatea, zonele liniștite, prezența redusă a liniilor electrice aeriene, absența turbinele eoliene și a perdelelor forestiere (Harrison & Hilton, 2014). Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Reproducerea Gâsca cu gât roșu nu se reproduce în România. Gâștele care iernează în România, cuibăresc la cercul polar în Rusia, în peninsulele Gidan, Yamal și Taimyr, cea din urmă susținând aproape
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
aproape 70% din populația de păsări cuibăritoare (Cranswick și colab., 2012). Uneori pot fi observate exemplare izolate, în unele zone umede din România, din luna aprilie, chiar și în sezonul de reproducere. Zonele de iernare în România Majoritatea populației de gâscă cu gât roșu iernează în prezent în România, Ucraina și Bulgaria. În România, gâștele ajung la începutul lunii noiembrie, dar efective semnificative sunt întâlnite la începutul lunii decembrie. Specia este întâlnită în zonele joase și deschise, în special în Bărăgan
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și Lacul Oltina. În cartierul de iernare, gâștele pot face deplasări semnificative, de obicei între Ucraina, România și Bulgaria, atunci când sunt înregistrate condiții meteorologice nefavorabile sau deranjul este constant. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Creșterea speciei în captivitate Uneori sunt găsite exemplare rănite prin coliziune de gâscă cu gât roșu ce sunt transportate în centre veterinare din apropierea zonelor unde au fost găsite. Deși experiența din
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
sunt înregistrate condiții meteorologice nefavorabile sau deranjul este constant. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Creșterea speciei în captivitate Uneori sunt găsite exemplare rănite prin coliziune de gâscă cu gât roșu ce sunt transportate în centre veterinare din apropierea zonelor unde au fost găsite. Deși experiența din alte țări europene arată că specia este relativ ușor de crescut și reprodus în captivitate (Kolbe, 1979; Kramer. 1980), reproducerea acesteia
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
viitor ca opțiune de conservare. Sunt necesare centre sanitar-veterinare de reabilitare a gâștelor rănite, prin coliziune în special în sud-estul țării, unde se pot recupera pentru a reveni în sălbăticie. În luna februarie 2020, au fost înregistrate câteva cazuri de gâște cu gât roșu găsite rănite, care au fost recuperate și eliberate după câteva săptămâni. O gâscă a fost salvată de AJVPS – Brăila și după reabilitarea acesteia, a fost inelată și eliberată. Gâsca cu gât roșu este o specie cu ciclu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
în special în sud-estul țării, unde se pot recupera pentru a reveni în sălbăticie. În luna februarie 2020, au fost înregistrate câteva cazuri de gâște cu gât roșu găsite rănite, care au fost recuperate și eliberate după câteva săptămâni. O gâscă a fost salvată de AJVPS – Brăila și după reabilitarea acesteia, a fost inelată și eliberată. Gâsca cu gât roșu este o specie cu ciclu de viață relativ lung și cu reproducere lentă. În prezent, nu sunt cunoscute în România cazuri
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
februarie 2020, au fost înregistrate câteva cazuri de gâște cu gât roșu găsite rănite, care au fost recuperate și eliberate după câteva săptămâni. O gâscă a fost salvată de AJVPS – Brăila și după reabilitarea acesteia, a fost inelată și eliberată. Gâsca cu gât roșu este o specie cu ciclu de viață relativ lung și cu reproducere lentă. În prezent, nu sunt cunoscute în România cazuri de creștere și reproducere ale speciei în captivitate. PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI Modificări relativ mici în mortalitatea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de diferite activități antropice inclusiv cele agricole contribuie la schimbarea locurilor de odihnă și a celor de hrănire. schimbările climatice ce pot determina modificarea distribuției speciei, prin afectarea calității habitatelor. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Principalele amenințări sunt determinate de factori naturali, biologici și antropici după cum urmează: FACTORI NATURALI Schimbările climatice Gradul de intensitate – esențial Schimbările climatice au efecte pe scară largă asupra populației acestei specii
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Schimbările climatice pot determina schimbări și discrepanțe în fenologia speciilor de plante influențând condițiile ecologice generale din diferite părți ale arealului speciei. Supraviețuirea speciei va depinde de capacitatea acesteia de a se adapta rapid la aceste schimbări. Modelul climatic pentru gâsca cu gât roșu estimează pierderi în zonele de cuibărit de 67% în cazul unei încălziri globale moderate, până în 2077 și cu până la 85 % în cazul unei încălziri extreme (Zöckler și Lysenko, 2000). Reducerea semnificativă a precipitațiilor, în anii
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
grâu, orz și rapiță și reducerea zonelor de hrănire, în perioada de iarnă. Ierni geroase și înzăpezite Grad de intensitate - mare Iernile geroase și lungi, cu temperaturi scăzute și zăpadă abundentă, pot avea un efect negativ semnificativ asupra populației de gâscă cu gât roșu. Temperaturile mai scăzute de la sfârșitul toamnei, duc la încetinirea dezvoltării culturilor de grâu, ce poate reduce sursele de hrană disponibile în anumite regiuni, iar pe de altă parte, iernile abundente cu zăpadă, cu perioade prelungite, cresc
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
-și mențină temperatura corpului. În același timp, lacurile fiind înghețate, determină gâștele să caute alte locuri cu condiții adecvate. Acestea sunt motivele care duc la creșterea mortalității în rândul populației. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Astfel de condiții critice de iarnă, pot influența păsările să facă migrații lungi spre sud sau să se disperseze. Cazuri similare au fost înregistrate în iernile 2001/2002, 2009/2010 și 2011/2012, care au
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
perioada 2022–2032 Astfel de condiții critice de iarnă, pot influența păsările să facă migrații lungi spre sud sau să se disperseze. Cazuri similare au fost înregistrate în iernile 2001/2002, 2009/2010 și 2011/2012, care au condus la o situație dificilă. Multe gâște se aflau într-o stare fizică vizibil de slabă, fără rezerve de grăsime acumulate. Acest lucru este semnificativ atunci când se întâmplă în luna februarie, perioadă când păsările acumulează rezervele necesare pentru migrația prenupțială. În aceste condiții, sute de gâște
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]