504 matches
-
editat o serie de cărți în limba găgăuză. O altă personalitate remarcabilă a fost Mihail Guboglo, savant cu renume mondial în problemele poporului turc. Alte personalități notorii sunt Sava Cusurzus, primul întreprinzător din Ceadîr-Lunga, Stepan Curdimov, primul cântăreț de operă găgăuz și alții. În prezent, orașul Ceadîr-Lunga are relații de înfrățire cu 6 orașe din Belarus, Rusia, Bulgaria și Turcia, cu care colaborează în domeniul cultural și educațional. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În oraș își desfășoară
Ceadîr-Lunga () [Corola-website/Science/297403_a_298732]
-
parte a populației este angajată în sfera neproductivă. Orașul Cahul este o localitate plurietnică. Conform recensământului populației din 2004, peste 60% din numărul total al populației o constituie moldovenii/românii, urmați de ruși (17,1%), ucraineni (11%), bulgari (6,66%), găgăuzi (3,26%) și alte etnii: În orașul Cahul sunt înregistrați circa 3.800 agenți economici, cea mai mare parte activează în domeniul comerțului - 2000, în alte ramuri ale economiei locale activează: industrie - 43, construcție - 37, transport - 67, gospodării țărănești - 684
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
bază este producerea și prelucrarea produselor agricole. Sistemul de comerț este format din 150 magazine și 2 piețe orășenești. În oraș funcționează 3 hoteluri. Orașul Comrat are o populație de 30.000 locuitori, dintre care cea mai mare parte sunt găgăuzi - 81,4%. Restul sunt bulgari - 5,2%, ruși - 4,6%, români - 4,4%, ucraineni - 3,3%, alte naționalități - 1,1%. Sistemul de învățământ din localitate este format din 6 instituții preșcolare, 5 școli medii de cultură generală, 3 licee, 4
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
inclusiv colegiul pedagogic și o instituție superioară - Universitatea de Stat din Comrat. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din Spitalul central cu 385 paturi, centrul medicilor de familie și centrul de medicină preventivă. În oraș activează primul ansamblu profesionist găgăuz „Diuz-Ava”, care de aproape 20 de ani dezvoltă și promovează tradiția și cultura găgăuză atât în țară cât și peste hotarele ei.
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
de autoritățile separatiste transnistrene susținute de Rusia. La recensământul din 1930 au fost numărați 31.384 locuitori, din care 15.116 ruși, 8.279 evrei, 5.464 români, 1.349 ucraineni, 309 polonezi, 243 germani, 170 bulgari, 46 armeni, 40 găgăuzi, 37 greci etc. La recensământul din 1989 au fost numărați 138.000 locuitori, din care 57.800 (41,9%) ruși, 41.400 (29,9%) moldoveni, 25.100 (25,1%) ucraineni, 3.800 (2,8 %) bulgari, 1.600 găgăuzi (1,2
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
armeni, 40 găgăuzi, 37 greci etc. La recensământul din 1989 au fost numărați 138.000 locuitori, din care 57.800 (41,9%) ruși, 41.400 (29,9%) moldoveni, 25.100 (25,1%) ucraineni, 3.800 (2,8 %) bulgari, 1.600 găgăuzi (1,2%) și 8.300 (6%) alte etnii. Tighina este un important centru industrial. Aici sunt amplasate mai multe fabrici, precum "Floare Tighina" (producție de încălțăminte) sau "Moldavkabel" (producție de cabluri electrice). Este un important nod feroviar și un port
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
pondere mare a fondului silvic - 9,5% comparativ cu 3-4% caracteristic pentru zona de sud a republicii. Fondul silvic ocupă 806 ha, dintre care pădurile- 637 ha și fâșiile forestiere - 169 ha. După terminarea războiului ruso-turc din 1812, bulgarii și găgăuzii, care locuiau pe teritoriile de dincolo de Prut și Dunăre, au fost colonizați pe teritoriile sudice ocupate de armata rusă. Astfel în anul 1813 s-a înființat localitatea Taraclia, iar în 1817 este încheiată zidirea bisericii cu hramul Sf. Gheorghe. În
Taraclia () [Corola-website/Science/297661_a_298990]
-
Taraclia, iar în 1817 este încheiată zidirea bisericii cu hramul Sf. Gheorghe. În anul 1947 Taraclia devine centru administrativ al raionului cu același nume. În prezent, populația de bază a orașului o constituie bulgarii, dar în oraș de asemenea locuiesc găgăuzi, ucraineni, moldoveni și alte naționalități. În anul 2002 Taraclia s-a înfrățit cu orașul bulgar Nova Zagora și colaborează cu el în domeniul economic și cultural. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Economia orașului este formată din
Taraclia () [Corola-website/Science/297661_a_298990]
-
rus anexează Basarabia astfel că Dunărea devine frontiera între Rusia și Turcia. Cu acest prilej sultanul și țarul fac un schimb de populații: tătarii "nogai" și turcii din Bugeac vin în Dobrogea în locul unui număr echivalent de bulgari și de găgăuzi care se stabilesc în sudul Basarabiei. În perioada Imperiului otoman s-au stabilit pe teritoriul Dobrogei populații turcice (anatolieni, selgiucizi) și, începând cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, adepți ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
din Bugeac, precum și un număr de peste 30.000 de moldoveni, părăsind teritoriul anexat pentru a se stabili în Dobrogea (teritoriu rămas otoman, unde se amestecară cu românii locali ziși Dicieni) și fiind înlocuiți prin peste 60.000 de Bulgari și Găgăuzi veniți din Bulgaria și Dobrogea, precum și de aproximativ 150.000 de Ruși și Ucraineni, rușii stabilindu-se cu precădere la orașe. Pe lângă aceștia, dezvoltarea economică a secolului XIX, chiar dacă era mai înceată decât în restul Europei, a contribuit și ea
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
un sfert le revine celor din Ucraina. În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației din 2004, minoritățile etnice reprezintă 22% din populație (fără regiunea transnistreană). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (11,2%), rușii (9,4%), găgăuzii (3,9%) și bulgarii (2%). Predomină băștinașii (71%) care se pot declara fie « moldoveni » (69%), fie « români » (2%). Denumirea de «moldoveni» ale înțelesuri diferite în funcție de: Sfera academică consideră, în totalitate în România și în majoritate în Republica Moldova și în țările
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%. Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%. Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. Limba găgăuză este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei. În Moldova locuiesc cca.
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. Limba găgăuză este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei. În Moldova locuiesc cca. 12.800 de țigani (catalogați sub numele respectiv la recensământul din 2004), reprezentând 0,3% din populație. Conform unor surse populația romă
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
maternă", limbă neexistentă, și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au "limba română" ca limba maternă și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei.. Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată "neoficial" limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată "neoficial" limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
că vorbesc de obicei limba rusă. 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor ruși din Republică, precum și din cauza diminuării politicii de rusificare, în administrație fiind mult mai mulți vorbitori de limbă română (« moldoveni »/« români»). Tradițiile
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
17 iunie 2015, asigurând populația țării cu echipamente corespunzătoare de recepție. Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc (medieval și premodern) Moldova, populată preponderent de moldoveni (români), dar și de diverse etnii precum ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruși, evrei, germani, cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu elemente comune popoarelor creștine din estul Europei. Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
sunt astăzi populate de numeroase popoare sosite din timpuri mai vechi sau mai noi. Cele mai vechi popoare pontice sunt Grecii pontici, Armenii, Românii, Lazii, Gruzinii și Abhazii. Alte popoare pontice sunt Bulgarii, Turcii și alte popoare turcice (de exemplu Găgăuzii și Tătarii) sau Mongolii (veniți în regiune în sec. XIII), Ucrainienii, Rușii (printre care Lipovenii) și alții. Toate aceste popoare prezintă astăzi o serie de tradiții, legende și alte forme de folclor legate de Marea Neagră. Marea Neagră face legătura între Europa
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a dezvoltat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și băștinașe a început să fie
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și băștinașe a început să fie negată din nou, articolele 12 și 13 din noua constituție ulterior adoptată, susținând, ca în epoca sovietică, că ar exista „diferență dintre limba
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
pot fi numărați și românii (20 milioane), slovenii (2 milioane) și maghiarii din România (1,4 milioane). În toate țările balcanice trăiesc comunități mai mari sau mai mici de rromi . Alte minorități naționale lipsite de un stat propriu mai sunt: găgăuzii, sărăcăcianii, și vlahii. Principala religie a zonei este creștinismul ortodox, catolicismul și islamul. Sunt practicate diferite tradiții locale pentru fiecare credință, fiecare țară ortodoxă având propria biserică națională autocefală. Ortodoxia este religia majoritară în următoarele țări: Catolicismul este religia principală
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
actuala stradă Negru-Vodă; la nord-vest de această limită erau stâne, mori, pășuni și vii. În oraș locuiau pescari greci, lipoveni și turci, negustori și meșteșugari greci, români, turci, armeni, evrei și maltezi, oieri români și tătari, grădinari români, bulgari și găgăuzi. În 1865 britanicii termină calea ferată Cernavodă-Constanța pentru exportul grânelor din Țările Române ; Marea-Britanie avea în oraș un consulat care, în 1861, îi ajutase pe exploratorul englez Samuel White Baker și pe consoarta acestuia, Florica Maria Sas, să obțină acte
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
i (în , plural "gagauzlar") sunt o populație minoritară din Republica Moldova (în regiunea autonomă a) și în sudul Basarabiei (Bugeac), în număr de aproximativ 250.000 de locuitori, precum și în Dobrogea (vezi articolul "Găgăuzii din România"), estul Bulgariei și alte zone din Balcani. Se presupune că găgăuzii fac parte din grupul turcilor oguzi, deoarece denumirea lor provine din numele turcesc de Gök-Oğuz însemnând „Poporul albastru” sau „ceresc”. Împreună cu ciuvașii, un alt popor vorbitor de
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
o populație minoritară din Republica Moldova (în regiunea autonomă a) și în sudul Basarabiei (Bugeac), în număr de aproximativ 250.000 de locuitori, precum și în Dobrogea (vezi articolul "Găgăuzii din România"), estul Bulgariei și alte zone din Balcani. Se presupune că găgăuzii fac parte din grupul turcilor oguzi, deoarece denumirea lor provine din numele turcesc de Gök-Oğuz însemnând „Poporul albastru” sau „ceresc”. Împreună cu ciuvașii, un alt popor vorbitor de limbă turcică, găgăuzii sunt printre puținele grupuri etnice de limbă turcică de religie
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]