391 matches
-
de drojdie. Stai să văd ce scrie aici, că mi-au căzut ochelarii de pe nas. Spune-mi, puică, n-ai mărturisit strîmb? n-ai călcat vreo făgăduință, care te-ai făgăduit lui Dumnezeu...? aș, de unde să faci tu de astea, găinușo, că ești crudă! Spune-mi, nu ți-ai stricat fecioria ta cu... hm... vorbă tare, asta e pentru bărbați, bogheana taichii, stai să vedem ce mai vine, mda! n-ai căzut cu cineva din rudenii, sau cu vreo oarecare față
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
veneau. Popa Țuică era mai supărat ca oricând de uneltirile necuratului, asupra căruia țuica nu avusese un efect satisfăcător. - Toți suntem muritori, tăiculiță, fu consolația lui. Văzînd-o pe Aurica și uitând unde se află, îi strigă tare: - Ce-ai făcut, găinușo, cu ovreiul, îl botezăm? Aurica se făcu roșie: - Nu știu ce ovrei, părinte, poate greșești. - Se poate, porumbița taichii, răspunse din fericire popațuică, că sunt bătrân și mă omoară junghiurile. Ca mâine o să mă duceți și pe mine. Cum Aglae comandă și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
poată veni, În sfîrșit găsise de lucru la Lima. acum era mai ușor, acum cînd Îi murise copilul, asa e lumea... Și În timp ce o podidea din nou plînsul, scotea dintr-o sacoșă de pînză un pachet de hîrtie, avea niște găinușe, șase ouă de la găinușele ei pe care le adunase pentru Julius de ziua lui, În amintirea copilului ei... A Început să plîngă cu hohote și toți o invitau să mai bea puțin ceai, să mai mănînce puțină pîine cu unt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
găsise de lucru la Lima. acum era mai ușor, acum cînd Îi murise copilul, asa e lumea... Și În timp ce o podidea din nou plînsul, scotea dintr-o sacoșă de pînză un pachet de hîrtie, avea niște găinușe, șase ouă de la găinușele ei pe care le adunase pentru Julius de ziua lui, În amintirea copilului ei... A Început să plîngă cu hohote și toți o invitau să mai bea puțin ceai, să mai mănînce puțină pîine cu unt și Țanțoșa a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
citim: ,,până ce dăm cânepa toată palancă la pământ”. După eșecul furtului de cireșe, inculpatul pune la cale un alt furt: al pupezei din tei, furt iarăși premeditat, în scopul valorificării bunului respectiv. La pagina 70, citim: De vânzare ți-e găinușa ceea, măi băiete? De vânzare, moșule! Și cât ceri pe dânsa? Cât crezi și dumneata că face!” Onorată instanță, pentru această acuză, vă rog să-mi admiteți depozițiile unor martori ca probe la dosar. Procurorul: Se admite. Aprodul: Să poftească
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
babane”. Și Dinescu adaugă: „Sub pretextul emancipării femeii, o cohortă de muieri certate cu limba română... au înlocuit în România capitalistă garnitura tovarășelor care au alăptat, fără complexele siliconului, socialismul multilateral dezvoltat: Lina Ciobanu, Aneta Spornic, Suzana Gâdea sau tovarășa Găinușă”. Urmează câteva exemple din prostia monumentală a tovarășelor constructore ale comunismului, numai bune, din punctul lui de vedere, pentru analogie cu prefecta Mantale și ministra Mediului, Sulfina Barbu. Am căzut pe gânduri. Mă întrebam ce s-ar întâmpla dacă am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
că termenii public și privat au cel mai vag referențial în comunism. Îmi par cel puțin ciudați cei care actual se apără misogin împotriva feminismului și susțin că suntem tarate de Leana, Lina și Găina (Elena Ceaușescu, Lina Ciobanu, Alexandra Găinușe). Nici una dintre acestea nu a reprezentat interesele femeilor, nu au cerut drepturi egale și speciale pentru femei și, în general, nu le-a păsat de nimic decât de scaunul propriu și de privilegiile de partid. Pe scurt, comunismul nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
te-ar putea împiedica să-ți aduci aminte: memorie distributivă ai, cult ești, autodidact devii - pe cuviosul Metodiu și pe mai tânărul frate întru credință Iovănuț i-am lăsat în Moldova, ascultând povești la ceas de taină, nu mult după ce Găinușa se ivise pe cer, vestind în locul unui Cocoș inexistent trecerea într-o altă zi. De luat nu-i vom lua tot de-acolo, ci puțin mai departe, cam la vreo două mile de hanul Stăniloaiei. Și în vreme ce Parnasie, Stejeran și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sat, să-i ia pe oameni din somnul cel dulce, când sunt încă buimăciți. Cerul era înnorat, nu se vedea nimic, doar undeva în față, spre Moldova, puțin în stânga, atamanului i se păru că deslușește, printr-o spărtură în nori, Găinușa. Simți că iapa trage și ea ușor spre stânga, dar se lăsă în voia ei. Din câte nu-l scosese iapa asta! Când o fi să moară, o s-o-ngroape creștinește, cu prohod, cu tot tipicul. După o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
O clipă realiză că duce cu ea însăși o luptă inutilă și fu gata să renunțe. I se părea atât de zadarnic totul! Nici vocea interioară nu mai spunea nimic, ședea și ea resemnată, pitulată într-un colț, ca o găinușă plouată. Ieși din cadă înfășurată în două prosoape mari de baie, se duse ca un automat la șifonier, își alese sutienul, chilotul, dresurile, din seturile ei noi, păstrate pentru înmormântare, luă o rochie din stofă și reveni din nou în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Mergeam cu pușca în mână, cu ochii ațintiți asupra acestor păduri umede, pline de întuneric și sălbătăciuni, cu urechea ațintită la zgomotele undelor, la freamătul sălciilor. Vedeam zboruri grăbite de rațe, vedeam stârci fâlfâind greoi peste pămătufurile trestiilor, auzeam țipetele găinușilor și ale lișiților, dar eram prea departe de ele. Înțelegeam că am nevoie de un tovarăș, de un vânător din partea locului, de o luntre care să mă ducă la băteliști și ascunzișuri - și lăsam vânatul în liniște să se strecoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sticlind, i se înălțară și mânile cuprinseră pușca. Un vâjâit ca de vânt trecea pe sus. Un stol mare de rațe se învălui deasupra noastră. Puștile trăsniră, umplând de tunete adânci pădurile bătrâne de sălcii. Țipete ascuțite și mirate de găinuși răspunseră din trestii, câteva rațe căzură greu în stropi roșii, pe apă, pe când stolul, ca izbit de furtună, se întorcea brusc, se înălța, se pierdea pe deasupra luncilor. IItc " II" Din tăcerea sau din vorba ruptă, zgârcită a vânătorului, nu putusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vânătorile noastre erau foarte fericite. Marin cunoștea cotloanele cele mai ascunse ale sălbătăciunilor și mă strecura cu luntrea spre ele, încet, cu fereală, cu un meșteșug de care mă minunam totdeauna. Balta, pe de altă parte, gemea de rațe, de găinuși, de dupli - de toate neamurile zburătoare și fricoase cu ochii rotunzi, cu gâturile lungi, tremurătoare și lucii. Și parcă și vânătorul meu avea ceva din mlădierea aceea a gâtului, ușoară, cu fereală și cu teamă, și ceva din privirea pătrunzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
veni deodată în minte lămurirea lucrului. Ce căuta pe aici boierul? Iar Voinea de ce se repede așa de des pân’ acasă? Trebuie să fie ceva la mijloc. În amurg, după ce conteni picurarea depărtată a clopotelor în poieni, după ce așteptarăm zadarnic găinuși la poteca Hoțului, ne întorceam, eu și Voinea, cu puștile în spate. Și cum mă necăjea gândul de peste zi, întrebai pe pădurar: —Azi n-ai fost pe la câșlărie, Voineo? Nu, da’ ce-i? Te-a căutat boierul. —Care? cel tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
după aceea a ieșit afară, dinaintea casei de vânătoare. Luminile încă ardeau în casa de sus și în cea mică. Nana Floarea se afla afară singură, între tăceri neclintite, privind cerul senin și fără lună. Bolta era spuzită de luciri; găinușa se suise în creștetul amiezii. Frumoasă noapte, zise domnul. Da, suspină Nana Floarea. Domnia voastră nu dormiți? Nu. Cum se zărește de ziuă, trebuie să ne întoarcem unde am tras. Poate să luăm și pe Vidra. — Crezi domnia ta că l-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un spațiu unde corpul și obiectul, viul și inanimatul se apropiaseră tot mai mult unul de celălalt. Căci, după cum ne amintește el însuși în același text-manifest, Kantor apelase și până atunci la manechine, de pildă, în montarea pieselor lui Witkiewicz Găinușa de baltă și Cizmarii; manechinele interveneau acolo doar ca element complementar actorului, pentru ca în Balladyna lui Slowacki ele „să constituie deja DUBLURI ale personajelor vii, ca și cum ar fi fost înzestrate cu o CONȘTIINȚĂ supremă, la care ajunseseră după consumarea propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
sunt și lucruri pe care nu vi le pot spune. * Am făcut multe greșeli, dar țara are nevoie de mine. * Guvernul nu a făcut nimic, dar eu sunt mândru că fac parte din el. * Guvernul actual vrea să taie și Găinușa de pe cer. * La viitoarele alegeri ni se va promite pielea de pe Ursa Mare. * Cu cât sărăcia mea crește, cu atât bogăția mea sporește. * Primesc orice critică din partea celor care mă laudă. * Făcându-se că nu mă vede, dovedește că mă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Facebook În România, în primăvara anului 2011, Cronica cârcotașilor, de la Prima TV, avea cea mai populară pagină de Facebook dintre emisiunile de televiziune: peste 200.000 de fani, în condițiile în care show-ul realizat de șerban Huidu și Mihai Găinușă nu se află în primele zece din România ca audiență TV. Potrivit site-ului Pagina de media, emisiunea se afla în noiembrie 2010 pe locul 15 în topul audiențelor, cu 374.000 de spectatori.143 În 2009, Ioana Blănaru participase
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a părut cel mai important Ioanei Blănaru a fost când show-ul a început să fie făcut live. „În perioada aia filmam prin culise, o colegă făcea fotografii, postam câteva minute mai târziu materialul video, timp în care Mișu [Mihai Găinușă] stătea cu laptopul deschis pe Facebook, în direct, și citea Schimbările spațiului public în era social media 183 și răspundea la reacțiile oamenilor, în timp real. Platoul era în continuare plin de invitații de pe Facebook. Mi s-a părut maximumul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în grădină Se întreabă și socoate: Oare știe ,,g’’ să vină În găleată;-n greblă poate? LITERA ,,G’’ ,,G’’ din ghete,-n nopți geroase, Stă ghebos și-așteaptă-n prag; E gătit în haine groase Și-l primim la noi cu drag! Găinușa, guralivă, Vrea mereu să-l ciugulească; Cu gât gol, ea stă pe-o stivă; Gușa-i gata să-i plesnească. ,, G’’ se-nghesuie-n grădină, Între garduri, chiar și-n gară; Stă, cu greu, în geam, rugină; Și-n gherghef
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Ce a pus-o drept sub el. Ăsta-i ,,ș’’? O șopârliță; Șarpe-o fi c-un clopoțel? Știu că-i prins pe o șăpcuță, C-un șiret; și-un șoricel, Ce pândește-o pisicuță, Are ,,ș’’. E șmecher el? Găinușa-l are-n gușă; Șoimu-l știe; e-n păpușă Ori în șură, după ușă, Și la pește sau mănușă. Ești copil isteț și-ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,Ș’’ apare în cuvinte. Câți de ,,ș’’ pe-aici se
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
unei stele noi“). Iar rețetele sunt atât de savuroase numai când le citești, încât îți vine să înveți poeme în timp ce mănânci și să reciți rețete în timp ce citești. Dau doar câteva exemple, pour la bonne bouche: borș cu găluști de raci, găinuși sau potârnichi scăzute, supă falsă de orez, ariciu de mere, pișcoți de migdale, vin de ouă rece (pentru fiecare sfert de vin alb, un ou proaspăt și 50 gr. zahăr), bowle de ananas pentru o societate mai numeroasă, vizitandine, imambaialdi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
și ei de oaspeți. S-au așezat la masă, în curte, sub bolta de viță de vie la un pahar de băutură și de vorbă, în timp ce Agripina și Paulina în bucătărie pregăteau mâncarea. Ionuț și Teofana alergau prin grădădină cu găinușa cea blândă după ei. Nu știu ce am Agripino, că de un timp nu mă prea simt bine. — De ce? — Am ușoare amețeli și mă cam doare capul. Nu te-ai dus la doctor? Nu m-am dus, că amețelile nu mă țin
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cele întâmplate în Murgeni, ori în Cocora, despre problemele legate de gospodăriile lor, despre planurile de viitor. Aproape de ora sosirii autobuzului spre Murgeni, s-au pregătit de plecare. Copiii n-ar mai fi vrut să-și întrerupă jocul. Teofana cu găinușa în brațe voia s-o ia la ea, la Murgeni. Lasă puica jos, îi spune Paulina. — Nu! O iau cu mine. — N-ai destule găini acasă? și puici? Nu-s ca asta. Dar ce-are asta? — Mă joc cu ea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
spre ea și să facă fel de fel de strîmbături, pentru a o îmblînzi. Mă, că prost mai ești, îi repezi Ilinca aceste cuvinte total nepotrivite cu intenția Bărzăunului. Și asta l-a înfuriat rău. De ce mă faci prost, tu, găinușă? Tii, ce mare zarvă a stîrnit acest cuvînt în mintea Ilincăi! Nu era pentru prima dată cînd pocitania de Bărzăun îi spunea așa și, de data asta, mai ales că tot acum se putea uita și la tăblițe, se hotărî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]