435 matches
-
noastre”, Gr. Petrovanu își propunea să activeze pentru îmbunătățirea moravurilor și a obiceiurilor politice, pentru cultivarea limbii și pentru a atrage cititorii către o literatură corespunzătoare sub raport etic și estetic. S-au publicat și multe încercări literare ale poeților gălățeni. Lista versificatorilor care au colaborat la A. cuprinde pe A. Antoniady, C. Camiliu, C. Constantinescu, A. Ionescu, N. B. Muntenescu, G. Rarincescu și G. Veveriță. C. Constantinescu și A. Antoniady erau și autorii unor naive poeme în proză, iar ultimul mai
ATHENEUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285490_a_286819]
-
Panfilius, Iași, 2011 3. ÎMozaic’ Antologie de poezie, coordonator Nicolae Stancu, Editura Opera, București, 2011 4.“Revelația și relevanța textului literar”-scriitori gălățeni contemporani autor Ioan Toderiță 2011 5.“însemne”, poezii, Ed. Docucenter, Bacău, 2010 6.„ O antologie a literaturii gălățene contemporane”, vol I, Poezie, Ed. Centrului Cultural "Dunărea de Jos ", 2008, Volume de poezie : 1.Î’Capricii efemere’’, Ana Sofian, Gina Zaharia, Florin Ionel Cernat, Editura Armonii Culturale, Bacău, 2011 2." Ora de dragoste" poezie, Ed. Edit-Press, Galați, 2005, Antologia
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
târziu, ascultându-l ca solist al Filarmonicii George Enescu din Iași. Merita. Aici mă opresc și ui tându-mă în oglinda timpului, revin la Ismail. Alexandru Marian. Un nume care ar merita mai multă recunoștință și recunoaștere culturală. Poate că, după gălățeanul Ivanovici, creatorul nemuritorului vals Valurile Dunării, tulceanul Alexandru Marian ascuns demult timp sub pământul veșniciei în cimitirul din Ismail așteaptă încă paginile cuvenite marilor oameni. Mergând la Ismail, la o cofetărie cu rang de cafenea mi l-a arătat Costică
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
precum și prăznuirea tradiționalului hram al Mănăstirii Secu, vechea ctitorie a Ieroschimonahului Zosim, Mănăstirea Secu, trăiește astăzi o viață nouă în care se resimte bucuria cea netrecătoare a rugăciunii... Daniel Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei † Eftimie Episcopul Romanului † Casian Gălățeanul Arhim. Victorin Oanele Protos. Vitalie Danciu Arhid. Timotei Aioanei * 1 mai 1995 Prima permanență cu protopopii din Arhiepiscopia Iașilor, ținută la Mănăstirea Secu, sub conducerea IPS Daniel Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Grija părintească față de Biserică, problemele preoților și parohiilor, au
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în același loc, între Brăhășești și Gohor, după care se varsă în Bârlad între localitățile Ghidigeni și Munteni. La granița dintre județele Vaslui și Galați, cursul Bârladului își continuă drumul spre vărsare, astfel că de la Tutova el pătrunde pe teritoriul gălățean pe la Ghidigeni, după care străbate localitățile Munteni, Tecuci, Drăgănești, Umbrărești, Ivești, Liești, Fundeni (Fundenii Noi) și Nămoloasa, unde se varsă în Siret (zona de câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care făceau parte dintr-un grup mai mare, din colecția unui preot ce a funcționat la Corod - Galați, localitate situată pe un afluent al Bârladului. Însă, prezența unui miliaresion și a unui lot de 15 folles, prea mulți pentru spațiul gălățean actual (unde s-au găsit doar patru folles, din perioada X-XI, unul la Șendreni, doi la Galați și unul la Smulți), a sugerat arheologilor tot o proveniență dobrogeană. O altă neclaritate, considerată astfel de unii arheologi, este cea creată de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
import. Tot de pe acest loc au fost strânse numeroase bucăți de lupă metalică, provenită de la instalații primitive de redus minereu din fier. Nu credem că asemenea materiale sunt resturi de la arsul paielor cu ocazia treieratului, așa cum apreciază un reputat arheolog gălățean, ci resturi metalice. În preajmă, pe vechiul curs al apei Bârladului, acum acoperit în întregime pe acest segment, se puteau vedea cu mai multă vreme în urmă acele „centimetrice lentile de acumulări feruginoase”, pe care localnicii de altădată știau, probabil
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pun ipotecă, în contul unui împrumut pe care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor, nume de care se leagă toate fragmentele documentare reproduse. Cum satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre care am mai vorbit, se află
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
forme de învățământ în satele mari, cum erau Torceștii, la vremea respectivă, Lieștii, Cudalbii ș. a. Prima școală, ca instituție oficială de stat în perimetrul umbrăreștean a luat ființă în anul 1864 și nu în 1865, cum dau autorii lucrării Școala gălățeană, folosind datele eronate din Th. Ciuntu și din Marele Dicționar Geografic al României, deși le-ar fi stat la îndemână fondul arhivistic gălățean ce conservă, cel puțin pentru școlile tecucene, am în vedere ținutul și orașul Tecuci, informații exacte și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
perimetrul umbrăreștean a luat ființă în anul 1864 și nu în 1865, cum dau autorii lucrării Școala gălățeană, folosind datele eronate din Th. Ciuntu și din Marele Dicționar Geografic al României, deși le-ar fi stat la îndemână fondul arhivistic gălățean ce conservă, cel puțin pentru școlile tecucene, am în vedere ținutul și orașul Tecuci, informații exacte și deosebit de valoroase din punct de vedere istoric al învățământului tecucean. Demersuri pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume, având în componență și satul Blăjerii de Sus, așa cum s-a mai arătat. Prima școală din comuna Torcești a fost deschisă în 1866, în satul omonim, nu în 1865 cum arată Th. Ciuntu și, după el, autorii studiului „Școala gălățeană”. Au fost descoperiți câțiva învățători care au funcționat la această școală: Constantin Scărlătescu în 1871, Vasile Mironescu în 1905 și cei ce vor urma. Dar cel care a dat strălucire școlii din Torcești, în perioada interbelică, se numea Vasile Teleoacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
G. Tutoveanu, care a și vorbit la dezvelirea bustului lui Al. Vlah uță, în septembrie 1924, pe profesorul universitar Virgil Nițulescu, pe medicul literat I. Weinfeld, pe poetul George Pallady, pe actrița de obârșie bârlădeană, Maria Giurgea, pe scriitori i gălățeni Grigore Voja și Emil Maur, pe sculptorul Dimitriu Bârla d...” G.G. Ursu * „...Chipul lui Vlahuță sugerează calmul unei conștiințe care, spre apus, își face bilanțul vieții și simte că și‐a făcut datoria, iar șuvița de păr alunecată peste fruntea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sau stuf verde ori chiar uscat sub formă de fân. Urmând sinuosul drum birocratic, ministerul de resort trimisese câte o circulară fiecărui Inspectorat General așa că cel de la Galați returnase conținutul acesteia și SSV Tutova, spre conformare. Iată ce semnase directorul gălățean dr. Th. Gafa: „Ministerul Agriculturii și Domeniilor (...) către Inspectoratul pentru Creșterea Animalelor și Serviciul Sanitar Veterinar Bârlad: Ministerul (...) fiind sesizat că în regiunile bântuite de secetă nu se utilizează frunzarele recoltate de organele silvice și care sunt la dispoziția celor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ani, prin urmare, erau foarte tineri, ca majoritatea militarilor în termen aflați sub arme. La vremea aceea, Capitala țării era înțesată de regimente de toate armele așa că cei doi nu-și pot explica nici astăzi, cine a ordonat deplasarea unității gălățene la București. Până la urmă, datorită „destoinicilor” comandanți militari, unitatea a înregistrat numeroase victime și răniți grav. Atât Laurențiu Chiriac (acum, director interimar la muzeul județean „Ștefan cel Mare” Vaslui) cât și fostul său camarad, Cristianan Dima (redactor la dotidianul Obiectiv
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prin care se cerea stăruitor, în cazul declanșării unei epidemii, dezinfectarea cu clor în stare gazoasă a tuturor obiectelor personale aparținând celor contaminați și supunerea lor unui tratament termic până la o temperatură de 250-3000 F210. La fel, în periodicul bilingv gălățean "Dunărea. Jurnal științific, literar și comercial - Il Danubio. Giornale di Commercio, Agricoltura e Navigazione" s-a tradus, la începutul anului 1848, un material aparținând medicului francez Verollot, privind Holera Morbus în anii 1845, 1846 și 1847, unde se făcea un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
când orașul a fost ars, de fiecare dată, locuitorii suportând asprimea ocupațiilor, cele rusești întrecând cu mult abuzurile otomanilor. Nenorociri înmulțite de cele vreo zece epidemii de ciumă, unele durând cu intermitență și doi ani de zile.Extinderea pieței externe gălățene, susținută de cea internă și stimulată de aplicarea Regulamentului Organic în Moldova în ianuarie 1832, a condus la înființarea regimului de porto-franco, prin stăruința domnitorului Mihail Sturdza, la 1 iunie 1837. Interesul crescut pentru produsele moldovenești, manifestat în special de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
negustorului Iaconomu. Aici au jucat multe trupe românești și străine, printre care și glorii mondiale ca Sarah Bernhardt, Adelina Patti și alții. Tot în același an, Fanny Tardini, al cărei nume îl poartă astăzi Teatrul Dramatic, adresează o cerere municipalității gălățene, prin care solicita o subvenție necesară pentru construirea unui teatru. în 1872, Fanny Tardini împreuna cu Alexandru Vlădicescu se stabilește în Galați, ocupând o locuință pe Strada Cuza Vodă, nr. 50. Compania Fanny Tardini - Vlădicescu a fost cea mai mare
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
piese știintifice ordonate pe colecții: geologie, mineralogie, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie. Cel mai recent punct inovator pe harta orașului este inaugurarea în 2004 a Parcului pentru Tehnologia Informației, primul și cel mai mare de acest fel din țară. în parcul gălățean s-au instalat companii precum Microsoft, Oracle, IBM, TotalSoft, UTI Grup sau Siveco. în acest context, apariția formațiilor de fanfară a venit ca să completeze un tablou strălucit de evenimente culturale și tehnice, produse de-a lungul anilor în orașul Galați
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
sale de succes, sunt zeci, publicăm alăturat textul cu care am însoțit CD-ul editat de UCMR cu puțin timp înaintea morții sale și astfel vă reamintim doar câteva din titlurile sale celebre. Împlinise 92 de ani în iunie 2013 gălățeanul acesta talentat, venit la București să cunoască gloria. Și a cunoscut-o din plin! După studii muzicale serioase a devenit instrumentist pe scenele de estradă, până a început să compună, “Lalelele” din 1961 consacrându-l. A scris muzica la zeci
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
decembrie 1878] ["NU ȘTIM PENTRU A CÎTA OARĂ... "] Nu știm pentru a câta oară sîntem nevoiți a întreba pe guvern de ce ține ascunse toate neajunsurile ce le întîmpină în Dobrogea. Știrile de mai jos, pe care le-a primit ziarul gălățean "Vocea Covurluiului", în genere foarte bine informat, sânt de o îngrijitoare gravitate. Cu toate misiunile militare ce s-au trimis și retrimis prin Dobrogea - zice foaia citată - totuși cunoștința ezactă de situațiunea localităților ca mijloace de aprovizionare a lipsit și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al lui Dumitru Vicol, țărani. Urmează Liceul Pedagogic din Galați (1958-1963) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1969-1972). A lucrat ca profesor, redactor în presa culturală și ca activist cultural. Din 1990 trece redactor-șef adjunct la revista gălățeană „Porto-Franco”, devenind redactor-șef din 2000. A debutat în 1968 la „Amfiteatru” și a mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Bucovina literară”, „Tomis”, „Contemporanul”, „Dacia literară”, „Cronica” ș.a. Prima carte, Harfele grâului, i-a apărut în 1976. Președinte
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
hohotul zăpezii, Iași, 2003. Antologii: Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, Galați, 1997. Repere bibliografice: Vasile Iancu, „Harfele grâului”, ATN, 1977, 2; Ulici, Prima verba, II, 134-135; Gabriel Mardare, „Corabia seminței”, CL, 1979, 2; Dan Alexandru Condeescu, Poeți gălățeni, LCF, 1979, 32; Radu G. Țeposu, „Corabia seminței”, RL, 1980, 1; Constantin Trandafir, „Corabia seminței”, ST, 1980, 1; Laurențiu Ulici, Imagini în plan îndepărtat, CNT, 1981, 10; Nicolae Turtureanu, Despre o anume corabie, ATN, 1981, 3; Constantin Trandafir, Vânătoarea ca
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
a peste 150 de lucrători de la fabrica ”Goetz”, s-a organizat această manifestație terminată sângeros. În ziua de 13 iunie s-a declanșat greva generală , o întrunire în care s-a protestat împotriva abuzurilor guvernului și a patronilor din întreprinderile gălățene, urmată de un marș pe străzile orașului dunărean. Acțiunea muncitorească a angrenat peste 6.000 de manifestanți , care s-aau angajat să condamne războiul, să militeze pentru îmbunătățirea nivelului de trai și respectarea contractelor de muncă de către patronat. Conducătorii acestei mari
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
dinorașe caTurnu Severin, Iași, Brăila, Tulcea, Pitești, Roman, Botoșani, Focșani. În aceste centre industriale ale României, s-au organizat mitinguri și marșuri de protest, arătând spiritul de solidaritate muncitorească. Si la Zürich s-au desfășurat manifestări de simpatie față de manifestanții gălățeni, cărora li s-a răspuns cu gloanțe din partea autorităților. În perioada 1916 - 1918, în care România a fost angrenată în război, având de suportat și ocupația germană în două treimi din suprafața sa, socialiștii și social democrații , cu toate restricțiile
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]