1,263 matches
-
am aflat că părinții Suzanei erau amândoi unguri, dar locuiau la Košice, în Cehoslovacia. După ce au terminat de servit cina, fetele se delectau și ele cu un vin Murfatlar alb, la trei sferturi și discutau între ele. Erau vesele și gălăgioase, ca niște vrăbiuțe pe o creangă. În sfârșit, orchestra ne-a invitat la dans și a început cu un tangou languros. Grăbit să nu-mi invite altcineva fata preferată, cu trandafirul roșu în mână, m-am apropiat de masa lor
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
mă tachinau și își dădeau ghionturi la început, dar când au văzut cum apare fizic partenera mea, începusem să descifrez în vorbele lor invidia. Nici la masa Suzanei nu era liniște, colegele sale aruncând mereu ochiade spre noi și ciripind gălăgios pe limba lor. În săptămâna cât Suzana a mai rămas la Mamaia, s-a înfiripat o atracție puternică între noi. Făceam plajă împreună, ori de câte ori puteam să “fug” de la serviciu, seara ne întâlneam și mergeam la dans, ori în același restaurant
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
ani de zile. Când a văzut stolul, Nicolae i-a dat drumul lui Ghețuș pe plajă. A zburat până s-a alăturat stolului ce plutea elegant pe luciul mării, apoi după ce toate lebedele l-au înconjurat și s-au bucurat gălăgios de venirea lui, puiul a părăsit cârdul și s-a întors la mal, la picioarele lui Nicolae și ale cățelușei, ciugulindu-i, de pantalon pe bărbat și de lăbuțe pe Molda. A ridicat gâtul și l-a scuturat în aer
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
de obicei. Nici vorbă de „România Mare” în 2018. Să fim bucuroși să avem țara care este astăzi. Nu cred că va fi război, dar nici liniște, ci aceeași agitație politică păguboasă. Deocamdată, România (stimulată de Occident) joacă rolul cățelușului gălăgios, care latră la un dulău, fără să ia în seamă ce s-ar putea întâmpla dacă respectivul dulău s-ar supăra, l-ar smocăi bine și apoi l-ar trânti de pământ. Paul POLIDOR: Varianta occidentalo-americană, dar și occidentalo-europeană, în
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
Impact > Scrieri > IUBIRE INTERZISA , ROMAN - CAP. XX - OLIMPIADA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Duminică dimineața, atât în curtea liceului “Nicolae Bălcescu” cât mai ales pe trotuarul din față, întâlneai grupuri gălăgioase de elevi, băieți și fete sau de părinți pe fețele cărora se putea citi îngrijorarea. În general erau mame care discutau între ele, fie că se cunoșteau sau nu, despre acest gen de concurs ce preceda pe cea a bacalaureatului
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
încurajă. La început câte puțin, apoi din ce în ce mai hotărât. Acesta era începutul, acesta era drumul către succes, așa cum îi promisese Cara cândva. Cea mai mare satisfacție, o fericire infinită, o inimă bubuind de fericire, simți atunci când un grup numeros de puștani gălăgioși și extraordinar de înflăcărați, adevărați fani în devenire, scoaseră o pânză albă imensă pe care stătea scris cu litere de-o șchioapă: „E M I N E M”. noiembrie 2013 Referință Bibliografică: Drumul către succes / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
proba” verosimililă a unui câștig mi mult ca sigur care te așteaptă, de cum “lovea” sau “dădea” drumul la bilă, sau calcula durata “învârtitului” panoului orizontal cu numere, “împerecheatul” și mânuirea cărților de joc, unse probabil cu toate “alifiile” șmecheriilor (?!) și gălăgioase unele, altele rezervate, multe asiatice de ziceai că ai aterizat pe un câmp de orez din fermele de orezării din apropierea Shangai-ului sau din delta fluviului Galben, minus luminile orbitoare și multicolore din cazinou. Cazinourile au o particularitate atât de la “îndemână
NU CONTEAZĂ SALARIUL CÂT BACŞIŞUL...(XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364592_a_365921]
-
șuiera. Iată, după vreo doi kilometri, trecurăm și prin fața casei mătușii mele, Ioana. Am văzut văcuțele ei păscând pe pășunea de lângă ogor. Parcă am zărit-o și pe mătușa în curte, privind la trenul care trece încărcat ochi cu copii gălăgioși! Frumos spectacol! Trenul înainta ca un zmeu înfocat. Când intra în păduri, șuieratul locomotivei devenea și mai răsunător. Copiii de pe vagoane, fete și băieți, priveau melancolici spectacolul călătoriei gratuite. Păcat că, după încă vreo trei kilometri, călătoria noastră s-a
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului din vara aceea. Fetele, cu fustițele de-o palmă și cu bluzițe până
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
Ochii lui verzi mă fulgerau cu furie și ură, în timp ce asaltul stolului de pescăruși furioși devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a înconjurat și s-au depărtat gălăgioși spre mal. Semnalele colegilor de pescuit aflați în apropierea mea, m-au trezit din contemplarea stolului ce așeza o distanță tot mai mare între mine și el. Colegii mă anunțau să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
erau ...pentru toți, dar și multe erau...cu țintă. Nu m-am gândit niciodată câte lucruri rămân nespuse când se despart, așa, oamenii și le duci cu tine... Dacă azi am, ca diriginta, o clasă predominant de fete, harnice și gălăgioase, gata să se ia de păr pentru cea mai mica aluzie, dar și să facă, pline de devotament, voluntariat la un azil de orfani, clasa de acum 7 ani era mai echilibrată...fete-băieți, dar și ca atitudine. Am auzit, peste
ŞAPTE ANI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349586_a_350915]
-
plăcut de aprilie. Adia un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând-o la fugă. Tinerii după masa servită la Căprioara nu prea aveau chef de alergat după fete. Văzând că nu are niciun ecou chemarea lor la hârjoneală, au abandonat
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
grăbită de pe stradă. Această piesă de concert - un apel al lui Elgar de a pune capăt tuturor războaielor, e potrivită acestor zile tomnatece, triste și triumfale căci morții noștri n-au murit, trăiesc în noi. Ca niște intruși nedemni și gălăgioși, monedele turbură liniștea de câte ori sunt aruncate în cutia violoncelului. Când piesa de concert s-a terminat, femeia și-a ridicat umerii, și-a înălțat capul și am văzut-o deschizând ochii. Eu aveam impresia că atunci se trezise: o față
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
plăcut de aprilie. Adia un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând-o la fugă. Tinerii după masa servită la Căprioara nu prea aveau chef de alergat după fete. Văzând că nu are niciun ecou chemarea lor la hârjoneală, au abandonat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
taxi - negri, albi, asiatici. La butic un turc sau arab !? Pe stradă un cuplu de polițiști, el lung, negru-cenușiu, ea mică, roșcată-roșcată. În rest, cetățeni respectabili negru-caramel, galben pai, negru-antracit, roz intens, negru-ciocolatiu, albi-smântână, negru-strălucitor, caucazieni, rozalii, metiși; urâți, frumoși, gălăgioși, portocalii ... o nebunie ! Toți calmi, surâzători, binevoitori și bine mirositori ! Îmi plac la nebunie multicolorii parizieni. Nu mă refer la cohortele de turiști, ci la cei care muncesc prin tot Parisul: gări, metrou (mamă ce rețea !), magazine, mari, mici, mijlocii
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
am aflat că părinții Suzanei erau amândoi unguri, dar locuiau la Košice, în Cehoslovacia. După ce au terminat de servit cina, fetele se delectau și ele cu un vin Murfatlar alb, la trei sferturi și discutau între ele. Erau vesele și gălăgioase, ca niște vrăbiuțe pe o creangă. În sfârșit, orchestra ne-a invitat la dans și a început cu un tangou languros. Grăbit să nu-mi invite altcineva fata preferată, cu trandafirul roșu în mână, m-am apropiat de masa lor
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
mă tachinau și își dădeau ghionturi la început, dar când au văzut cum apare fizic partenera mea, începusem să descifrez în vorbele lor invidia. Nici la masa Suzanei nu era liniște, colegele sale aruncând mereu ochiade spre noi și ciripind gălăgios pe limba lor. În săptămâna cât Suzana a mai rămas la Mamaia, s-a înfiripat o atracție puternică între noi. Făceam plajă împreună, ori de câte ori puteam să “fug” de la serviciu, seara ne întâlneam și mergeam la dans, ori în același restaurant
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine! Tu ești vraja ce mă-ncântă Și de drag, La piept aș strânge Universul. Diafana Primăvară Se revarsă tumultuoasă Și din zori îndepărtate Se- apropie în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349994_a_351323]
-
se întoarce de la vânătoare, cu doi amici. Afară, treaba e gata. Din pământ răsar alte fețe, vesele, cu cadouri ... Bunicu, de 92 de ani, vrea ... ”o cafă” (2/3 lapte, 1/3 cafea). Ne așezăm la masă...cunoscuți și necunoscuți...gălăgioși, ca o clasă de-a V-a în pauza mare. Toți manâncă, râd, își dau castroanele... Sunt sătulă...de câte am gustat de când am venit. Îmi prăjesc o pâine pe plita încinsă și-mi fac un ceai...Printre chipurile rumene
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
mirositoare. Trecu pe lângă frigider și își desfăcu o doză de băutură energizantă. Simțea nevoia să se relaxeze după obositoarea zi petrecută printre consumatorii restaurantului. Avusese un grup de turiști care erau în trecere prin oraș, foarte numeroși, dar mai ales gălăgioși. În sfârșit se dezbrăcă și se scufundă în apa caldă și plăcut mirositoare din cadă. Se lăsă îmbrățișat de aceasta ca și când ar fi fost în brațele Georgianei. Aproape că dormita sub balsamul îmbietor al băii înmiresmate cu tot felul de
FĂT FRUMOS DIN OGLINDĂ (DIN LUMEA COPILĂRIEI) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347991_a_349320]
-
geamului, sau pe banchetă: ambalaje, sticle, cutii cu resturi de meniuri de la McDonald's, ziare... Ce mai! Mizerie cât cuprinde. Așa că la capitolul curățenie toate zonele stau foarte prost. Și culmea... mă întreb de ce oamenii de pe-aici sunt aroganți, gălăgioși, încrezuți și indiferenți la tot ce mișcă din „alte țări mai puțin neaoșe”. Nici nu pot să vă descriu... Oare aceștia ne învață pe noi ce înseamnă bunul simț...? Hm! Mai au foarte mult să ne ajungă... Sincer! Dar, desigur
JURNAL LONDONEZ (1) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348104_a_349433]
-
deja se gândea ce sarcini va lăsa mai departe urmașilor, ce fapte vor rămâne neduse până la capăt - și, desigur, ce putea face pentru ca toate acestea să fie rezolvate într-un fel sau altul. Petercerile la care lua parte erau la fel de gălăgioase, orgiile cărora se deda la fel de deșănțate - și totuși, simțea că ceva îi lipsește. Nu putea explica de ce, era un sentiment declanșat irațional, ca un imens gol pe care îl simți atât seara, la culcare, cât și la primele ore ale
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
un Pulică Frânaru când ajunge să ocupe un post în ierarhie? Se întunecă la față. - Mă' Zărzărică, dacă te mai aud scârțâind la vioara aia nenorocită, să știi că ți-o sparg în cap. Replica lui atrage atenția întregii săli. Gălăgioșii își opresc disputa curioși să vadă ce va urma iar eu mă uit stingherit în podea. Cântărețul își pune cuminte alături și vioara și arcușul și i se uită în ochi ca un copil obișnuit să mănânce bătaie și când
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
unul dintre scopurile principale ale excursiei. Auzindu-i, am conchis că giulgiul lui Christos aduce mai mulți turiști în Torino decât uzinele FIAT și echipa Juventus la un loc. Câteva emoții mi-a dat la început un tip bondoc, incult, gălăgios, despre care aveam impresia că e genul de mitocan agresiv. Până la urmă ne-am obișnuit cu el, turna atâtea glume, încât unele chiar îi reușeau. Pe nevastă-sa am văzut-o în biserica Santa Croce din Florența, la mormântul lui
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]