477 matches
-
mașina și ne trezeau din somn. „Camioanele mari circulă devreme“. Fraza asta pe care o spusesem trezindu-mă Îl entuziasmase pe tata: „Ăsta ar fi un titlu grozav! Camioanele mari circulă devreme! Ah! O să-mi amintesc de el! E o găselniță!“. Cinstit vorbind, orgoliul meu a fost măgulit. Tata mă admira și avea dreptate, gîndeam eu: Camioanele mari circulă devreme făcea cît La umbra fetelor În floare. O altă idee a mea i-a plăcut enorm: la Întoarcerea de la Salzburg, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
În mână, enciclopedii, ziare, istorii ilustrate, cataloage editoriale, pe diagonală, În căutarea unor scurtcircuite posibile, ne opream să scotocim pe la toate tarabele, adulmecam pe la chioșcuri, furam zdravăn din dactilogramele diabolicilor noștri, ne repezeam triumfători În birou, trântind pe masă ultima găselniță. În timp ce evoc iarăși săptămânile acelea, toată afacerea mi se pare fulminantă, frenetică, ca Într-un film de Larry Semon, cu izbucniri și salturi, cu uși ce se deschid și se-nchid cu viteze supersonice, tarte cu cremă care zboară, fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ucigași plătiți cu pulovere negre pe gît, glumește Susan, aruncînd mucul țigării pe fereastră. Glumeam. Da, sigur. Dacă există vreun lucru pe care Wakefield știe că poate conta oricînd, acesta este talentul tău de a veni cu tot felul de găselnițe fericite și absolut Întîmplătoare. Aceasta dă Întotdeauna roade. Se gîndește mai departe la povestea lui Telescu. Are ceva extrem de misterios - și posibil ceva ce l-ar putea ajuta. Hai să văd dacă am Înțeles bine, Îi spune lui Susan. Telescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
că pentru un „futu-te“ bine plasat merită să Încasezi un șoc din ăsta, replică Susan. Milena nu le bagă În seamă și Îi răspunde băiatului cu vioiciune: — Tehnologia Încorporată În haine, asta o să fie, dacă vrei să știi, marea găselniță a viitorului. Și ATM-urile cu identificare prin amprente. În timp ce Milena Îl Înveselește pe băiatul cu sondajul, Susan Îi povestește surorii sale despre situația de acasă. — Tata luat-o razna complet. Trebuie neapărat să facem ceva, mami plînge tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Susan. Gata, pleacă. Băiatul nu știe ce să facă. Asta e tot, spune Tiffany. Asta e tot ce avem de spus. Milena Îi face cu ochiul. Băiatul se trage Înapoi mergînd cu spatele, Împotriva voinței sale, ca un osîndit. Următoarea găselniță! Uau! — Mi-ai alungat admiratorul, o tachinează Milena. Lasă că găsim Încă și mai mulți acolo de unde venim noi. Tiffany o Împunge cu umărul. SÎnt ca două iepe pursînge. Wakefield n-ar vrea să le vadă plecînd În galop, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să mi-l ia pe Tom de pe umăr. SÎnt nevoită să-i Întorc spatele la modul propriu, zicînd: — Nu, mulțumesc, mă ocup eu. Și Dan iarăși tace. Acum, că Tom a Împlinit trei luni și doarme aproape Întreaga noapte, ultima găselniță e să se ofere să-l țină pînă dimineața la ea, ca să ne lase pe mine și pe Dan să mai respirăm. Dan a găsit ideea genială, mi-a spus că maică-sa Își dă seama ce obosiți sîntem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Îl Însoțeau oriunde mergeau. Prezența lor Îi garanta o doză sigură de aplauze și scaune ocupate: nimic n-ar fi mai dezolant, Într-o eventuală Înregistrare TV, decât imaginea unei săli Înfrigurate de rândurile de scaune goale. Zero considera patetică găselnița tatălui său, mizerabilă și imorală. Deși, trebuia spus, pentru treizeci de zile șomerii aceia aveau de unde lua un salariu. Înconjură Lancia: agentul de escortă moțăia cu capul pe volan. Sala de dans - un paralelipiped din beton armat, cenușiu, fără decoruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
apoi se topeau Încet odată cu primele raze de soare. Îi Întinse din nou Mariei Înghețata care se scurgea, dar ea se Întoarse cu o strîmbătură de dezgust. - Toate astea rămîn să fie dovedite. - Ne străduim. Recunoaște că e tare, ca găselniță... - Ryan era foarte tare, da... - Vorbeam de mine, căpoaso. Reține că dacă punem la socoteală un IQ ca al meu, amestecat cu ereditatea aceluia al lui Ryan, copiii noștri vor fi supergrozavi. - Ce? Ce tot spui? - Prostii. Acum mai rămîne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
avioane, apoi, Într-o nouă ediție, Își ucisese fiul care devenise, brusc, tată. Cea din Irak fusese, după zeci de ani, făcută praf de americani; ce mai, vremea revoluțiilor, chiar dacă nu trecuse de tot, era pe sfîrșite! Cele portocalii, o găselniță postmodernă pentru a da jos guverne, se dovedeau doar niște falsuri: o echipă disidentă o Înlocuia pe alta, ambele fiind de aceeași sorginte. Mai fusese una de catifea; alta, mai Înainte, a lalelelor; fusese, În România, una a trandafirilor; un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
-i epateze pe ceilalți, a comis acest gest împotriva naturii, altfel spus a murit. nu se știe probabil nici astăzi cum a reușit acest individ să moară, cum a făcut ca să elimine viața din el... Cert este că această enormă găselniță, acest uluitor act de nonconformism și de excentricitate i-a marcat profund pe ceilalți oameni din jurul lui, care au început să-l imite. tanti masek pronunțase, fără să-și dea seama, una din acele fraze care devin instrumente de construcție
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ar fi de acord să intoneze vreo odă, rămân totuși extrem de interesați să halească. Cu același poponeț, considerat prea gingaș să clocească vreun Omagiu Conducătorului Statului, se înnebunesc, cu toții, după încălecat canapeaua. Behăie cu toții, seamănă între ei, iar ultima lor găselniță e c-ar vrea să-și reprezinte cultura și țărișoara în Necuprins... Păi, cum să le reprezinte - și aici Fiorosul Marcel se opri, pe asfalt, buimăcit și înfățișîndu-se adânc mirat - dacă fiecare dintre ei are mai puțin talent decât fundul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
puterii. Politizarea se făcea În general pe temele antialiya și antiisraeliană, dar avea și alte teme, ca „războiul imperialist din Coreea” sau glorificarea Uniunii Sovietice și a „genialului său conducător”. Un loc aparte era rezervat „luptei pentru pace”, una dintre găselnițele politicii de propagandă sovietică - care trebuia să neutralizeze lupta opiniei publice din Occident pentru drepturi cetățenești. Însuși mesajul rabinului-șef, trimis la marile sărbători Rosh Hashana, Iom Kipur sau Peisah, trebuia aprobat dinainte de Federație, iar În unele cazuri de Departamentul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a-l incita pe lector la o cît mai avidă parcurgere a paginilor. În ciuda aparențelor de diversitate, de voit amestec eterogen, orice ziar are un nucleu central, o temă, un titlu care pune cu totul stăpînire pe spiritul cititorului. Această găselniță "pusă din ce în ce mai bine în evidență fixează atenția majorității cititorilor, hipnotizați cu toții de bucata de sticlă colorată"300. Diferența dintre cele două moduri ale sugestiei explică și diferențele dintre mulțime și public. În primul caz, contactul fizic este asigurat; în cel
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu motocicleta pe stradă, trasându-și urmele imaginare ale numelui. Data viitoare ar trebui să dea cu vopsea pe roți, pentru a verifica dacă cele două caligrafii, a scrisului său și a roții de motocicletă, seamănă. Ar fi o mare găselniță, gândi, răsucindu-se în cerc, pentru a strecura, din fuga moto cicletei, și o codiță, ca litera să fie întreagă. Poate că de data asta greșise. Literele mici sunt mai complicate, e mai greu să faci linii curbe pe un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
libert și denumit Trimalchio, se acoperă în scrierea lui Petronius de un comic pluristratificat. Comicul de nume e secondat de cel de situație; nu lipsește nici comicul de limbaj: calambururile lui Trimalchio stârnesc hazul dar tocmai pentru că nu sunt reușite, găselnițe personale, ci se datorează crasei ignoranțe care îi imprimă un statut de bufon, de măscărici. De aceea proverbe precum "Vinul stăpânului este recunoștința paharnicului" sunt nelipsite în afirmarea superiorității libertului față de sclavii lui. Dar măscăriciul este și principiul guvernator al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
bine documentat. După părerea lui și a altora, Ungaria Mare este scornită de mințile înfierbântate ale ungurilor care confundă veșnic realitatea cu visurile deșarte de mărire! Acea Ungarie așa-zis Mare (Austro-Ungaria) nu a fost decât un artificiu administrativ, o găselniță birocratică, a unui funcționar oarecare, numit Buest, decizie luată în 1867, de azi pe mâine, întrun birou, în urma unor intrigi și aranjamente de culise. Ungaria așa-zis Mare nu a fost o realitate istorică, împlinită printr-un eveniment de anvergură
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bacul”, tind să cred că nu. Nu cred că învățământului românesc îi șade bine între Irinel, Moni, și știrile privind salvarea câinilor comunitari. Anul acesta, însă, o altă făină s-a măcinat la moara televiziunilor, a fost mult mai mediatizată găselnița cu supravegherea strictă de la bac decât bacul în sine. S-a bătut și toba mare și pe toate cele mici, despre camerele de luat vederi instalate în sălile de clasă. Se zice că elevii au fost terorizați. S-au simțit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
numește "scriitori de serviciu", "ucenici la minciuna de stat", versificator de Curte Nouă", guralivii stereotipului de partid cu mentalitate de lachei. În decembrie 1981, enumără în Jurnal atacurile din presa românească: "În Săptămâna, Eugen Barbu cu "Mămica Lovinescu"și alte găselnițe de Ferentari. [...] ne amenință cu "pensionarea"! [...] În România literară, Vasile Băran îl atacă pe Tănase (și pe noi). [...], iar în Luceafărul un "colocviu" de "critici" în frunte cu Ungheanu, la fel. Presupun că noua campanie a pornit de la "bilanțurile" pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Și asta încă de la originile gândirii dominante. Glosatori, profesori, palavragii, scribi, retori, logicieni, cercetători, mari meșteri în cuvinte, disciplina nu duce lipsă de ei. Practicienii, în schimb, par o marfă mult mai rară. Oameni care găsesc ceva și trăiesc în conformitate cu găselnițele lor, indivizi solicitați de gândire și convertiți la înțelepciune, performanța merită să ne oprim puțin asupra ei. Philodem și ai săi aduc mărturie în acest sens. Iar tensiunea lor vizează o capodoperă ciudată: edificarea sinelui, scrierea și confecționarea propriei identități
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fi descrisă decât În ansamblu, căci părțile ei sunt indescriptibile. E adevărat? Dar ai o problemă, Faulques. Una serioasă. Nici o fotografie nu poate face asta. Eu sunt mai practică și mă mărginesc să colecționez verigi rupte: ruine cu antecedente clasice, găselnița literaților romantici imbecili, revizitate de artiști și mai imbecili. Dar eu nu caut parfumul trecutului. Nu vreau să Învăț, nici să-mi amintesc, ci să rup legături. Sau, În jargonul tău de psihopat, locurile pustii, mecansimele și obiectele sparte sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în cazul acestor personaje. Or, nici înstrăinarea, nici evadarea nu pot fi concepute în afara unui contact cu realul. DINA COCEA: Nu sînt de părere că acea replică finală este o găselniță. Mi se pare că este însăși cheia piesei. Această ultimă replică, lapidară, adună tot sensul piesei, esența ei. GEORGE BĂNICĂ: Mă bucură faptul că piesa oferă atîtea interpretări. Cineva vede evaziune, altul vede înstrăinare, cineva vede violență, altcineva nu vede
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
era seara mea liberă..., acuma am libere toate serile..., asta e. Și pentru ce? "Ca să ne plimbăm prin trecutul nostru", așa, ca printr-un parc bătrîn de provincie... și să tot mestecăm la amintiri..., mă amețește el pe mine cu găselnițe poetice... Ca să nu mai vorbesc că dacă greșesc o.... alee... din parcul ăsta... dacă mă rătăcesc puțin prin parcul ăsta al lui..., mă face ramolit... ha!, că el o fi mai breaz... ha! Că abia mai știe ce roluri a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
îi numește pe Dimov și Nemoianu, închiși în jurnalul acesta al existenței redat alegoric. "Poveste de iarnă", ca și de-altfel prima parte a volumului "Poeme" 1970, este anevoie lizibil și, totuși, cu cât înaintăm în contextul volumului, ne atrag "găselnițele" care țin de observația fină a poetului. "Noaptea/ mergem pe stradă și sunt chipuri câteodată reale,/ ca și cum ai privi poze, oprindu-te sub felinar,/ și-apoi mergi mai departe ținându-le-n mâini/ și nu le mai distingi chipul". ("La
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-i îngăduia o prea mare libertatea de manevră a ficțiunii. Așadar, o rețetă hibridă ce include câteva date reale topite într-o peltea de imaginație didactică și verbiaj romanțios. Ideal vorbind, biografia, căreia i se subsumează specia viața romanțată (o găselniță mai mult a editorilor), este un gen cu vechime considerabilă. "Viețile paralele" ale lui Plutarh ar avea un aer universitar dacă nu s-ar baza pe tradiție și anecdote. Făcând simultan și roman istoric, Plutarh urmărește oricum adevărul și pilda
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
oprit aici, ci a continuat cu Rooms, culegere de nuvele semnată de prieteni de-ai scriitorului, în care, printre altele, apar o serie de apropiați care au plecat să recupereze rămășițele celui dispărut, acreditînd astfel teza asasinării sale. O asemenea "găselniță" scriitoricească nu poate să nu suscite întrebări despre relația tot mai strînsă și mai perversă dintre literatură și realitate, în care cea dintîi încearcă să fure prim-planul, să o construiască și să o determine pe cea din urmă... De
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]