834 matches
-
urmă Ash, pare să fie un coroziv universal. L-am văzut demonstrându-și capacitatea de a roade mai multe substanțe diferite cu o egală ușurință... sau nepăsare, dacă vrei. Aliajul cocăi, mănușile chirurgicale, așternutul de infirmerie, patul metalic, le-a găurit pe toate. ― Și creatura asta blestemată folosește treaba asta drept sânge. Diabolic! Exclamă Brett, cu un amestec de respect și teroare. ― Nu știu sigur ce folosește drept sânge. (Creierul lui Asth funcționa fără încetare în ciuda precarității situației.) S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
situație iresponsabilă trebuie să ia sfârșit. De-acum încolo o vom crede în stare de orice și vom acționa în consecință. Inclusiv invizibilitatea. ― Nici o creatură cunoscută nu este invizibilă în mod natural, interveni Ash. ― Nici o creatură nu poate încă să găurească o placă de metal de trei centimetri grosime. (Ash nu găsi nimic de spus la această replică usturătoare.) A venit vremea să realizăm cu cine ne batem! Urmă o scurtă tăcere. ― Ripley, preiei acum comanda. Parker o privi cu răceală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
grefe: subțire (Ollier - Thiersch), dermoepidermică (0,2 mm), care se prelevă cu briciul sau dermatomul (Watson, Lagrot etc.) de pe fața internă a brațului sau a coapsei; grefa se pune pe o suprafață plană, cu partea epitelială în jos și se găurește cu vârful unui scalpel, pentru a permite, după plasarea sa, drenarea serului și a sângelui. Se utilizează în pierderi de substanță ale pleoapei superioare, situate deasupra tarsului, zone unde pielea trebuie să fie suplă și subțire; ea are o mare
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
baraca unde știam că se află REM-ul. Iadeșul ne sili s-o luăm direct peste arătură, sau mai bine zis peste pământul înțelenit, pe care nu creșteau decât scaieți, buruieni și din loc în loc albăstrele timide. Peste tot erau găuri de gărgăuni. Păianjenii de pământ care se aventuraseră mai departe de gaura lor, verzi și puternici, proptiți pe picioare musculoase de alergător, se aruncau la trecerea noastră înapoi în adăpost. Am fi vrut să ne uităm după ei, apropiindu-ne
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
alegîndu-i una din fote și așezîndu-i-o pe umeri. Iar pe deasupra, ca să nu se vadă... Ieși iar pe coridor și curând se întoarse cu o pelerină. - Pe deasupra, continuă, punem pelerina asta. E drept, cam veche și, probabil, prăfuită, dacă nu cumva găurită de molii... Începu s-o scuture, cercetînd-o îndeaproape. - Se face târziu, spuse Iconaru, luîndu-și iarăși cutia sub braț. Nu stau departe și, dacă pornesc în pas alergător, nu răcesc... Ca și cum nu l-ar fi auzit, Ieronim îi potrivi, cu îndemînare
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
scrie pe margine câte ceva, cască, se ridică și se uită pe geam. Nu-i nimic de văzut, aceeași stradă, mărginită într-o parte de blocuri, și-n față, chiar în dreptul ferestrei lui, locul viran, împrejmuit cu sârmă ghimpată. O hardughie găurită de tinichea, un adăpost de când era aici capătul tramvaiului. Prin zidurile subțiri ale blocului se-aude un radio pus tare și vocile unora care se ceartă. Își ridică mâneca bluzei și-și stoarce mașinal de pe braț, cu două degete doar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să coborîm la poartă. Mai departe de poarta spitalului tot nu putem trece - chiar dacă acum sîntem liberi, sîntem tot soldați. Măcar pînă la poartă, tot e ceva. Moise, În timp ce ieșim din spital pe la Urgențe, Îmi zice că Îmi vede scăfîrlia găurită de un lunetist. Eu Îi zic că e un bou și că n-o să mai fie un bou cînd o să-mi arate un terorist, un securist sau ce vrea el că trage dintr-un copac În oameni. M-a luat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sînt complet surd. Mă rog, aud, dar ce aud seamănă mai degrabă cu muzica sferelor, venind de pe fundul oceanului, un fel de orgă dezarticulată. A doua zi se repetă operațiunea. Doar că de data asta nu mai doborîm avioane, ci găurim tancuri. Mai precis, niște machete de placaj montate pe un sistem de cabluri. Se mișcă Încet pe buza mării la vreo cîteva sute de metri de linia tunurilor. Pentru că deplasarea se produce orizontal și sincronizarea mea, odată realizată, rămîne așa
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
etapele esențiale din devenirea sa. Lucrarea de față se încadrează în acest parcurs. 1.1. Istoricul conceptului de traumă psihică Cuvântul traumă vine din termenul grecesc ce înseamnă "rană" sau "leziune" și este derivat din verbul titrosko ce înseamnă "a găuri", "a penetra". Privind dincolo de primul sens, unii autori au mers mai departe, analizând rădăcina cuvântului, verbul teiro, "a freca" ce poate avea sensul de a aplica presiune și fricțiune asupra unei suprafețe pentru a curăța. Prin urmare, din perspectiva sensului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
astăzi porunca aceasta. 16. Dacă însă robul tău îți va zice: "Nu vreau să ies de la tine", pentru că te iubește pe tine și casa ta și se simte bine la tine, 17. atunci să iei o sulă și să-i găurești urechea de ușă, și să-ți fie rob pentru totdeauna. Tot așa să faci și cu roaba ta. 18. Să nu-ți pară rău cînd îl vei lăsa să plece slobod de la tine, căci ți-a slujit șase ani, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
întotdeauna, să iasă și ei din anonimat și să rămână peste veacuri așa cum au fost: răi și buni, umiliți și răsculați, ignoranți și înțelepți, oprimați și trecători prin toate vicisitudinile istoriei prăvălite peste capul românului răbdător ca stânca, cu greu găurită de picătura de apă a vremurilor. - Și acum, la încheierea imaginarului meu interviu? - Viața ne-a fost dată să extragem din ea tot ce are bun iar grăunțele de adevăr și de manifestări nobile descoperite sub falia ontică să le
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
cele necesare recoltării. Bietele femei și copiii mai mari mergeau prin lanuri, culegeau spice, scoteau boabe de grâu și le muiau în apă și când erau umflate și suficient de moi le luau, le puneau în niște cilindri de tablă găuriți ca la răzătoare și prin învârtirea cilindrului interior boabele se transformau întrun aluat pe care îl frământau și din el ieșea un fel de pâine din care astâmpărau în primul rând foamea copiilor. Și atunci să nu te întrebi dacă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
iubesc pe stăpînul meu, pe nevastă-mea și copiii mei, și nu vreau să ies slobod", 6. atunci stăpînul lui să-l ducă înaintea lui Dumnezeu, să-l apropie de ușă sau de stîlpul ușii, și stăpînul lui să-i găurească urechea cu o sulă, și robul să rămînă pentru totdeauna în slujba lui. 7. Dacă un om își va vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cum ies robii. 8. Dacă nu va plăcea stăpînului ei, care o luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de poftele nesătule ale vecinilor istorici și etnii visătoare la reîmpărțirea Europei, după criteriul celui mai tare, sau care au supt „sângele poporului” în chip de binefacere...Cohorta de arme contra prostiei fudule sau naturale se desfășoară în trăgători și găurește cu precizie perdeaua de fum guvernamentală confundată cu realitatea de către naivitatea neîmpliniților seduși de aparențe tip „fata Morgana. Nimic nu-i scapă autorului din tot ce-i omenesc și neomenesc mai cu seamă. Trâmbițaș al veștilor proaste, de care țara
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
spuse el grav. — Bineînțeles că nu trăgea În ei, draga mea; nu fi atît de naivă; dar Îi făcea să danseze. Chema argații... — Erau indigeni? — Metiși, țărănoi, naiba știe ce erau! Era grozav să-i vezi cum sar. „O să-ți găuresc vîrful piciorului“, zicea și poc! o Împușcătură, poc! Încă una și poc! Încă una și tipii săreau de zor. „Nu, nu, nu! Don Fernando! Domnișorule!“ strigau argații. — O, nuuuuuuuuu! — Doar nu trăgea În ei, draga mea. — Nu trăgeam fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-l hărțuiți iar?” “Nu-i facem nimic, fiți pe pace. Vrem să-l repunem în drepturi, să fie om, așa, ca mai-nainte” “Vreți pă dracu’! nu cumva i-oți da și plămâni noi! Că, p-ăia vechi, i-a găurit pușcăria și ăi dă’l chinuiau ca pă hoții de cai...” “Ce e, tată, cu cine vorbești? Ah! Bună dimineața” “Bună dimineața, tovarășe Alexandrescu. Ce mai faceți?” “Foarte bine, domnule, nu mai pot dă bine! (Urmează un acces de tuse
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Washington. Stă aproape de ea, ajutând-o, colorând înăuntrul conturului cu o mână în timp ce o ține pe ea cu cealaltă. Dacă nu mai e nimeni acolo, îl lasă să-și vâre degetele cam peste tot. Dar ilustratele nu vor să coopereze. Găurește una, iar vârful pixului zgârie tăblia mesei. Ce dracu’ se întâmplă cu chestiile astea? întreabă el. Arată ca un căcat. Ea tresare. Îi e frică de el. Dar îl înlănțuie cu brațul. Te descurci minunat, Marker. Incredibil de bine. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din ibric în țurțuri, iar dintr-un moment suspendat în altul, masa se umplea cu lacuri înghețate de cafea. Pisica ei o îngrozea, făcându-se nevăzută și rematerializându-se în altă parte. Televizorul îi rănea ochii. O pasăre în zbor făcea găuri ca de glonț în fereastra de cer. Bineînțeles, Sarah M. nu putea conduce mașina, nu putea merge în locuri aglomerate, nici măcar nu putea traversa strada. Stătea pe refugiu în orașul ei liniștit, paralizată, cu filmul blocat. O mașină aflată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu ochii arzători micșorați, ca de șarpe, și se apropie de ei cu amenințarea morții Întipărită pe față. Ține-ți clanța, că-ți trag un glonte de-ți verși mațele! Hai, ștergeți-o, mucoșilor! Cărați-vă din fața mea, că vă găuresc burțile! Și cei trei băieți uluiți, năuciți, copleșiți de rușine, cărora le pieriseră toată bucuria și Încrederea cu care Își construiseră planuri cu puțin timp Înainte, se Întorc și pleacă tăcuți, striviți de o umilință mocnită, cu sufletele zdruncinate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fitness și trebuie să mă spăl. În cadă mă spăl, dar nu cu apă. Știți doar cum se spală pisicile și cât de econoame sunt ele nu numai cu apa. Dar ...apropo de apă: voi ați văzut cum se poate găuri apa? Eu văd în fiecare zi chestia asta. Dimineața, după ce dereticăm, mergem cu PAM la baie și spălăm câte ceva în chiuvetă. Eu nu spăl, pentru că, v-am spus, nu- mi place să consum apă, dar mă plimb pe marginea chiuvetei
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
reporter adevărat, deci un foarte bun observator. Iar un observator trebuie să observe, nu ? Și nu numai dintr-un singur loc. Să încerce, din mai multe locuri, mai multe păreri, mai multe puncte de vedere. Așa am observat eu cum găurește PAM apa. Credeați că nu se poate? Uitați că se poate! Să vă spun. Cred că e invenția lui PAM. Întâi adună apă în chiuvetă, apoi o lasă să alerge pe canalul de scurgere. Și apa se grăbește așa de
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Să vă spun. Cred că e invenția lui PAM. Întâi adună apă în chiuvetă, apoi o lasă să alerge pe canalul de scurgere. Și apa se grăbește așa de tare să plece că face groapă. În cele din urmă se găurește de tot, se rupe și nu mai rămâne nici picătură în toată chiuveta. Dar pentru că a venit iar vorba de apă, exact acum afară plouă. Vă place când plouă? Mie îmi place dar mă apucă somnul și asta nu-i
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Romani pentru baterea cetăților, precum fălcile murale, un soi de instrumente care slujeau spre a scoate pietrele din ziduri; terebrele, un fel de berbece, care în loc de cap de animal spre a lovi, se sfârșea într-un vârf ascuțit spre a găuri zidul; turnurile mișcătoare si altele mai multe. Ca mijloace de apărare contra asediului cetăților lor de Romani, Dacii întrebuințau fără îndoială mașinile acelea ce aruncau pietre foarte grele asupra a-sediatorilor, numite la Romani baliste sau catapulte. Astfel se văd pe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
maro pătrată; erau îndepărtați între ei astfel de-a latul râului, încât locul unde lipseau dintrânșii patru, spre a face 20 în totul, era acoperit de o insulă, care pe semne podmolise pe aceste. În interiorul zidăriei se aflară nu numai găuri regulat dispuse, în care fuseseră așezate bârne încrucișate, dar încă se aflară și câteva crâmpeie de lemn de stejar; cărămizile care acopereau stâlpii purtau mărcile a trei diferite cohorte auxiliare din a XIII-a legiune Gemină, care negreșit au fost
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
grosimea teancurilor și de felul nepăsător în care le mînuia funcționara. Bancnotele erau mototolite și murdare, de diverse proveniențe. Monedele erau penny groși din cupru, sau din argint tocit cu margini zimțate, fise fragile din nichel și discuri din aramă găurite în mijloc. Am împărțit banii în mai multe buzunare, dar n-am învățat să-i folosesc, căci fiecare are o noțiune diferită despre valoarea lor. Ori de cîte ori cumpăr cîte ceva, scot o mînă de bani și-l las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]