483 matches
-
două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume, sau printr-un nume tabu, zeițelor destinului, soțului sau soției postume, substitutelor mortului, adăposturilor postume, zeiței morții În ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă, ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, În final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, În cântecele funerare din cartea românească a morților nu apare Iadul. Calendarul popular este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui alimentent cette population și vive, si gaie, si originale des femmes de Paris.(...) Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
capcană 129 (motiv frecvent în nuvelele lui Maupassant). Momentele de tensiune maximă sunt legate de căutarea "prăzii". Știe să se servească de lacrimi și minciuni pentru a obtine imposibilul: "ce fond obscur d'âme féminine, cet incompréhensible mélange d'intelligence gaie et de désenchantement, de raison et d'enfantillage, d'affectueuse apparence et de mobilité, tous ces contradictoires penchants réunis et coordonnés pour former un être anormal, séducteur et déroutant" [Maupassant, Notre cœur, p.92]. Identitatea pariziana este schimbătoare și înșelătoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Enigme în orașul meu, Paul Goma, Bonifacia, Paul Goma, Ostinato 1, Paul Goma, Ostinato 2, Gabriel Liiceanu, Despre limită, Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Rodica Mandache, Elisabeta Rizea, Adrian Marino, Pentru Europa, Cristian Mungiu, 7 Scenarii, Vlad Mușatescu, De-a puia gaia, Irina Nicolau, Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, Tudor Octavian, Întâmplări foarte interesante din viața lui Vasile B, Leonard Oprea, Cămașa de forță, Alexandru Paleologu, Amicus Plato... sau Despărțirea de Noica, Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante, H.
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Lui Costică Lupoaie, Dumnezeu i-a trimis o idee salvatoare: Ne vom așeza în cerc, a zis cu gura plină de sânge, căci era bolnav și de plămâni, unul în spatele celuilalt, îmbrățișându-ne ca în jocul copiilor de-a mama gaia; încheind cercul ne vom proteja plămânii și vom reuși să stăm în picioare. Așa am făcut, fiecare acoperea cu pieptul spatele celui din față; îmbrățișarea comună ne ajuta să nu ne prăbușim; suportam doar la picioare frigul betonului. Ne întărea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului (În text, vlah) Îi corespunde pisica. Animat de un naționalism desuet astăzi, dar specific celei de-a doua jumătăți a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ta cât și, nu mai puțin, pentru a aduce cuvenita cinstire zeiței care a fost amânduror cetăților noastre părinte și dascăl. Cetatea voastră e mai veche cu o mie de ani decât a noastră, deoarece a primit sămânța voastră de la Gaia și Hephaistos. Din scrierile noastre sfinte rezultă că cetatea de aici și-a căpătat orânduirea deplină acum 8000 de ani. Am să-ți arăt deci, pe scurt, legile concetățenilor tăi de acum 9000 de ani; și, dintre faptele lor, am
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
isatis ban lang gen rădăcină de Notopterygium qiang huo rădăcină de Persicaria microcephala (preparată) he shou rădăcină de Pseudostellaria heterophylla tai zi shen rădăcină de Pueraria ge gen rădăcină de salvie dan shen rădăcină de taro yutou rădăcină de unghia găii huang qi râmă dilong Rehmannia glutinosa crudă sheng dihuang Rehmannia glutinosa preparată shu dihuang rizom de Curculigo sp. xian mao rizom de Polygonatum chinense huang jing sacâz ruxiang sâmbure de caisă xing ren sânger shan zhu yu semințe de lotus
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de sec, căci ți-i va fura cioara și uliul. Cînd scoate cloșca puii, să-i pui în sită ori în ciurel și să-i cerni pe vatra cu foc, dacă vrei să-ți trăiască și să nu-i fure găile*. Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă cu sita, atunci să muriți voi.“ Să nu ții oalele cu gura în jos ori să le pui în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete mulți ani. Cînd țipă gaia pe sus e semn de mare foamete. Cînd tună iarna, are să fie foamete anul acela. Foarfece Cînd pui foarfecele pe masă nu-i bine. Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar*. Foc în dimineața Joii Mari din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Un personaj reprezentativ pentru pentru mitologia greacă este gigantul Anteu, fiul zeiței Gaia (Gea în pronunție latină, personificare a pământului) care locuia în Libya; acesta îi provoca la lupte pe toți cei care se încumetau să treacă pe acolo și îi omora, zona fiind deci sângeroasă nu numai acum. Anteu reușea să fie
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93461]
-
și mai precisă, încît știi întotdeauna unde te afli și recunoști clar semnificația, fiindcă ea scoate în evidență și reprezintă limpede faptul că forma și exteriorul se înfățișează numai ca exterior al semnificației. Ea începe cu Chaos, Erebus, Eros, cu Gaia... Toate acestea sînt cuprinse laolaltă, limpede și ferm, și nu se opresc la cercul unor simpli zei ai naturii. 3. Căutînd acum un punct de trecere la adevăratul simbol, îl putem găsi și pe acesta în imaginația nordică, în formele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
masa, activitățile erau reluate, Într-un mod mai puțin formal, fie În curtea sau În incinta școlii, fie sub forma excursiilor organizate În Împrejurimi, În timpul cărora, sub coordonarea dascălului, copiii cântau și executau diferite jocuri copilărești: oina, drapaiul, baba-oarba, puia gaia, alergări de Întrecere, trânte, lupte cu brațele . Serbările școlare prilejuite de ziua națională constituiau, de foarte multe ori, ocazii de a face excursii la școlile satelor vecine, unde se legau prietenii Între elevi, totodată fiind inițiate, de către sătenii participanți, diverse
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
tradiția transmisă de Hesiod. După Philon 17, primul zeu suveran era Elyun (în greacă Hypsistos, "Cel mai înalt"), corespunzând în mitologia hurrită/hittită lui Alalu. Din legătura sa cu Bruth au venit pe lume Ouranos (corespunzând lui Anu) și Ge (Gaia). La rândul lor, aceștia din urmă nasc patru fii, dintre care primul, El (sau Cronos), corespunde lui Kumarbi. Ca urmare a unei certe cu soția sa, Ouranos încearcă să-și distrugă progenitura, dar El își făurește un ferăstrău (sau o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
crearea Universului, așa cum îl vor cunoaște oamenii. Acest mit se încadrează în seria cosmogoniilor care comportă o luptă între un Zeu și Dragon, urmată de dezmembrarea dușmanului înfrânt, în Theogonia lui Hesiod, actul cosmogonic - i.e. separarea Cerului (Ouranos) de Pământ (Gaia) prin castrarea lui Ouranos - are loc la începutul dramei, și declanșează, în fond, lupta pentru suveranitate. Aceeași situație în mitul hurrit/hittit: cosmogonia, adică separarea Cerului de Pământ, a avut loc cu mult timp înainte, în epoca "zeilor vechi". Pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zei indo-europeni ai cerului, de pildă, Dyaus vedic. Nu numai că nu e creatorul Universului, dar el nu aparține nici măcar grupului de divinități grecești primordiale. Într-adevăr, după Hesiod, la început nu exista decât Chaos (Hăul), din care au apărut Gaia (Pământul) "cu coapsele largi" și Eros. Apoi Gaia "a născut o ființă egală sie-și, capabilă să acopere totul, Ouranos (Cerul) înstelat" (Theogonia, 118 sq., după traducerea lui P. Mazon). Hesiod îi descrie pe Ouranos, "plin de iubire, și aducând
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Nu numai că nu e creatorul Universului, dar el nu aparține nici măcar grupului de divinități grecești primordiale. Într-adevăr, după Hesiod, la început nu exista decât Chaos (Hăul), din care au apărut Gaia (Pământul) "cu coapsele largi" și Eros. Apoi Gaia "a născut o ființă egală sie-și, capabilă să acopere totul, Ouranos (Cerul) înstelat" (Theogonia, 118 sq., după traducerea lui P. Mazon). Hesiod îi descrie pe Ouranos, "plin de iubire, și aducând cu el noaptea, arătându-se și învelind Pământul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un singur ochi și cei trei Hecatoncheiri. E o fecunditate nemăsurată și câteodată monstruoasă, specifică epocilor primordiale. Dar Ouranos și-a urât copiii "din prima zi", și i-a ascuns în trupul Gaiei. Istovită de efortul de a-i ține, Gaia a făurit un cosor mare și le-a spus copiilor ei: "Fii, făcuți de mine și de un furios [.], vom pedepsi nelegiuirea unui tată, oricât de tată ar fi el, deoarece el s-a dedat primul la fapte sălbatice". Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
arhaic al separării Cerului de Pământ. După cum am remarcat deja (§ 47), este vorba de un mit amplu răspândit și atestat la diferite niveluri de cultură. Castrarea lui Ouranos pune capăt unei procrcații neîntrerupte 2, și, în ultimă ! Dar mai înainte Gaia zămislise, singură, Munții. Nimfele și Marea sterilă (Pontos); Theo^nia, 129 sq. ' Starea de otiositas a lui Ouranos după castrarea &a ilustrează, deși într-un chip brutal, tendința zeilor creatori de a se retrage m cer și de a deveni
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pentru suveranitate universală, într-adevăr, după ce și-a redus tatăl la neputință, Cronos s-a instaurat în locul său. El s-a căsătorit cu sora sa Rheia și a avut cinci copii: Hestia, Demeter, Hera, Hades, Poseidon. Dar, pentru că știa de la Gaia și de la Ouranos că "într-o zi el însuși va fi doborât sub loviturile fiilor săi" (Theogonia, 463 sq.), Cronos își înghițea copiii de cum veneau pe lume. Frustrată, Rheia a urmat sfatul Gaiei: în ziua când a trebuit să-1 nască
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
tunetul și fulgerul. Astfel înarmat, Zeus poate acum porunci "atât oamenilor muritori cât și zeilor nemuritori" (Theogonia, 493-506). Dar înainte de toate, trebuiau supuși Cronos și Titanii. Războiul se prelungea, nedecis, de zece ani, când Zeus și tinerii zei, sfătuiți de Gaia, au pornit să-i caute pe cei trei Hecatoncheiri surghiuniți de către Ouranos în adâncurile subpământului. La puțin timp după asta, Titanii au fost doborâți și împinși în Tartar, unde stau păziți de Hecatoncheiri (Theogonia, 617-720). Descrierea Titanomahiei (în special 700
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
etc. (Theogonia, 824 sq.). Zeus 1-a lovit cu fulgerele sale și 1-a azvârlit în Tartar 5, în fine, după Gigantomahia, episod necunoscut de către Homer și Hesiod, menționat pentru prima dată de către Pindar (Nemeenele, I, 67), Giganții născuți de Gaia fecundată cu sângele lui Ouranos s-au ridicat împotriva lui Zeus și a fraților săi. Apollodor precizează că pentru a se răzbuna pe Titani, Gaia i-a născut pe Giganți, și că după zdrobirea Gianților ea i-a dat naștere
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Homer și Hesiod, menționat pentru prima dată de către Pindar (Nemeenele, I, 67), Giganții născuți de Gaia fecundată cu sângele lui Ouranos s-au ridicat împotriva lui Zeus și a fraților săi. Apollodor precizează că pentru a se răzbuna pe Titani, Gaia i-a născut pe Giganți, și că după zdrobirea Gianților ea i-a dat naștere lui Typhon (Bibi., I, 6, 1-3). Uneltirile Gaiei împotriva supremației lui Zeus trădează opoziția unei divinități primordiale față de opera cosmogonică sau de restaurarea unei noi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
importantă: ea ne dezvăluie începuturile și prima fază a raporturilor dintre oameni și zei. După Hesiod, "zeii și muritorii au aceeași origine" (Munci și zile, 108). Căci și oamenii sunt născuți din Pământ (gegeneis), așa cum zeii au fost zămisliți de Gaia. Pe scurt, lumea și zeii au venit la existență printr-o sciziune inițială urmată de un proces de procreare. Și, la fel cum au existat mai multe generații divine, au existat și cinci neamuri de oameni: neamurile de aur, de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]