527 matches
-
și a lumii îl apropie pe Sábato de existențialismul lui Sartre; de fapt, eroina din Tunelul, María, îl citește pe Sartre și asimilează ideile acestuia. Pascal spunea că nu suntem decât niște condamnați la galere legați cu lanțuri la aceeasi galera, în așteptarea morții. Cu astfel de percepții, conviețuirea este un infern. Dacă acestei viziuni îi anulam speranța în Dumnezeu, ceea ce rămâne se aseamănă gândirii sartriene, crede Sábato. Este posibil că sentimentul de vinovăție pe care il trezește în omul-Sartre această
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
poziției estetice reformatoare a lui V. se întrevăd la scurtă vreme după ce în 1912, în primele numere din „Simbolul”, autorul plătea, pe urmele lui Albert Samain, Al. T. Stamatiad și Ion Minulescu, un tribut adolescentin recuzitei poetice simboliste, populată de „galere roze-n drum către Cythera”, „palizi matrozi” și „fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
de un torent de arhaisme, regionalisme, neologisme cu nuanțe biblice, echivalențe multiple. După bătălia dintre pușlamale, privită cu ochi de estet, în balade ale lumii interlope, poetul alcătuiește elegii villoniene, caracterizate prin amestecul de abject și sublim (Cina, Dimineața, Morții, Galere, Serenadă), de revoltă, indignare, uimire, ironie. În alte poeme, satira se îmbină cu intenția ludică (Hore, Inscripții, Copilărești, Fabule). Dumnezeu se joacă de-a facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni și lumină/ Din puțin scuipat cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
după ce el fusese destituit. Eroul a devenit un om de rând și se autodisprețuiește, într-o Veneție ajunsă în pragul prăbușirii, unde "domnește numai teroarea inchizitorilor și legea plăcerii". Având o descendență picarescă, Pietro Gralla a fost corsar, rob la galeră, sclav, pilot de corabie, cunoscător a mai multor limbi, conte roman, cavaler de Malta, comandant al flotei venețiene slăbită, atacată de pirații mării. Iubirea pentru Alta este totală, ea fiind monada: "Iar deasupra lor, a tuturor celorlalte femei, ești tu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
semnată de Ion Istrati, Otilia Cazimir, Leonard Gavriliu ș.a. Tudor Arghezi e inclus în sumar cu un medalion consacrat lui G. Ibrăileanu, Henri Dona scrie despre „libertatea artistului”, Savin Bratu despre cartea străină. Se fac cronici la volumele Cântec de galeră de Cicerone Theodorescu și Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc, în timp ce George Lesnea traduce din Pușkin. P. este o revistă tipică pentru perioada de tranziție de la literatura liberă din perioada interbelică la cea dirijată, cu mesaj. De altfel, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289073_a_290402]
-
tip Verlaine-Laforgue-Samain la cel dintâi, dar ajunsă în proximitatea parodicului și antilirismului prin minulescianismul dezarticulat al celuilalt. Poemele lui Vinea, Sonet, Lewdness, Mare, arată un condei sigur în imagistica impresionistă somptuoasă, cu ninsori pointiliste, pulberi de lumină, „neguri sfâșiate”, nori-„galere roze-n drum către Cythera” și îndrăzneli asociative precum „Noaptea se așterne ca pe nisip o undă” sau „În ochii-i verzi, smaralde solitare/ Cum pânze trec la orizont de vaste zări/ Se perindau ciudatele-i visări”. Între puținele texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
sau față de realizările socialiste: "Cuvânt de iubire, cuvânt "împreună",/ doar frații, tovarășii, știu să și-l spună", Sufletul nostru. O situație asemănătoare se poate observa și în cazul altor scriitori. Unii scriu poezie de război ca Cicerone Theodorescu, Cântece de galeră (1946) - unde se regăsesc și imagini absolut remarcabile: "duci de-a călare cerul pe ceafă și pe spate" (În marș). Mihnea Gheorghiu evoluează de la o poezie de influență suprarealistă, a viziunilor tulburi, fantomatice din volumul de debut Anna-Mad (1942) - în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
încearcă să redea simultan și caracterul pictural al descrierii și senzația de împietrire sufletească: Lumina se prelingea în lacrimi de faianță/ pe brațul meu stâng caligrafiat de Destin;/ caligrafiat de Destin pe brațul meu stâng duceam străveziu/ o ancoră de galeră, un cuvânt: "desnănejde", altă vorbă: "speranță"". Reluările de la un vers la altul ale unei secvențe de text, cu schimbarea ideii și ruperea de ritm oferă o înlănțuire aparte a textului, sensul este configurat și reconfigurat ca într-o mare căutare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și unitate națională, năzuințe la care Verdi însuși aspiră; dar multe opere din această perioadă aveau teme politice, astfel că implicarea lui Verdi în politică este ușor exagerată. Această perioadă pe care Verdi a numit o mai tarziu “anii de galera” a început cu o lungă serie de opere care îi erau comandate să fie compuse și regizate de el în Italia Centrală și în străinătate: ele includ Ernani, Macbeth, Luisa Miller și alte opt opere scrise între anii 1844-50, la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
alegerea textului și de schițarea libretelor utilizate. El și-a definit foarte devreme tipul vocal de bază, în Ernani de pildă: baritonul hotărât, tenorul - ardent, curajos și uneori disperat, basul sever; printre femei există o mai mare diversitate. “Anii de galera” au marcat o culme a lor prin trei importante opere - cele mai populare între anii 1851-53. Prima dintre ele, Rigoletto, reprezentată la Veneția (după o lungă disputa cu cenzură vremii, o problemă care va reveni mereu în activitatea lui Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
regata este pe punctul de a avea loc. Loredano și Barbarigo sosesc să urmărească mulțimea fericită, indiferență la soarta familiei Foscari și a Dogelui. Loredano da semnalul pentru începerea întrecerii, dar deodată trompetele sună și mulțimea îngrozită se îndepărtează. O galera intra în port pentru a-l duce pe Jacopo în Cretă. Înainte de a se îmbarca, Jacopo își ia rămas bun cu tristețe de la Lucreția și de la copiii săi, și îi spune să nu dea satisfacție inamicilor săi văzănd-o înlăcrimata(All
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bun cu tristețe de la Lucreția și de la copiii săi, și îi spune să nu dea satisfacție inamicilor săi văzănd-o înlăcrimata(All'infelice veglio,). Dar Loredano încă o dată îi desparte cu brutalitate grăbind plecarea. În momentul în care Jacopo urca pe galera, Lucreția leșină. Tablou 2. Cameră privată a Dogelui. În camera sa Dogele își deplânge destinul: trei dintre fii săi au murit prematur și al patrulea trebuie să îndure exilul amar. Deodată Barbarigo intra cu o scrisoare scrisă de un anume
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
anume Erizzo, care mărturisește crimă de care fusese acuzat Jacopo. Dogele mulțumește Cerului, dar bucuria să este de scurtă durată: Lucreția intra plângând în camera pentru a anunța moartea lui Jacopo, care a avut loc în clipa imediat următoare plecării galerei. Ea părăsește cameră invocând pedeapsă divină împotriva persecutorilor soțului ei (Più non vive.. l’innocente!). Apoi membrii Consiliului, conduși de Loredano, sunt introduși în fața Dogelui. Ei vin să ceară demisia Dogelui, dată fiind vârstă avansată a acestuia și starea de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
copiii lor. Când ea își manifestă amărăciunea, el îi reamintește că ea nu a fost întotdeauna un Foscari ci a fost născută Contarini. Cabaletta Più non vive... la duetul din actul III, scena 2 Rezumat : Jacopo a murit imediat după ce galera plecase spre exilul la care fusese condamnat. Între timp Dogele descoperise probe evidente că el era nevinovat de crimele de care fusese acuzat și condamnat. Lucreția se intoarce cutremurata de durere cu vestea morții soțului ei și afla vestea despre
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din lume, poate din cauza inconsistentelor libretului și al unor excese ale piesei lui Schiller. Opera I masnadieri este fără îndoială una din cele mai interesante și inspirate creații verdiene din peroada de început a lui Verdi, supranumita și ”anii de galera”. Partitura abundă de melodii de o mare generozitate iar muzică în general se bazează pe o tehnică semnificativ avansată în comparție cu primele creații ale marelui compozitor. Lucrarea a rămas o preferată a marelui dramaturg și critic muzical George Bernard
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Paris, vol. 101, nr. 1, 2006, pp. 29-65. Mel'čuk, Igor, "Lexical Functions", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn, Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/ Phraseology, vol. 1, pp. 119-131. Mendoza Ibáñez, Francisco José Ruiz de și Alicia Galera Masegosa, Cognitive Modeling. A Linguistic Perspective, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2014. Mieder, Wolfgang, Proverbs. A Handbook, Greenwood Press, Westport, CT/Londra, 2004. Mihăilă, Ecaterina, Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, Eminescu, București, 1995. Mihoc, Vasile, Credință și înțelegere. Învățătura
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să știe ce se petrece în lume și în țară”. Se publică sau se reiau versuri de Tudor Arghezi (Mărturisire pe vioară și arcuș), Ion Pillat (Poetul), Ion Minulescu (Aquarelă), G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
extreme luate în Spania Evului Mediu, în scopul combaterii crizelor economice și ale banului. Este vorba despre pedepse aplicate celor care contribuiau într-un fel sau altul la declanșarea și întreținerea crizelor. Pedepsele puteam merge până la decapitare sau condamnare la galere 557. În Evul mediu, revolta împotriva falsificării monedei era permanentă. Se conștientizase deja acest fapt ca fiind unul profund dăunător, iar luările de poziție nu au întârziat să apară. Amintim 558 aici poziția interesantă pe care Episcopul Nicholas Oresme 559
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Soto în legătură cu pedepsele la care erau supuși bancherii care erau găsiți vinovați de gestiune proastă a banului 561. Concluzionăm că încercările de combatere a crizelor monedei metalice se mărgineau la interdicții, unele dintre ele ajunse la extrem, adică condamnarea la galere sau condamnarea la moarte. Erau vremuri în care viața omului nu prețuia foarte mult și în care autoritățile se plasau într-un mod specific față de om și viața umană. Pe de altă parte, crizele monedei metalice nu aveau legătură cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
părinții] spuneau, [așa cum] noi mergem la serviciu, voi mergeți la școală" (A.G.). Când școala era dublată și de obligațiile vieții de adult, prin studiul "la seral", se ajungea, într-adevăr, la o suprasolicitare dusă până la epuizare: "a fost ca la galere, ca la ocnă. Plecam la 6 dimineața și ajungeam la 10 seara. [De oboseală] mergem dormind și m-am trezit în podul fabricii [...]. Învățam în autobuz" (O.I.); "timp de patru ani, intram [la școala] seara la cinci, ieșeam la zece
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nesusținute stilistic. Revolta, una de tip arghezian, de proporții cosmice, dar conotată ambiguu, posibil social, are pe alocuri și o latură baudelairiană, în sensul apropierii de estetica urâtului: „Vreau inimii văpaia de sânge în nămol...” (Surdină). Textele din Cântece de galeră (1946) vor miza tocmai pe dezlănțuirea forțelor fruste, stihiale, din adâncuri, pe cufundarea în „nămolurile” colcăitoare, roditoare, ale ființei. Poezia seamănă unor ritualuri dionisiace: „Dă vieții, irozii / Subtilei beții; Să bântuie, vii / Veninuri, prin bozii... Mai lasă vioară // Și-arcuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
din Țărmul singuratic într-o amplă epopee despre războiul daco-roman și cucerirea Daciei, interesantă ca idee și prin construcția de tip puzzle, care alternează perspectivele asupra evenimentelor, dar greoaie ca lectură. SCRIERI: Cleștar, București, 1936; C. F. R., București, 1938; Cântece de galeră, București, 1946; Focul din amnar, cu un portret și șase planșe de Perahim, București, 1946; Ograda minunată, cu desene de Florica Cordescu, București, 1948; Povestea cu piticul boier, cu desene de Florica Cordescu, București, 1948; Calea Griviței, București, 1949; Cântece de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
București, 1946; Focul din amnar, cu un portret și șase planșe de Perahim, București, 1946; Ograda minunată, cu desene de Florica Cordescu, București, 1948; Povestea cu piticul boier, cu desene de Florica Cordescu, București, 1948; Calea Griviței, București, 1949; Cântece de galeră, precedate de Cleștar, întregite cu Focul din amnar, București, 1949; Din toamna lui ’39..., București, 1949; Întâmplarea din grădină, București, 1952; Un an întreg, București, 1952; Gogu Pintenogu, București, 1953; Un cântec din ulița noastră, București,1953; Făurari de frumusețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
între cele două timpuri, de o continuitate între medieval și Renaștere, de viteze medii și recorduri sensibil egale, atât înainte cât și după veacul al XVI-lea: „Omul poate asalta spațiul după voie, e liber să-și facă țăndări vâslele galerelor întărite sau să gonească până la istovire caii ștafetelor, să-și dea iluzia, purtat de vânt, că zboară pe malurile mării - în realitate spațiul îi rezistă inert și dincolo de isprăvile sale trecătoare, își ia în fiecare zi revanșa... Important este că
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
amatori și în regia unui nebun. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs. înainte, românii se ascundeau de năvălirile barbare în munți, dar acum? Unde? E ușor de spus răsculați vă, când ești pus în lanțuri de galeră. Dinastia Ceaușescu prosperă în timp ce stresul ne ucide pe toți. La propriu. Se moare de foame, dar se moare și de frică. Se face infarct, congestie cerebrală, se moare de cancer pe capete. Femeile mor avortând pentru că nu vor sau nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]