12,418 matches
-
și chiar paradoxale. Aflăm, de exemplu, dintr-o "amintire-pilot a memoriei lui de tip recuperator că personajul Isac, model al nemișcării, își are prototipul real într-un infirm extrem de inteligent dintr-o îndepărtată copilărie care conectează, după patruzeci de ani, Galeria � încă virtuală) la confesionalul ( real) din catedrala San Marco din Veneția. Și de aici ideea bine plasată narativ că "Isac îi spovedește, civil, pe toți. Anecdoticul semnificativ ca și citatele din Seneca, Tacit, Hitler, papa de la Roma, Churchill și
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
să le zicem “barbiene”, înalt moderniste - (“cum m-aș mai putea întoarce în acel echer cu laturi tăioase / în care locuia un creier frumos...”), ci al unei mișcări zigzagate și mereu răsfrânte în oglinzile deformatoare ale realului (“bilele curg prin galerii labirintice / capul meu în oglinzi convexe / o lebădă peste care a trecut un tanc”), - sugerate de o tehnică în genere deformatoare, de ascendență expresionistă, ce exploatează vecinătățile puternic contrastante de obiecte și stări, cu vehemențe de culoare sau de intensitate
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
faptul istoric, cu necesarele remodelări aspre, de accent expresionist, ca în suita de reîntoarceri în piața cerului, datată, ca să se știe despre ce este vorba, 13-15 iunie 1990: “eu nu m-am născut oarbă!/ unde sunt luminile mele / îngropate în galerii subterane / de oamenii nopții /.../ pe străzi o curtezană a prevestirilor / îmi poartă pantofii / cineva înfige un par / în creierul unei piețe / un bot râde un bot se apără /.../ ploi negre oameni negri / țeste zdrobite în care mâinile lor / murdăresc creierul
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Craiului arde toate scrierile sale. Într-adevăr, Pașadia îi spune naratorului: "Ai văzut că în cabinetul meu de lucru dulapurile sunt ferecate în zid și au perdele. E pentru ca să nu se vadă că nu au fund: sunt deschise pe o galerie. Înainte ca prin față să se pună sigilii sau să se deschidă, pe din dos, nevăzută, mâna își va face datoria"15. Obsesia focului arzând scrisori, documente, scrieri este prezentă de la începutul romanului: naratorul își arde scrisorile părinților, Pantazi își
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
punctul nostru de vedere, în cazul lui Pașadia anima îndeplinește nu numai "oficiul" lecturii, ci și pe cel al scrierii, casa lui Pașadia nefiind de fapt decât o proiectare simbolică a Eului său, în care "mâna" credincioasă care pătrunde din galerie și arde scrierile sale reprezintă animus-ul care nimicește, prin elementul care îl întruchipează, opera care a fost împlinită de către anima.
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
Leny Caler, retrăiește emoția unui tînăr din Arad, Ștefan Augustin Doinaș care a trimis un poem la „Jurnalul literar" și așteaptă, cu sufletul la gură revista pentru a afla verdictul lui G. Călinescu de la Poșta redacției, dă o raită prin galeriile Lafayette, dar nu ezită să se amestece cu voluptate în lumea pestriță a piețelor, a vînzătorilor ambulanți și a lustruitorilor de pantofi, așteaptă cu sufletul la gură știrile din marile cotidiane, bate sălile de cinema, marile teatre, merge la Ateneu
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
vânat trucat viețile întinate ale oamenilor și pâinea cea de toate zilele proțăpite în lăncile hăitașilor ei construiau palate și catedrale mergeau în cruciade tu construiai circul foamei peste ochii triști și hămesiți mutai biserici în cer fugăreai cârtițele prin galeriile lor gesturi frânte peste păianjenii zilei zâmbete moarte plutind pe cheiurile disperării ca iceberguri în mările roșii popoare de muște treceau prin bucătăriile goale prin peștii înghețați în vitrine cuvintele pe buzele oarbe repetate de pianina mecanică a furnalelor a
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
Costin, coîntemeietor al reputatei reviste Contimporanul, frondist și "spirit iconoclast", autor al unui unic volum publicat și decedat în exil amar la Paris, care prea puțin în ultimii ani (cîteva zeci) a stîrnit curiozitatea bietului cititor, rămînînd, și el, în galeria marilor necunoscuți ai literaturii româ-ne din vremuri nu foarte de mult apuse și de mare interes astăzi. Succintul prolegomen, cu semnătura lui Ovid S. Crohmălniceanu (dintr-o carte închinată Evreilor în avangarda românească) e o mică, dar consitentă contribuție în
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
aluzii tandre la faptul că este însărcinată) este o figură de fundal, un fel de zeiță a casei, o păzitoare a dragostei etc., în prim-plan apar iubiri extraconjugale mai mult sau mai puțin platonice. Cele mai puternice figuri din galeria feminină a cărții sînt Geta și Rodica, dar o mulțime de alte prezențe ale sexului slab se bănuiesc în preajma autorului, de la secretare, la dactilografe și curiere. Vom justifica cu două argumente această lectură centrată pe figurile feminine ale jurnalului. Cea
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
trois-quarts în care este înfățișată, cu un colier de perle (dăruite desigur de delfin), cu un decolteu aproape indecent pentru acele vremuri, ținînd cu mîna stîngă peste sîni o mantie de mătase de culoare închisă. "Cuconița" care copia portretul în galeria franceză, în 1905, spune Mateiu, semăna perfect cu modelul - ne putem întreba: ca o reîncarnare a Mariei Mancini în virtutea acelei metempsihoze în care credea neabătut craiul Pașadia? - în așa măsură încît pînza dreptunghiulară a lui Mignard părea o oglindă în
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
numai. Credeam, cu nevinovăția pofticioasă a adolescenței, că pășind peste pragul Universității, voi pătrunde sub bolți înalte, în săli imense, hale cu arcade ale căror pereți purtând rafturi nesfârșite de cărți te îmbie cu tezaurul cărturăresc al omenirii întregi. Prin galeriile Universității îmi plăcea să văd învățați în robe întunecate, nobile făpturi în straie extravagante, chipuri bărboase aplecate peste in-folii și pergamente. Când, mult mai târziu, aveam să intru pentru întâia oară în sala mare a bătrânei Bibliotheque Nationale din Paris
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
groaznic și fără sfârșit, iar urmele tuturor au ajuns, neliniștitoare, până la noi, ca un semn de întrebare despre civilizația timpului nostru și despre cât am progresat cu adevărat în ultimele două milenii. Mi se pare incredibil să poți merge prin galerii subterane săpate la începutul erei noastre de sclavi și de condamnați, cel mai adesea cu prețul vieții, galerii care stau și azi în picioare și în piatră cărora timpul nu a reușit să șteargă urmele suferinței acestor morți vii care
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
civilizația timpului nostru și despre cât am progresat cu adevărat în ultimele două milenii. Mi se pare incredibil să poți merge prin galerii subterane săpate la începutul erei noastre de sclavi și de condamnați, cel mai adesea cu prețul vieții, galerii care stau și azi în picioare și în piatră cărora timpul nu a reușit să șteargă urmele suferinței acestor morți vii care le-au scormonit în munte. Ce cred despre decizia Ministrului Culturii, Kelemen Hunor, de a elibera certificatul de
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
și în piatră cărora timpul nu a reușit să șteargă urmele suferinței acestor morți vii care le-au scormonit în munte. Ce cred despre decizia Ministrului Culturii, Kelemen Hunor, de a elibera certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru aceste galerii (pe care UNESCO le consideră “un complex arheologic unic”), autorizând, de fapt, distrugerea lor, am spus deja în altă parte. Din ce cunosc, majoritatea galeriilor au fost făcut de oameni liberi, care aveau în cesiune o cucsa din partea statutului care
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
Ministrului Culturii, Kelemen Hunor, de a elibera certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru aceste galerii (pe care UNESCO le consideră “un complex arheologic unic”), autorizând, de fapt, distrugerea lor, am spus deja în altă parte. Din ce cunosc, majoritatea galeriilor au fost făcut de oameni liberi, care aveau în cesiune o cucsa din partea statutului care administra mină. Din ce știu eu, în Imperiul Român majoritatea celor care munceau în mină erau sclavi. Iar condițiile erau crâncene. În Evul Mediu minele
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
cunoștințele mele. Roșia Montană Gold Corporation a cumpărat la propriu canalele (canaliile) de influență incepanda cu presa până la președintele României. Sunt cu atât mai motivați cu cat prețul aurului atinge cote istorice.... Poate morojnițele și vâlvele îi poate opri..... Valoarea galeriilor nu e contestată dar acestea sunt deopotrivă periculoase. Nu se pot vizita în întregime și se pot prăbuși părți din ele. A și fost acel caz cu un bărbat care a murit. La noi oricum nu se face nimic și
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
periculoase. Nu se pot vizita în întregime și se pot prăbuși părți din ele. A și fost acel caz cu un bărbat care a murit. La noi oricum nu se face nimic și nu se investește în cultura. Decât o galerie periculoasă în care intră câțiva și mai au loc și accidente, mai bine închisă sau cu acces foarte limitat. @Alină Galeriile Române de la Muzeul Mineritului, inaugurat în anii 80 în zona Orlea a Roșiei, sunt perfect sigure. De ce să le
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
bărbat care a murit. La noi oricum nu se face nimic și nu se investește în cultura. Decât o galerie periculoasă în care intră câțiva și mai au loc și accidente, mai bine închisă sau cu acces foarte limitat. @Alină Galeriile Române de la Muzeul Mineritului, inaugurat în anii 80 în zona Orlea a Roșiei, sunt perfect sigure. De ce să le distrugă Goldul... că să ce? Eh au cumpărat o laie toate canalele. Voi ce credeți că sunt vreun grup de masoni
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
pomenești. Evident, vorbesc de ce-am văzut prin anul 2003, mult înainte să devină turistică. Un hau imens și negru, cioplit din suferință, iadul făcut sensibil. @Sorin Ești puțin dezinformat. Planul firmei canadiene înseamnă dinamitarea munților din jur, inclusiv a Galeriilor Române din ei și inclusiv a celor vizitabile în prezent. Dacă UNESCO le consideră “un complex arheologic unic” Cred că nici un ministru sau arheolog nu poate da aviz de descărcare arheologică. Sugestie: cei afectați de decizie să ceară în contecios-administrativ
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
am mai vazut.Am impresia că ăsta e taraful de la Clejani,în varianta initiala.Pe rromii ăștia i-ar oprii francezii.Noua ni-i da pe ceilalți,,, de pe 3sat... super... îmi aduce aminte de niște țigani care cântau într/o galerie în nordul italiei. fineturi. bach, vivaldi. ff buni instrumentiști. improvizau chiar pe bucăți clasice. după cu bicicleta am revenit unde erau ei și i/am rugat cu bun simtz să îmi cânte ceva românesc. a fost delir. cu cat drag
Haida, lele, lele, lelişoară, ochii tăi mă bagă-n boală! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82582_a_83907]
-
Dragoș Bucurenci revine pe 18 decembrie de la 21.00 la Teatrul Național/ Galeriile ArtExpo cu un eveniment adaptat ritmului nebun al marilor orașe - filmele din luna decembrie nu vor depăși 3 minute, iar la afterparty, SEB (The Infamous) va mixa pe repede înainte refrenele celor mai cunoscute piese din anii 80 până azi
ShortsUP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82667_a_83992]
-
pe de altă parte ești băiat mare și te descurci și singur. Nu uită că într-o competiție un competitor trebuie să își depășească adeversarii dar în același timp și pe sine însuși, dar mai ales trebuie să își învingă galeria, atât pe cea pro din cauza căreia s-ar “culcă pe o ureche ” cât și pe cea contra care i-ar cauza un puternic blocaj psihic care atrage după sine și un blocaj fizic. felicitări pentru ceea ce faci!! Dragoș,ești un
Scutire medicală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82638_a_83963]
-
nefa); animale ciudate, cel mai adesea pisici cu multă personalitate (ca theobald, motanul cu virtuți terapeutice, care știe să alunge supărarea), dar și un câine de aer, un crocomur, un rinocal, un broscoporc, un pisicâine etc.; ne întâmpină apoi o galerie de inși curioși, ca prietenul tatălui lui vasilescu, care în vacanță la mare se joacă cu mingea pe plajă, sau ca el midoff, gogo zagora, v. înnopteanu, (însoțit pretutindeni de "delicata lui bufniță blondă, înțelepciunea însăși făcută trup"), ca eseistul
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
eseu, autorul ține să precizeze în capitolul introductiv că preferința sa nu se îndreaptă neapărat către prozatorii de care se ocupă în această carte. Pentru el, ca și pentru Henry Miller, modelul suprem rămâne Dostoievski, pentru că a creat o întreagă galerie de personaje extraordinare, mai vii decît toate cele din existența cărora s-au întrupat. Dar știe că ,atunci cînd secolul al XIX-lea s-a prăbușit pe frontul Armageddonului, vechile bariere au sărit în aer" și nu era doar de
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
ea, prefigurînd moda retorică, și nu numai retorică, a unui timp istoric încă neivit la data scrierii și apariției romanului. Pe scurt, rece și într-un limbaj mai tehnic, ea nu este un personaj creditabil. Ioana aparține, și aparține integral, galeriei de personaje perturbate din care se compune lumea acestui roman extraordinar și profund care este Refugii. înfățișate prin confesiunea-relatare a unei ființe deraiate. Rolul privilegiat al personajului Ioana Olaru a contribuit probabil esențial, oricum într-o mare măsură, la crearea
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]