717 matches
-
editori), Conceptual Art: A Critical Anthology, MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, England, 2000, pp. 393-394. Carroll Noël, "Art and Interaction" în Beyond Aesthetics: Philosophical Essays, Cambridge University Press, Port Chester, New York, 2001, pp. 5-20. Corris Michael, "Inside a New York Art Gang: Selected Documents of Art & Language, New York", în Alexander Alberro și Blake Stimson (editori), Conceptual Art: A Critical Anthology, MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, 2000, pp. 472, 476. Danto Arthur, "The Artworld" în The Journal of Philosophy, LXI (1964), pp. 571-584
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, 2000, pp. 393-394. 219 Deke Dusinberre, Seth Siegelaub, Daniel Buren, Michel Claura, "Working with Shadows, Working with Words", în Alexander Alberro și Blake Stimson (editori), op. cit., pp. 432-434. 220 Michael Corris, "Inside a New York Art Gang: Selected Documents of Art & Language, New York", în Alexander Alberro și Blake Stimson (editori), op. cit., pp. 472, 476. 221 Charles Harrison, "Notes towards Art Work", în Alexander Alberro și Blake Stimson (editori), op. cit., pp. 204-208. 222 Jonathan Harris, The New Art
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Parlamentului (zis și Casa Poporului) de pe Calea 13 Septembrie. 256. Sala Ziepser de pe strada Sf. Constantin, în apropierea grădinii Cișmigiu. 257. Sala de la „Pomul verde“ a lui Hagi Tomița de pe strada Sf. Vineri, situată în fundul unei curți, la capătul unui gang sordid. 258. Sala Jignița din strada Negru-Vodă, în apropierea bulevardului Corneliu Coposu de astăzi. Am aflat după aceea cum că prin balurile mascate circulau un număr de veterane ale galanteriei cari, nemaiputându-și agonisi viața într-alt fel, se acopereau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ciclul Minunilor Fecioarei Maria, una dintre acestea fiind Maica Domnului cea cu trei mâini, fără de a cărei cunoaștere unele icoane din țara noastră rămân de neînțeles. Mai trebuie amintită și cercetarea textelor și credințelor relative la Apocalipsul Maicii Domnului (Der Gang Mariae zu den Qualen, 1976) sau la Povestea Maicii Domnului (1978). În anii ’70-’80 activitatea lui K. și a colaboratorilor săi de la Catedra de romanistică făcuse din Salzburg nu doar un centru important de cercetare a culturii populare românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
colaboratorilor săi de la Catedra de romanistică făcuse din Salzburg nu doar un centru important de cercetare a culturii populare românești, ci și un puternic centru de încurajare intelectuală pentru specialiștii români. SCRIERI: Einführung in die romanische Volksliteratur, München, 1969; Der Gang Mariae zu den Qualen. Ein rumänisches Volksbuch des 16. Jahrhunderts, Salzburg, 1976; Povestea Maicii Domnului, Salzburg, 1978; Romanische Volksbücher. Querschnitte zur Stoffgeschichte und zur Funktion ausgewählter Texte (în colaborare cu Irmgard Lackner și Angela Burner), Darmstadt, 1978; Fragmente zur rumänischen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Orfanul. Părăsind institutul, începe o viață de „înger vagabond”. Străbate România ciscarpatică, poposește la Iași, la Bacău și mai ales la București. În căutare de lucru, încearcă să devină brutar, zidar. În mod sigur e hamal în Gara de Nord. Doarme în ganguri și pe sub scările unor clădiri. Biografia „orfanului” seamănă cu a poetului catolic englez Francis Thomson, care, bolnav, doarme pe sub podurile Tamisei, și cu aceea a lui Léon Deubel, autor al unui singur volum, Régner, apărut în 1913, an în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
scrii, știm noi mai bine ce vrea publicul. Ăștia din showbiz care rimăm inteligent show cu popou. Io trebuia să rămân așa, într-un fel de rezervație, n-am ce căuta printre membrii unei elite rafinate, printre aristocrații ăștia de gang. Nu, eu eram dintr-un alt film. Dacă voiam să am acces acolo, la ei, mai întâi trebuia să șmotruiesc la integrame. Ei erau o aristocrație fină, cum spuneam, ei te învățau cum să prepari broccoli, sau tortellini, ăștia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
petrecea în provincie, dar să întâlnești asemenea manifestări la indivizi serioși era deja prea mult. De-aia v-am povestit despre D.V. La provincial e de remarcat fericirea absolut meschină de a fi un mic satrap local. Un ayatollah de gang. El e cel mai bun scriitor de pe strada lui. Ca să nu mai vorbim că, în familie, e cea mai reușită creatură care a mâzgălit câte ceva. I.B.M. un rachiu, că sunt bun de-mi vine să și plâng! Sunt unele diferențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fericire ajut un olog să-și curețe de pe trup spinii de înger (poemul, scăpat de cenzură, a devenit imn național!). PORTRET AL ARTISTULUI Peruca roșie se fură de pe chelia nebunului nebunia se fură de la domnul dali sufletul se împrumută din gang în atelier, renoir așează o tîrfă printre cutii de conserve. 1982 Borca, 17 ian. 1982 Bună, dragul meu Cam după prea mult timp stăm din nou de vorbă! Drumurile noastre împrăștiate, vorbele noastre în preajma altor urechi,... deh! E un frig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
patruzeci și cincizeci, dar nu aveam organ să-l sesizez. Cred că de fapt kitsch-ul face parte din ceea ce eu numesc universalul și eternul uman. Cred sau bănuiesc că și printre picturile rupestre a existat kitsch. Probabil pictură de gang rupestru. Când eram în America, mi s-a părut de prost-gust faptul că numeroase colegii universitare, în special din orașele de provincie - nu vorbesc de marile universități - , construite în primele decenii ale secolului douăzeci sau la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
lor, și care, pur si simplu, ne urmăreau, când intram și ieșeam, ca nu cumva ușa de jos să rămână descuiată). Cealaltă intrare, de pe Procopiu (un fost primar al Capitalei parcă) era o adevărată poartă, pe unde pătrundeai într-un gang spațios din care nimereai în curtea interioară amintită mai sus, pavată, cu două cabine de WC în fund. În această curte interioară dădeau fereastra de la dormitorul părinților, ușa de la bucătărie (pe aici intra întotdeauna omul ce ne schimba butelia - o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
murit, alții au plecat în Israel, în camerele și apartamentele rămase astfel libere mutându-se, mai ales, țigani. Și în casa de pe Florilor / Procopiu procentul de evrei era la început ridicat: într-un mic apartament în care se intra din gang locuia, singură, doamna Fusman, o femeie în vârstă, bolnavă și posacă, de care îmi era milă. Avea, totuși, un fiu, bine situat pare-se, care n-o uitase; o mai ajuta și comunitatea. (Acum îmi dau seama că de ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de primejdiile mirosind proaspăt a levănțică și sulfină. Manierele boeme sunt apoi repede lepădate și uitate de teama „encanaillerii“ de către viitorul bărbat serios și cu situație, păstrând numai atât: amintirea eroică a unor aventuri de dragoste prin Cișmigiu sau prin ganguri Întunecoase, cu ine vitabilele accidente venerice, ca un corectiv necesar - și, dacă mai rămâne timp, și cu ceva Învățătură, atât cât este necesar pentru examene. Altfel s-au petrecut lucrurile cu supraviețuitorii echipei noastre de pe vremuri, câți am mai rămas
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
intrat apoi În magistratură, ajungând până la gradul de președinte de tribunal și cu serviciul la Casație. Dar inveteratele lui apucături Încă boeme nu se Împăcau cu o asemenea situație În magistratură. Îl zăream umblând bezmetic noaptea pe străzi, așteptând prin ganguri după, slăbi ciunea lui!, servitoare și, din obișnuința chilipirurilor sau expe dientelor din prima noastră tinerețe comună, nu-i intra În cap că ne-a venit acum și nouă vremea să ne plătim intrarea la con certele simfonice. Când, aproape
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cuprinși ca de o dulce sfâr șeală la gândul fetelor fără mofturi și frământați tot drumul de acea diaree proprie marilor senzitivi și care ne obliga, până să ajungem, la dese popasuri de ușurare pe toate locurile virane și prin ganguri. Dar nimeni și nimic pe lume nu ne mai putea Întoarce din cale și nici măcar teama de boale lumești (pour un plaisir mille douleurs, spune Villon), pe care fiecare dintre noi le-am luat abia târziu de tot, ca urmare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
grup și de Îndeletnicirile lui, dovadă că nu apucase să cunoască nici hotelul unde trebuia să-și pună În practică triumful ei peste acele rude iabrașe care nu o luaseră În seara aceea la teatru. Dar, orbecăind amândoi prin câte ganguri și pe scări cu trepte și rampe alunecoase de atâta jeg vechi și umed, descoperirăm, În sfârșit, adăpostul precar al tuturor ideilor venale de pe stradă. Acolo, În odaia aceea cu mirosuri inexprimabile, aveam să ascult povestea adevărată a acestei fete
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
coborând pe Rue du 4 septembre, zăresc la un colț tăblița indicând o stradă și apoi un număr de care auzisem ceva la ospățul ministerial din ajun, de la Café de Paris. Îmi iau inima-n dinți și intru pe un gang, urc o scară elegantă până la entresol, unde mă Întâmpină o cucoană În rochie lungă și neagră și cu aere grave de directoare a celui mai select pension de domnișoare din cea mai aleasă societate burgheză. — Qu’y a-t-il pour votre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mi se adresă, abia zâmbind extrem de comercial la mine, codoașa cea mare. — Voir les femmes, madame, et... sans les „voyeurs“, accen tuai eu cu degetul ridicat, fiindcă văzusem pe un domn apoplec tic pășind repede după mine la intrarea din gang, cu intenția, desigur, ca să privească la mine in momento concubitus printr-o gaură și cu un ochean măritor, care m-ar fi apropiat cu fesele mele drept lângă nasul lui. Mă poftește cucoana Într-o cameră cu pardoseala și tavanul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ușoară, până Într-o uliță sinistră ca În filmele criminale nemțești din acea vreme; a scos din poșetă o cheie care nu se mai sfârșea și a des chis o poartă la fel de nesfârșită, făcând să răsune cu scârțâitul ei un gang care nu se vedea unde duce, dar unde femeia m-a oprit, mi s-a așezat În genunchi, m-a descheiat repede de nasturi și a Început a abuza, În felul cunoscut ei, de teama, de spaima, de groaza, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În această regiune neliniștită. În Kon versations-Lexikon al lui Meyer, Bibliogra phis ches Institut, Leipzig, 1924 -1930, se menționează numele lui Gebhard III von Zähringen, un „proeminent reprezentant al papa lității, Împotriva Împăratului Heinrich IV“. Rudolf Wahl scrie În Der Gang nach Canossa und in Wik Genealogie Mittelalter, Deutsche Könige ( Drumul la Canossa și la Wik, genealogii ale Evului Mediu, Îm părații germaniă: „A exercitat o mare influență asupra Reichstagului din Ingelheim, unde Heinrich IV a fost obligat să abdice.“ Data
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
era cu mine. Lucrurile însă luau cu totul altă întorsătură, când ajungeam în fața primăriei, pentru a o lua în partea de sus a satului. Dintr-o dată mama mă lua de subsuori și mă-ntorcea din drum. Tata mă aștepta în gangul primăriei și mă prelua. Simțeam că ceva nu e în ordine. Mă introducea în biroul său în timp ce plânsul meu cu sughițuri se făcea auzit în toate încăperile. Domn' Silvestru și-a adus-o pe cea mică la injecție, își dădeau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Îndrăzneala de data asta era cam mare. A venit până sub ferestrele dormitorului și nu se mai mulțumea cu ce găsea pe jos, ci a început să scuture crengile care erau foarte încărcate cu mere ionatane. Mama a ieșit în gang și i-a vorbit prietenește: Strânge, strânge leliță Garafină, dar ai grijă să nu rupi din crăci, căci plesnesc dacă sunt trași la nimereală cu forță! Vai, păcatele mele! Doba și Ivan dorm și-n astă dimineață n-au putut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o torță din care iese fum și albinele se îndepărtau de stup. Eu, care-l asistam de fiecare dată și l ajutam, primeam ca recompensă o bucată de fagure cu miere. Nu mă lăsam până o sorbeam toată fugind în gang. Uneori, albinele se țineau după mine și mă înțepau unde nimereau. Când mi s-au băgat prin păr, în cozi, am început să plâng, că nu mai puteam de durere. Nu știam cum să le scot. Știu că s-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
isteață. Într-o duminică, pe când mama era la biserică, tata la primărie, eu cu Oltea jucam volei în curte, dânsa a pătruns pe furiș în livada de pomi. De acolo, a sărit gardul în grădina de flori, a ajuns în gang și văzând ferestrele larg deschise a pătrund în dormitorul părinților. A răscolit peste tot, a deschis o ladă de zestre, unde într o despărțitură mama ținea bijuteriile, mărgele, coarne, hurmuz și multă mătase colorată. Când tocmai își încerca un colier
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și... aroma fructelor răspândea în toată casa un balsam deosebit. Corcodușii aveau ciorchini de "mărgelușe" de toată frumusețea. Toți vecinii s-au înfruptat din mireasma lor. Cele mai mari satisfacții însă ne-au adus nucii și prunii. Cu ajutorul prăjinilor de la gang am reușit să batem nucii și să ne umplem podul casei. Băieții cei mai isteți din ulița noastră, Vasile și Iliuță Grigoraș ne acordau tot sprijinul. Acolo unde nu ajungeam cu drughinile, ei se cățărau ca niște pisici, pe vârfurile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]