658 matches
-
de versuri. Grupul-țintă este constituit din copii de 4-7/8 ani, adică grupa mijlocie și mare de la grădiniță, grupa 0 și afterschool în școli. Cartea realizează multe conexiuni, multe corespondențe: versuri-imagini prezentate, litere-culori, numere-culori, întrebări din fizică, gramatică și biologie, gastronomie, geografie, cultură generală, etc., toate pe înțelesul copiilor. Se poate utiliza de același copil timp de 2-3 ani, rezolvarea tuturor cerințelor făcându-se pe măsură ce copilul crește, astfel: a) La început (4/5 ani) el poate colora litera din alfabet, imaginile-ființe
MELC CODOBELC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381010_a_382339]
-
Zi-le d-alea, d-ale noastre”. Din anul 2006 realizez la TVH (fostul TVRM) două emisiuni: „Casă dulce românească”, emisiune de folclor și traditii și „Călător prin țara mea”, o emisiune destinată iubitorilor cântecului și tradițiilor neamului românesc, turismului, gastronomiei și nu numai. În activitatea mea de realizator am colaborat și colaborez îndeaproape cu majoritatea instituțiilor statului care sprijină și promovează cultura românescă, cea mai fructuasă colaborare dovedindu-se a fi cu Institutul Cultural Român - ICR. Să încheiem cu o
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
III. Nu s-ar mai întâmpla asta dacă fiecare cititor, cititor sadea nu răsfoitor, ar face o remarcă. Însă o critică competentă necesită adânci cunoștințe. Dar nicidecum nu sun necesare aceste cunoștințe. Să zicem că „opera citită” se referă la gastronomie sau ebenistică. Dacă eu am alte gusturi și păreri, în special despre crustacee sau pat, îmi exprim părerea fără să critic pe aceea a autorului. Este părerea mea pe care o fac publică în oponență cu aceea a autorului. De
O LUME FRIVOLĂ, FRIVOLĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373883_a_375212]
-
mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând vestigii culturale cu 30 de mii de ani în urmă, cu ruinele cetății Geto-Dacice, cu mânăstirea rupestră
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
bizarerii și grotesc-trivial devine evident. Încercare de cronică de moravuri, romanul Cum îndemult Bucureștii petreceau (1977) imită stilul epocii pe care, ca să o redea în amănunt, autorul o descrie prin apel la ziare, reviste, scrisori, memorii ale vremii. Cărți de gastronomie, ghiduri turistice, programe de teatru, afișe, stampe sunt transpuse aidoma în paginile care evocă Bucureștii de la cumpăna secolelor XIX-XX, cu efluvii liricizante într-un compozit lingvistic turco-grecesc turnat într-o topică siluită. Anticipat astfel, romanul Amurgul levantinilor (I-II, 1978-1980
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
bonom, când acid, pe o scală extrem de întinsă, de la reflecții de moralist dezabuzat, la tablete fotbalistice, de la considerații despre triumful energiilor staliniste până la eseuri despre Charlie Chaplin, notații despre Isaac Babel, Leon Troțki, Arthur Koestler și Albert Camus, trecând prin gastronomie, hipism, ciclism, melomanie, cinefilie, cu Caragiale și calamburul la butonieră, într-o nonșalanță tipică intelectualului de stânga, pentru care idealurile nu sunt altceva decât o perpetuă mirare în fața inevitabilelor eșecuri. Eșecuri consemnate, dar niciodată acceptate de-a binelea. Publicistica lui
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
inițiativa lui Carlo Petrini. Acesta a înființat organizația Arcigola pentru a protesta împotriva deschiderii primului restaurant McDonald’s în Roma (Myhrvold et al., 2011: 23). Mișcarea slow food a apărut ca alternativă la fast food, reprezentând o intersecție a ecologiei, gastronomiei, eticii Și plăcerii. Mișcarea se opune standardizării gustului Și culturii, precum Și puterii nereglementate a corporațiilor din industria alimentară Și agricolă. Mișcarea promovează întoarcerea la gătit, pentru a evita „blestemul” restaurantelor fast food, folosirea de ingrediente locale Și informarea cu privire la alimentele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
slow sunt focalizate mai ales pe capitalele țărilor (Budapesta, Praga, Bratislava) Și pe zonele rurale Și ariile protejate (Polonia, România). Capitala Republicii Cehe, Praga, este considerată o atracție importantă pentru adepții turismului slow. Principalele motive sunt resursele antropice, dar Și gastronomia, curățenia Și prețurile ceva mai scăzute, comparativ cu Europa de Vest (http://www.slowtrav.com/other/notes/s prague.htm, accesat la 19.05.2012). Pe paginile de profil este promovat Și Festivalul Primăverii din Praga, în cadrul căruia au loc numeroase concerte
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
București, Țara Făgărașului, Turda Și Brașov (http://www.targultaranului.ro/; http://slowfoodturda.ro/site/; http://www. slowfoodbrasov.com/, accesate la 19.05.2012). România are un potențial semnificativ în acest domeniu, produsele agricole românești fiind apreciate de persoanele interesate de gastronomie. Turismul slow din România se bucură de imaginea lui Ivan Patzaichin, care a devenit promotor al acestei forme de turism, practicate în Delta Dunării. Alte destinații preferate de turiști sunt Sibiul (http://slowtraveltours.com/blog/a village-in-romania/, accesat la 19
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
condiția umană. Principiile universale ale naturii și preceptele de viață descoperite și dezvoltate de filozofii taoiști stau la baza tuturor artelor și științelor chineze tradiționale - de la artele marțiale până la știința medicinei, de la poezie și pictură până la alchimie și geomanție, de la gastronomie la cosmologie - și au dat naștere unui mod de viață care a adus corpul, energia și mintea umane într-o stare de sincronizare echilibrată și rezonanță armonioasă cu forțele primordiale ale Cerului și elementele temporale ale Pământului. În sistemul taoist
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
raportare la „vechi”. Gândirea originală nu poate exista în vid. Ea trebuie să opereze cu un set de obiecte, reguli, reprezentări sau însemnări care există deja. Cineva poate fi creativ ca tâmplar, bucătar, compozitor, chimist sau preot, deoarece domeniile tâmplăriei, gastronomiei, muzicii, chimiei și religiei există, iar rezultatele obținute pot fi evaluate pe baza tradițiilor din domeniul respectiv. Fără reguli nu pot fi excepții, iar fără tradiție nu poate fi noutate. CULTURĂ domeniul selectează transmite lucrurile originale informațiile produce lucrurile originale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
amintește de capacitatea de a... mirosi. în schimb, zadarnic am căuta în lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor considerații: el își revendică animalitatea și nu uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel și să-și amintească
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lege originară formulată de Epicur în persoană: plăcerea presupune să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, să bei când ți-e sete, să mănânci când ți-e foame. Apă și pâine uscată, sau cam pe-acolo... Muzica, poezia, pictura, gastronomia, oenologia, sexualitatea trimit la dorințe, desigur, dar nu intră în categoria inițială. Primele trei nu par nici naturale, nici necesare, iar ultimele trei decurg din niște impulsuri naturale, evident, dar nu și necesare în satisfacerea lor... Cercul campanian îndulcește rigoarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
reliefează figura excesivă, sadică a lui Jicmond (împăratul Sigismund), care îl supune pe Nicodim la încercări consacrate de hagiografie. Minunile religioase, ca și datinile populare, sunt frecvente în textele lui A. Zilele de hram, încheiate cu ospețe rafinate de o gastronomie fabuloasă, sunt însoțite de numeroase scene de aglomerare umană. Când schimbă mediul rural de inspirație, autorul se pierde în snoave echivoce, cantonate în anecdotic. SCRIERI: Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi, pref. C. D. Fortunescu, Craiova, [1929]; Pământul cere sânge
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
sugestia de a interpreta un domeniu prin posibilitățile asociative pe care le deschide un alt domeniu, chiar străin de cel dintâi. Ideea nu este de a interpreta literatura prin intermediul literaturii sau filosofia prin intermediul filosofiei, ci de a interpreta filosofia prin intermediul gastronomiei sau literatura prin intermediul realității virtuale din cinematografie. Acesta este, după mine, efortul pe care trebuie să-l facem pentru a ieși din propriile noastre scutece, pentru a merge un pic mai departe. Pentru mine, anarhetipismul metodologic este o provocare: obligația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-ar putea concepe chiar și o mitologie a mămăligii, cu pana deopotrivă inspirată și informată a unui Mircea Eliade. Cel care o va scrie va avea probabil surpriza unor mari descoperiri. Deocamdată Însă mămăliga noastră este un produs al gastronomiei reprezentative pentru spațiul românesc, oferit aproape În toate restaurantele și hotelurile turiștilor dornici de bunătăți cu marcă etnică ori măcar zonală. Să mai consemnez aici și intrarea ei nu numai În spațiul comerțului și cel al turismului rural, ci și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Decembrie 1989, cu tot ce Înseamnă el, ca versiuni. Sarmalele, gândindu-mă la faptul că majoritatea dintre noi, În momentul În care am pregătit un drum În străinătate, ne-am Întrebat: ce pregătim pentru un străin, la nivelul acesta al gastronomiei, al darurilor...? Iar al treilea, Eminescu. Florin Morar: Eu aș invoca un loc al memoriei mai recent, și anume permanenta tranziție, permanentul tunel. Ovidiu Pecican: Să le zic și eu? Iepurașul, Crăciunul și mititeii. Nicolae Turcan: Eu m-aș gândi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a mai publicat, în 1999, un jurnal intelectual al călătoriei de cincisprezece zile în China. Notația scrupuloasă e contrapunctată de reveria cărturărească și chiar poetică: la un moment dat, autorul compune un „poem”, numind, unul după altul, felurile speciale ale gastronomiei chinezești, care sunt tot atâtea metafore pentru urechea europeanului: „Cuibul rândunicii în zăpadă parfumată”, „Cuib de pasăre cu floare de gheață”, „Orez îndulcit de opt comori” și așa mai departe, până la numărul 90. SCRIERI: Proza criticilor, București, 1983; Ion Creangă
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
Devine cunoscut după 2000, prin televiziune, cu o emisiune gastronomică în care caracteristice sunt implicațiile culturale, intitulată „Bucătăria lui Radu”. Ardelean atras, paradoxal, de zona Deltei Dunării, R. încearcă să acopere cu entuziasm toate compartimentele literaturii, iar pasiunile sale - pescuitul, gastronomia, filatelia - se regăsesc și în cărți. Cu modele în scrisul lui A. E. Baconsky sau al lui Pop Simion, dar și în proza lui Calistrat Hogaș ori a lui Geo Bogza, literatul amator - și atipic pentru lumea culturală din Ardeal
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
nouă sute de pagini format mare, structurată în patru părți, tratând atât istoria localității - care cuprinde și Galeria oamenilor de seamă -, cât și viața socială contemporană, toate ilustrate cu numeroase documente. Carte de bucate (1939) este un fel de tratat de gastronomie, cu abordarea mai multor aspecte complementare: Bucătăria la români, Alimentele și alimentația, Aranjarea menuurilor, Arta serviciului, Politețea la masă. Rețetele provin din bucătăriile românească, franceză, rusă, greacă, turcă, ungară, poloneză și germană. Modest, dar extrem de harnic și riguros, S. s-
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
întocmit și o „pravilă” modernă pentru pregătirea vânatului și a peștelui, chiar așa intitulată: Cum să preparăm vânatul și peștele (1966). După bine-cunoscute rețete bătrânești transmise de la o generație la alta prin viu grai, câteva savuroase, deși scurte, considerații de gastronomie cinegetică, unde, dovedind erudiție în domeniu, îl citează pe faimosul gastronom și bucătar francez Ali-Bab (pe numele său real Joseph Babinski), dau seamă despre vesela înfrățire între vinuri, fripturi și pești de tot felul, vânat - de baltă, cu pene, cu
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
slăbiciunii pentru extravaganțe. Cântărind semnificația obiectelor, evaluând „limbajul” costumului cu simbolistica lui, întorcând pe față și pe dos (non)sensurile, dezghiocând onomastica și, de asemenea, etimonul din cuvinte și expresii arhicunoscute, dar nelămurite, stăruind, ca un expert ce este, asupra gastronomiei, exegetul obține, în „chisnovatul” lexicon, spre surpriza celor ce îl știu doar ca publicist, o performanță de minuțiozitate analitică. Și în Dicționar de personaje din teatru (2002) se află aceeași jucăușă sagacitate. Iscoditorul lexicograf se angajează într-un slalom printre
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
integrează ariei speciei, neamului său, mișcării și destinului totalitar al acesteia”. Notând la G. Călinescu propensiunea spre fenomenul artistic „în toate componentele lui”, M. afirmă că fiecare dintre domeniile care l-au atras pe critic (teatru, muzică, plastică, modă, urbanism, gastronomie) „era cucerit în desfășurarea lui pe verticală și pe orizontală”, în toate laturile specifice. SCRIERI: Cercetări literare, București, 1969; Bilca-o așezare din Valea Sucevei. Privire istorică (în colaborare cu Vasile Cârdei), Suceava, 1971; Interpretări și repere, Iași, 1982. Culegeri: Folclor
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
patru pagini și își distribuie cu parcimonie spațiul: pe prima pagină - articole de doctrina, de îndrumare și de poziție literară; pagina a doua - „Documente - istorie literară”; pagina a treia - cronici, recenzii, reviste, iar ultima, „Carnet săptămânal”, cuprinde probleme de ocultism, gastronomie, arta, indiscreții și anecdote. Tot aici G. Călinescu își publică „Cronică mizantropului”, semnată Aristarc. Colaboratorii sunt în cea mai mare parte ieșeni; Al. O. Teodoreanu scrie despre „gastronomie, vinuri și literatura”, Al.A. Philippide despre scriitori străini, Iorgu Iordan despre
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
treia - cronici, recenzii, reviste, iar ultima, „Carnet săptămânal”, cuprinde probleme de ocultism, gastronomie, arta, indiscreții și anecdote. Tot aici G. Călinescu își publică „Cronică mizantropului”, semnată Aristarc. Colaboratorii sunt în cea mai mare parte ieșeni; Al. O. Teodoreanu scrie despre „gastronomie, vinuri și literatura”, Al.A. Philippide despre scriitori străini, Iorgu Iordan despre „estetică limbii”, G. Ivașcu, Al. Piru, Mircea Mancaș, Eusebiu Cămilar semnează cronici și recenzii. Sectorul de poezie e deosebit de bine reprezentat, în fiecare număr publicându-se trei până la
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]