7,151 matches
-
anul 1954 și terminînd cu anul 1968, cînd revista „Gazeta literară” își încetează apariția pentru a se transforma, cu o structură și o redacție diferite, în revista România literară, cea care există și astăzi. 1963, anul cel mai literar al „Gazetei literare“ Primii ani sînt, cum era de așteptat, cei mai convenționali, marcați de subordonare, iar reproșurile din „Scînteia” sînt destul de vagi (revista „nu luptă cu fermitate împotriva apolitismului și a rămășițelor mic-burgheze”). Revista are un aspect destul de liniar, ies în
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
în care se aniversează cincisprezece ani de la 23 august 1944. Deși se vorbește în general despre perioada 1968-1971 ca despre perioada de maximă libertate și de manifestare aproape nestingherită a creativității în România sistemului comunist, pe baza experienț ei lecturii „Gazetei literare”, aș spune că vîrful graficului, anul cel mai puțin contaminat politic și de maximă expansiune a freneziei eliberatoare din chingile politicului o reprezintă anul 1963. În acest an, Tudor Arghezi publică cele mai multe texte, majoritatea sub forma deja consacrată a
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Manolescu care dă dovadă de „lipsă de înțelegere” atunci cînd „îi neagă poetului Ion Acsan orice valoare artistică”. De fapt, Marin Sorescu era supărat pe cronicari în general pentru că „făceau deja apologia lui Nichita Stănescu”. La începutul anului 1964, în „Gazeta literară” își face apariția o nouă rubrică, machetată după conturul hărții României. De aici înainte, o altă marotă de sorginte politică începe să facă jocurile și să polarizeze scriitorii, patriotismul. Slujbașii literari ai Partidului Apariția revistei „Gazeta literară”, ca și
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
anului 1964, în „Gazeta literară” își face apariția o nouă rubrică, machetată după conturul hărții României. De aici înainte, o altă marotă de sorginte politică începe să facă jocurile și să polarizeze scriitorii, patriotismul. Slujbașii literari ai Partidului Apariția revistei „Gazeta literară”, ca și proclamarea ei ca fiind cea mai importantă, este un exemplu de decizie centrală, fără nici o legătură cu lumea literară liberă în care o revistă apare și se impune. Dar, o dată înființată această revistă, în paginile ei se
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
bornelor politice, care jalonează perioada, dar nu-i pot controla întreaga complexitate, pentru că aceasta ține de varietatea caracterelor umane, imposibil de egalizat de către nici un regim, niciodată, indiferent de duritatea metodelor folosite. Cei care servesc exemplar și zelos Partidul în paginile „Gazetei literare” sînt puzderie, dar să recapitulăm actorii principali. Protagonistul indubitabil al primei jumătăți din existența revistei este Mihai Beniuc. Acesta dă tonul încă din primul număr al revistei, cu poezia La drum, ale cărei îndemnuri (No haida/ Să nu ne
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
rapoartele tuturor consfătuirilor, plenarelor și congreselor scriitorilor, enumeră fruntașii literaturii și atrage atenția celor care greșesc; deține toate funcțiile importante: secretar general și apoi președinte al Uniunii Scriitorilor, academician, membru în Marea Adunare Națională, permanent membru în colegiul redacțional al „Gazetei literare”. Este permanent, din 1954 pînă în 1965, de partea „îndrumării artei și literaturii de către partid”, de partea realismului socialist pur, în 1962 spune că „avem nevoie de mai multe poezii militante”, atrage atenția asupra poeților de la „Steaua” ca „un
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
mai echilibrat în reacții și nu se amestecă în cherelele literare ale momentului cu pasiunea lui Beniuc. Va beneficia de trecutul său de opozant al dictaturii mareșalului Ion Antonescu, va fi director al Teatrului Național, academician, redactor-șef al revistei „Gazeta literară”, președinte al Uniunii Scriitorilor pînă la moartea sa în 1974. Se evidențiază în „Gazeta literară”, dincolo de poziția sa neabătut de partea realismului socialist, a partinității (dar fără nici un fel de atacuri la adresa scriitorilor tineri), a lui Lenin și a
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
lui Beniuc. Va beneficia de trecutul său de opozant al dictaturii mareșalului Ion Antonescu, va fi director al Teatrului Național, academician, redactor-șef al revistei „Gazeta literară”, președinte al Uniunii Scriitorilor pînă la moartea sa în 1974. Se evidențiază în „Gazeta literară”, dincolo de poziția sa neabătut de partea realismului socialist, a partinității (dar fără nici un fel de atacuri la adresa scriitorilor tineri), a lui Lenin și a tot ce însemna sărbătoare politică, mai ales prin articolele pe care le semnează, în primii
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Cu acest crez în minte, cu o ură autentică față de tot ceea ce însemnase establishment literar anterior, antimonarhist sincer și dotat cu un rudimentar talent literar (simplismul intrigilor sale psihologice și moralismul demonstrativ se văd bine atunci cînd dramatizează în paginile „Gazetei” întîmplări cu presupuși spioni americani etc.), cu un aspect plăcut care îl face să fie figura reprezentativă la congrese internaționale, dar și cu un echilibru funciar care îl face să nu se amestece în lupte literare, ba chiar, probabil, așa cum
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Stancu este cîștigătorul absolut în limitele epocii în care trăiește, dar și o întruchipare perfectă a compromisului pe care această epocă îl implica în schimbul succesului social. Petru Dumitriu reprezintă modelul tînărului scriitor în comunism. Scrie încă de pe prima pagină a „Gazetei literare”, își înfierează, cu nume, colegii care nu sînt suficient de partinici, e megaloman, face paradă de cultură înaltă pusă în slujba Partidului, îndeamnă la mai multă vigilență în controlul asupra literaturii (se referă la un moment dat la „slăbiciunile
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
în 1956, Petru Dumitriu produce o amplă demonstrație a caracterului „irațional” al modernismului exemplificînd cu Kafka și Lautreamont. În ciuda paradei de cultură cosmopolită, este printre primii și cei mai violenți atacatori ai timidelor încercări de literaturizare a discuțiilor din paginile „Gazetei”, ale primelor deschideri spre modernism și chestionarea limitelor ideologice care își fac apariția în 1956, în scurtul interludiu dintre moartea lui Stalin, raportul lui Hrușciov și evenimentele dramatice din Ungaria. Deja în 1957, cînd tabăra celor care încercaseră să vorbească
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
de automobile și despre frumusețea primăverii în Paris, dar și despre un pictor care tocmai s-a sinucis din cauza mizeriei. În ianuarie 1960 Petru Dumitriu solicită azil politic în Germania Federală și numele său nu mai apărea niciodată în paginile „Gazetei literare”. Decizia e oarecum curioasă avînd în vedere poziția centrală și combativă a scriitorului în sistem; nu e imposibil să fi avut mai mult de-a face cu dorința tînărului Petru Dumitriu de notorietate europeană, mondială (i se tradusese de
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Petru Dumitriu de notorietate europeană, mondială (i se tradusese de curînd o carte în Franța), cu eventuale cherele punctuale cu colegii de breaslă din țară, decît cu vreo dizidență față de sistem. Numele său nu mai apare oricum niciodată în paginile „Gazetei literare”, revistă al cărei asiduu colaborator fusese încă din primul număr. Grupul susținătorilor zeloși ai regimului este extrem de larg, pentru că ei sînt regula timpului și nu excepția. Se remarcă însă în paginile revistei poeții conjuncturali, cîteodată de o promptitudine uluitoare
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
vânzări pe apariție de 16.139 de exemplare (23.398 în aprilie 2010), în mai - 15.676 de exemplare (22.943 în mai 2010), iar în iunie - 15.750 de exemplare (21.131 în iunie 2010), informează . În ceea ce privește cotidianele sportive, Gazeta Sporturilor, editată de Convergent Media (parte a Grupului Intact), se încadrează în trendul general, cu o medie de vânzări pentru luna aprilie de 35.997 de exemplare (42.993 în aprilie 2010), cu o medie de 39.378 de exemplare
Tirajul ziarelor româneşti. Cum a pierdut Adevărul 70.000 de exemplare într-un an () [Corola-journal/Journalistic/25301_a_26626]
-
șPetru Dumitriuț semăna cu strămoșul său de la 1797. Aceiași zulufi căzuți peste urechi, pe frunte, aceiași pantofi ascuțiți, cu egrete, și gulerul, cravata, manșetele... Toate ajustate, reduse la proporțiile epocii». Micul pamflet prozastic a fost acceptat și publicat imediat în „Gazeta literară” din 31 octombrie 1957 de către Paul Georgescu, redactorul-șef al revistei.” (în prefața Cronicii de familie, p. 13). Să fim o clipă atenți la acel „în realitate” pe care criticul îl strecoară în punctul de inflexiune al celor două
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
oficialii CJ Dolj, ce se dorea o dovadă care să ateste faptul că CJ are dreptate în confruntările cu Prefectura din instanță a scos la lumină cât de neunitar judecă magistrații Dolj. Mai mult, instanțele par să aibă favoriți, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu De exemplu, în nouă din cele zece procese pe contencios administrativ dintre cele două instituții, Instituția Prefectului a câștigat la Tribunalul Dolj și a pierdut mereu la Curtea de Apel Craiova, ceea ce ține de domeniul
Justiţie împărţită în două. Tribunalul cu Prefectura Dolj, Curtea de Apel Craiova de partea Consiliului Judeţean () [Corola-journal/Journalistic/24341_a_25666]
-
În ședința de joi a Consiliului Local Craiova, primarul Antonie Solomon a făcut un gest neașteptat și anume și-a cerut scuze consilierilor care s-ar fi putut simți jigniți de eventualele sale „derapaje“ de limbaj din ultima vreme, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu „Sunt eu mai temperamental și vă rog să mă acceptați așa cum sunt, pentru că n-am nimic cu nimeni. Îmi cer scuze față de toți, dacă v-ați simțit cumva jigniți, și să știți că nici n-
Solomon şi-a cerut scuze în faţa Consiliului Local Craiova () [Corola-journal/Journalistic/24402_a_25727]
-
de bloc din muncipiul Slatina reclamă că municipalitatea îi încurajează pe locatari să nu-și mai plătească unele datorii, cum ar fi consumul de curent electric pe scară, salariul femeii de serviciu și al administratorului sau alte servicii administrative, informează Gazeta Nouă. Autor: Adi Stroescu Totul a plecat de la o notificare a primăriei, semnată de viceprimarul Ana Anghel și trimisă către toate asociațiile de proprietari din oraș. Președinților de asociații li se impune ca, atunci când li se solicită adeverințe cu datorii
Război între asociaţiile de proprietari şi Primăria Slatina () [Corola-journal/Journalistic/24413_a_25738]
-
Consiliul Local ales al comunei Salcia din județul Mehedinți a fost dizolvat de drept. Decizia a aparținut magistrațiilor Curții de Apel Craiova, care au decis că sesizarea Prefecturii Mehedinți este întemeiată, informează regionalul Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu Totul a început după ce reprezentantul guvernului în teritoriu s-a autotesizat asupra faptului că în lunile februarie, martie și aprilie, consilierii au fost convocați în ședință ordinară, dar nu au adoptat hotărâri. În luna mai
După şase luni de procese, Consiliul Local din Salcia (Mehedinţi) a fost dizolvat () [Corola-journal/Journalistic/24432_a_25757]
-
abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, uz de fals și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Un alt primar doljean, Valentin Mitrică, edilul din Giurgița, trimis în judecată pentru fapte asemănătoare, va mai sta după gratii, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu Primarul Cornel Andrei a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea, care au constatat că a încheiat mai multe contracte pentru executarea unor lucrări publice fără a respecta procedurile privind achizițiile publice
Primarul doljean din Cârna a fost eliberat, cel din Giurgiţa nu () [Corola-journal/Journalistic/24442_a_25767]
-
un an, a început derularea finanțării, urmând ca, în scurt timp, să se țină licitația în urma căreia o să se știe ce firmă va construi sediul instituției, unde vor funcționa birourile și în cadrul căreia vor lucra aproximativ 30 de angajați, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu Potrivit declarației primarului localității, Teodor Barbu, deja au fost atrași câțiva investitori români și străini, care vor construi silozuri de cereale pe malul Dunării. „Patru silozuri vor fi construite de o firmă românească, alte 12
La Corabia s-ar putea redeschide Bursa de Cereale () [Corola-journal/Journalistic/24471_a_25796]
-
Gheorghe Dobrin, primarul localității vâlcene Voineasa și Ion Tomescu, președintele Obștii Pociovaliștea, Gorj, au fost trimiși în judecată de DNA Pitești pentru fapte de corupție, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu Președinte al Obștii Pociovaliștea, Ion Tomescu este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și uz de fals, ambele în formă continuată, iar Gheorghe Dobrin, primar al comunei Voineasa și președinte al Comisiei locale de
Primarul din Voineasa a retrocedat ilegal un munte, iar pentru asta va răspunde în faţa procurorilor DNA () [Corola-journal/Journalistic/24496_a_25821]
-
și Poroinița (Mehedinți), arată ca după bombardament. Firma care mai are de executat încă trei kilometri din același drum, lucrare în valoare totală de un milion de lei, spune că stratul de asfalt nu a rezistat din cauza temperaturilor scăzute, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu Primăria Rogova a primit 500.000 de lei de la Consiliul Județean Mehedinți pentru a executa lucrarea, iar firma contractată de primărie a turnat doar un strat subțire de asfalt, care a cedat după o săptămână
La o săptămână după ce a fost asfaltat, un drum din Mehedinţi arată ca la început, plin de gropi () [Corola-journal/Journalistic/24514_a_25839]
-
Potrivit arhitectul-șef din cadrul Consiliului Județean Olt, Ovidiu Davidescu, în prezent stadiul elaborării Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale localităților din județ sunt „într-o harababură totală”, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu 48 de astfel de documente sunt expirate, doar trei dintre ele aflându-se în lucru, 18 sunt valabile, dar două își vor pierde valabilitatea anul viitor, 29 expiră anul acesta, numai pentru patru demarându-se
Planul Urbanistic General le dă bătăi de cap primarilor din Olt () [Corola-journal/Journalistic/24529_a_25854]
-
Patru medici, cercetați penal pentru ucidere din culpă și neglijență în serviciu, în „Cazul Tulic“ (Raluca Tulic, adolescenta de 17 ani care a decedat în spital, unde era internată la Secția ORL Gorj), candidează pentru șefia Colegiului Medicilor Gorj, informează Gazeta de Sud. Autor: Adrian Stroescu [caption id="attachment 120944" align="alignleft" width="300" caption="Constantin Pârvan"][/caption] Procurorii gorjeni efectuează cercetări împotriva a cinci medici ai Spitalului Județean Târgu Jiu în dosarul privind decesul Ralucăi Tulic, fata care a murit în
Cercetaţi penal în cazul Tulic, patru medici candidează la şefia Colegiului Medicilor Gorj () [Corola-journal/Journalistic/24622_a_25947]