688 matches
-
apărută în Flacăra, în februarie l987. Zice Alex. Ștefănescu: "Poetul reușește să ne mențină treaz interesul, pe parcursul majorității poemelor sale, datorită unui procedeu bine utilizat de transformare a realității înconjurătoare în materie primă pentru creația lirică. Procedeul, preluat probabil din gazetărie, constă în decuparea cu precizie a unor fragmente semnificative de existență...Această formulă îi asigură priza la realitate și îi conferă calitatea de autor viabil, ale cărui cărți nu doar se tipăresc, ca în cazul altora, ci se și citesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tinerețe, nu aveam de ce să învăț o astfel de lecție: cum bine știi, ne era interzis să ne expunem portretul pe o copertă de carte. Drept exclusiv și suveran doar al celor două genii ale Carpaților. A.B.Apropos, de gazetărie, de care pomenește și criticul, v-a ajutat gazetăria în poezie? Întrebarea mi s-a mai pus, de vreme ce am 25 de ani de gazetărie, la vârf, sub două regimuri politice iremediabil dușmane. Am debutat, la l6 ani, cu un articol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lecție: cum bine știi, ne era interzis să ne expunem portretul pe o copertă de carte. Drept exclusiv și suveran doar al celor două genii ale Carpaților. A.B.Apropos, de gazetărie, de care pomenește și criticul, v-a ajutat gazetăria în poezie? Întrebarea mi s-a mai pus, de vreme ce am 25 de ani de gazetărie, la vârf, sub două regimuri politice iremediabil dușmane. Am debutat, la l6 ani, cu un articol critic la adresa unui președinte de cooperativă de consum din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
carte. Drept exclusiv și suveran doar al celor două genii ale Carpaților. A.B.Apropos, de gazetărie, de care pomenește și criticul, v-a ajutat gazetăria în poezie? Întrebarea mi s-a mai pus, de vreme ce am 25 de ani de gazetărie, la vârf, sub două regimuri politice iremediabil dușmane. Am debutat, la l6 ani, cu un articol critic la adresa unui președinte de cooperativă de consum din Mărașu. Ca profesie, am început în 1969, când am terminat facultatea și am venit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au fost. Drumul, ca orice drum, n-a fost liniar. Am avut însă consecvență și plăcerea de a lucra. De fiecare dată, cînd mă pîndea rutina, am avut noroc să mă "reinventez". După poezie, am descoperit teatrul, apoi romanul, după gazetărie, a venit o vreme televiziunea și tot așa. Ultima reinventare s-a produs în 2010 cînd profesorul Volceanov m-a cooptat în echipa Shakespeare. Îi voi fi mereu recunoscător. A.B.Multă vreme ați lucrat în presa culturală, cum erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tineri scriitori încercau să intre în presă. E și cazul dumneavoastră? Da, în anul 1950, am reușit să devin colaborator la ziarul "Scânteia". Scriam cronici de filme. Am fost apoi convins să mă angajez reporter, făcând acest lucru 19 ani, gazetăria devenind foarte importantă pentru mine. În acea perioadă am trecut prin trei etape. Prima a fost aceea de complexe, știind că nu am nici un fel de talent gazetăresc, nici astăzi nu am, sunt un stângaci nemaipomenit. A doua a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gândeau. Între noi, în secție, își spuneau opiniile, dar în scris o făceau, așa cum primeau și comanda. A.B.În aceeași perioadă, din câte știu, ați scris și despre muzică. De ce? Ați avut veleități de muzicolog? Ca să reușesc să fac gazetărie, am demonstrat că pot avea și alte calități și așa am început să scriu despre muzică. Pentru că nu puteam să fac gazetărie și să nu scriu, dar nici să nu fac compromisuri, am început să scriu cronică muzicală. Ulterior, mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din câte știu, ați scris și despre muzică. De ce? Ați avut veleități de muzicolog? Ca să reușesc să fac gazetărie, am demonstrat că pot avea și alte calități și așa am început să scriu despre muzică. Pentru că nu puteam să fac gazetărie și să nu scriu, dar nici să nu fac compromisuri, am început să scriu cronică muzicală. Ulterior, mi s-a dat și rubrica despre plastică, cu toate că nu mă pricepeam. Anumiți muzicologi mă întreabă uneori de ce nu mă înscriu în Uniunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
CEHAN-RACOVIȚĂ, Constantin (1882, Botoșani - ?), publicist și prozator. Și-a făcut studiile liceale în orașul natal și la Iași, dedicându-se apoi gazetăriei. Din 1905, timp de aproape patru decenii, C.-R. a fost redactor la o serie de ziare și reviste („Mihai Eminescu” din Botoșani, „Tribuna” din Arad, „Cuvântul” și „Drapelul” din Iași, „Patria” și „Cultura poporului” din Cluj, „Bucovina” din Cernăuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
La Maroquinerie, unde se organizează dezbateri și concerte, originile sociale și culturale ale patronului oscilează între psihanaliză și imprimerie, între polul intelectual și polul muncitoresc. La Chez Jean, un alt restaurant la modă de pe aceeași stradă Boyer, proprietarul a abandonat gazetăria pentru a se consacra pasiunii sale culinare. La numărul 4, patronajul Fundației Lebaudy, care administrează aici un grup de locuințe ieftine, a devenit, în 1997, un atelier, Graine d'art, care reunește diverse activități (pictură pe mătase, caligrafie) și expoziții
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
citit vreodată. - Glenn, spune-mi ceva despre subiectele cărților tale. Ai publicat multă proză scurtă și numeroase articole în presa britanică și irlandeză. Ai o viață foarte activă. Cât reușești să dedici scrisului literar și cât de mult te acaparează gazetăria și alte genuri jurnalistice? - Voi împlini patruzeci de ani în vara aceasta și scriu în mod profesionist de treisprezece ani. În tinerețea mea, am lucrat în pub-uri, librării, dar, cum timpul trecea, mi-am încercat mâna și în alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
doi particulari, pretinși gazetari, ca și cum ar face încă parte din breaslă. În rest, de acord: numiții Stănescu și Chirieac, autoproclamați în mod abuziv jurnaliști, pot fi suspectați de tentativă de șantaj. De acord: comportamentul lor antijurnalistic e un afront adus gazetăriei. Ziarist cu antecedente, Roșca Stănescu a mai intrat în atenția procurorilor, fiind suspectat de spălare de bani. Jurnaliștii culeg și publică informații în interes public, nu servesc interese politice sau private. Roșca Stănescu și Bogdan Chirieac sunt liberi, desigur, să
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
convorbirii. ai lipsesc ambele tipuri de complexe care fac din interviurile cu personalități de calibrul lui Ion Iliescu o proza indigesta - și cel de superioritate și cel de inferioritate. an sfârșit, când ajungi la capătul textului, nu ai senzația de gazetărie de o zi, pe care o dau mai toate ăntreprinderile de acest gen din ziare. * an Bulgaria s-a aprins fitilul unei noi afaceri Țigareta, după ce omologul lui Nini Săpunaru, directorul general al vămilor din țară producătorilor de BT, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
ambiția de a le depăși, cultul muncii și prețul succesului. După ce termină școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ioan Slavici” din Panciu și Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în 1971. Debutase în gazetărie în 1968, concomitent publicând în „Amfiteatru” prima proză, și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” și redactor-șef la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
afirmate în poezie (Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Ovidiu Caledoniu, Simion Stolnicu, Ion Th. Ilea), alături de altele, care ilustrează direcțiile lirice ale momentului (Radu Gyr, Octav Sargețiu, Cicerone Theodorescu). Apar și două interviuri, cu Mircea Eliade (dezbatere despre literatură, politică și gazetărie și despre admirația sa pentru geniul creator transilvănean ilustrat de Liviu Rebreanu, Aron Coruș, Lucian Blaga, Emil Cioran) și cu Petre Georgescu-Delafras, directorul Editurii Cugetarea. Sectorul de critică literară e susținut de Arșavir Acterian (Visul lui Descartes), Ion Șiugariu (Ardealul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
de „destrămare”, naratorul, subiectiv și plin de o umoare neagră, stupefiat de caracterul larvar al existenței semenilor săi, se lansează uneori în diatribe dure, într-o exprimare când familiar-vulgară, când inflamată de sarcasm, de un retorism patetic, mai degrabă specific gazetăriei decât genului epic. Tot cu substrat autobiografic, Ziduri între vii (1996) ,o „poveste care nu e roman” sau un „roman care nu e o poveste”, cum își subintitulează autorul scrierea, conține tribulațiile unui student la Paris, tânărul consumându-se febril
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
la epurarea profesorilor „nearieni”. Unul dintre ei, Kurt Huber, a fost decapitat de naziști. Întrerupe studiile în 1944; pregătea o teză despre Jacob Boehme. Întors în țară, încearcă să se înscrie la Facultatea de Drept din București. Nu reușește. Face gazetărie la „Fapta”. În 1943, debutase cu proza Nocturnă la München în „Revista Fundațiilor Regale”. Începuse să scrie în 1938, în franceză: Les Trois combats avec l’Hydre (text pierdut) și o piesă în versuri, Meșterul Manole (text de asemenea pierdut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
vedetă a primei scene a țării. „Porcii” îi priesc, se vede, „Venerei”, atât de compătimită de autoare. Altfel, K. nu-și cenzurează maliția când e să portretizeze, în tușe sugestive, cabotini, ratați, șnapani din lumea teatrului și din aceea a gazetăriei. SCRIERI: Artiștii noștri, București, [1918]; Sfaturile Calinei, București, [1921]; Dyonisia, București, 1926; ed. București, 1992; Sexul de peste drum, București, 1934; Venera și porcul, București, 1936; Femei de teatru, București, 1939. Traduceri: Doamna de Lafayette, Prințesa de Clèves, București, [1930]; Johan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
muta în curând la Năsăud. O crimă recentă, petrecută în Prislop și povestită de sora lui, îi dă ideea romanului Ion, a cărui redactare o începe din 1910, sub titlul Rușinea și apoi Zestrea. Întors la București, continuă să facă gazetărie, mai ales teatrală. Editează împreună cu dramaturgul Mihail Sorbul revista „Scena” (1910-1911), scrie cronici dramatice la „Rampa” (din februarie 1912 până în august 1914), colaborează la „Universul literar”, la săptămânalul „Scena” (1914) și la alte publicații. Sub directoratul lui Emil Gârleanu (1911-1912
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1863 stil "suplu", fapte diverse, foiletoane, absența angajamentului politic vom regăsi, de asemenea, în presa românească, îndeosebi în paginile "Universului" lui Luigi Cazavillan (1884), dar și în alte titluri. De altfel, trebuie să remarcăm o anumită formă de mimetism în gazetărie: "Duminica" (București, 1890) era inspirat din "Journal de Dimanche", "Dimineața" (București, 1904) a fost o variantă autohtonă a cunoscutului "Le Matin" și exemplele pot continua. Demne de reținut sînt și numeroasele referințe la emergența și afirmarea jurnalismului modern, dezvoltarea presei
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și al lui Ion Alexandrescu. După ce și-a luat bacalaureatul, s-ar fi înscris la Facultatea de Litere a Universității din Iași, pe care din lipsă de mijloace n-ar fi putut s-o termine, fiind silit să intre în gazetărie. Între 1895 și 1898 este în redacția „Evenimentului”, în ale cărui pagini publică, iscălind și I. Dafin, I. I. Alexandrescu-Dafin, Dionisie, Dion, Radu, Vlad, versuri, proză și articole diverse. Este apoi secretar de redacție la „Propaganda” din Iași. Când aceasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
P. Hasdeu” din orașul natal, continuându-și studiile la Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1967) și la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Craiova (finalizate în 1978). După un an în învățământ la Bălușești-Roman (1967-1968) intră în gazetărie, fiind redactor la cotidianul „Viața Buzăului” (1968-1997), redactor-șef la cotidianul „Opinia” din același oraș, apoi acționar principal și director general al Societății „Opinia” S.A. După 1990 se angajează și în politică, ajungând consilier județean al PNȚCD (1992-1996) și consilier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
care se adaugă o bucată literară, Amintiri din retragere. Semnăturile folosite sunt Eliade G. Mircea, Eliade Gh. Mircea, M.G. Eliade, M. Eliade. Alți debutanți primiți în paginile Z.c., tineri care vor face carieră în lumea științifică, literară sau în gazetăria românească sunt în 1909 Th. Simenschi (iscălește și Thesim), în 1913 Aurel G. Stino și Otilia Ghibu, în 1920 Alexandru Dima, în 1921 C. Nicolăescu-Plopșor, Anton Dumitriu și Constantin C. Kirițescu, în 1928 I. Marius Mircu și în 1929 Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
la crimă, complot, adoptarea "în privința asasinilor politici" a devizei asasinilor: Ale tale dintru ale tale ... Eminescu raspunde acestui atac furibund pe 17 decembrie 1880 printr-un articol numit de N. Georgescu "piatra de hotar în jurnalistica românească", în sensul abolirii gazetăriei cu parolă. Iată un fragment: "Ale tale dintru ale tale. Nici prin vis nu ne trecea că, din întâmplare, pusesem mâna pe una din acele locuțiuni mistice, din acele devize ale partidului roșu de care asculta orbește toată suflarea patriotică
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]