2,189 matches
-
și panorame de impact, adevărate bestsellers academice, cum e acela despre Narcotice în cultura română (2010), devenind unul dintre cei mai redutabili, inclusiv prin erudiție, eseiști ai ultimelor două decenii. Cât îl privește pe Dan C. Mihăilescu, pe atunci încă gazetar timid și cercetător avid într-ale istoriei literare, el a devenit ceea ce știm cu toții că e. Cel mai cunoscut cronicar al momentului, practicant al unei specii de comentariu deopotrivă spectaculos (prin feeria balcanică a adjectivelor) și egotist (prin centrarea discursului
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
Nu se poate ca, în numele libertății de exprimare, să lăsăm orice țăcănit și orice țoapă să ne spargă geamurile. Libertatea trebuie onorată cum se cuvine, nu folosită pentru cafturi de cartier. E nevoie și de o recalibrare a meseriei de gazetar, o meserie esențială în orice stat de drept, dar o meserie care are rigorile ei. După părerea mea, la noi e o meserie pe cale de dispariție. Gazetarul, așa cum îl văd eu manifestându- se, e, de cele mai multe ori, și de o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
pentru cafturi de cartier. E nevoie și de o recalibrare a meseriei de gazetar, o meserie esențială în orice stat de drept, dar o meserie care are rigorile ei. După părerea mea, la noi e o meserie pe cale de dispariție. Gazetarul, așa cum îl văd eu manifestându- se, e, de cele mai multe ori, și de o parte, și de alta a „baricadei”, un simplu activist. Membru zelos al unor staffuri de campanie. Agent provocator.” Din același număr al revistei semnalăm articolul lui Ion
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
va însemna că sunt destul de mulțumit de mine. În semn de recunoștință, dacă pot spune așa, vă voi păstra la dosar... Acum însă era în cu totul altă dispoziție sufletească. Amintindu-și de școala medie, a refăcut filmul începutului de gazetar. La Gazeta de perete a scris primul reportaj. Era ceva cu un țapinar din munții Bucovinei. Navetist fiind, este surprins în tren cu un sac plin. Milițianul vigilent, paznic la integritatea „avuției poporului”, ridică amenințător din sprâncene: Nu cumva erau
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul clasic grec și din
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ce dacă? JENI: S-ar putea ca ziariștii să creadă că femeia asta a murit pentru că în cafea a fost otravă de șobolani. MINISTRUL: Ei, e doar o ipoteză. Poate a murit de altceva. JENI: Of, nu-i cunoașteți pe gazetari. Sînt în stare să fure hoitul și să-i facă autopsia pe cont propriu. MINISTRUL: Dar ce? Nu se mai respectă nimic în țara asta? Se profanează morții așa, de către oricine? Dragă Venera, să-mi permiți să-ți spun așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să fiu civil. JENI: Și nu sînteți civil? MINISTRUL: Nu mai sînt de ani de zile. JENI: Mă dau bătută. MINISTRUL: Păi nici n-aveai cum să știi. E un minister atît de nou... De-aia se-nghesuie purcelușii de gazetari în jurul lui. JENI: Dar cum îi spune? MINISTRUL: Nu are decît o denumire provizorie. De aceea nici n-o știai. Cînd o să capete o denumire definitivă, or să ne-o comunice. Ha-ha-ha. Nu-i așa că te-ai mai destins? Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
SUA, 1980), 35 dintre cei 176 de sportivi din delegația RDG erau informatori ai Stasi, la fel 10 dintre cei 61 de membri ai personalului ce însoțea delegația, 16 dintre cei 70 de oficiali și 9 dintre cei 45 de gazetari.”85 În 1996, după conferința de presă a președintelui Samaranch, un ziarist neamț își amintea: „Ceea ce s-a făcut la noi, înainte de căderea Zidului, ține de nebunia unui sistem. Sportul era conceput ca o revanșă împotriva capitaliștilor. Medaliile erau obiect
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și o valoare adăugată, un strop de seninătate căutat - și găsit - în literatură și în viață. În ce mă privește, l-am prins pe Al. Paleologu într-o fază nu prea bună, de crepuscul biologic exploatat fără jenă de diferiți gazetari, care îi cereau eseistului opinii pe toate temele posibile; și acesta le și oferea cu larghețe, pe un ton mult mai rezolut decât aici și cu două-trei calificative ("imbecil", "idioțenie") bune în orice împrejurare. Altfel spus, Paleologu devenise în ultimii
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
în care "discursul grav se dizolvă în chicoteli". Îl citează Constantin Călin, al cărui volum intitulat, salutar, Gustul vieții, ne propunem a-l înfățișa aici. Istoric literar, dar și analist al actualității pe un caleidoscop de subiecte, universitar, dar și gazetar, d-sa se situează la igienică distanță în raport cu ambele brand-uri ale epocii în curs, în numele unei poziții ce se axează pe interesul față de om în globalitatea acestuia, așa cum s-a configurat prin cuceririle culturii, nu o dată neglijată sau trecută
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
O punere în scenă realizată de alți figuranți (amploaiații bibliotecii), și aceștia obligați să intre în roluri dinainte stabilite, de marionete. O punere în scenă cu figuranți, realizată de figuranți si apoi relatată la gazetă de alți figuranți. Fiindcă nici gazetarii care consemnau "dezbaterea" nu o făceau din proprie inițiativă, ci la ordin, și nu după cum voiau ei, ci după o rețetă dată. Tot figuranți, tot marionete erau și șefii gazetei în care se publica relatarea, nu ei decideau scrierea unui
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
dincolo de cercul acestora, mai ales după apariția aprecierilor maioresciene din Direcția nouă.... Totodată, apar și primele contestații, provocate mai ales de calitatea de junimist. Junimiștii fiind socotiți de adversarii lor nicidecum "naționali", ci, cum se cunoaște, drept "cosmopoliți". Activitatea de gazetar, prestigiul tot mai consistent dobîndit de Junimea, răspîndirea principiilor ei literare în toate regiunile unde se vorbea românește au contribuit la stabilizarea renumelui poetului pe o arie întinsă. Cel de al treilea stadiu al consolidării renumelui lui Mihai Eminescu a
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
Vox populi, vox dei. Se cunoaște că I.L. Caragiale își va aminti de Democrația, punându-l pe studintele în drept și publicistul Rică Venturiano să rostească stâlcit amintitul dicton. De altfel, stilul editorialelor din Democrația era înrudit cu cel al gazetarilor caragialieni. ș...ț După întâmplările legate de republica din Ploiești, Al. Candiano-Popescu a plecat în Italia, pentru studii. Și-a luat licența în drept. În 1877 s-a înrolat în armată cu gradul de maior. A primit conducerea batalionului II
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
Amănuntul e cu atît mai dureros cu cît stofa autorului e incontestabilă: Vianu Mureșan întrunește toate condițiile pentru a fi un scriitor propriu-zis. Are condei, așadar tehnică, și are și vînă, așadar sensibilitate. Iar de cultură nu mai vorbesc. Dintre gazetarii care semnează regulat în Adevărul literar și artistic, stilul lui Vianu Mureșan nu poate să nu sară în ochi. Textele lui frapează precum un fenomen nefiresc apărut pe fundalul unei realități comune. E ca un sunet strident în mijlocul unui zgomot
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
oțioase figuri de stil, manie ce le împrumută acestora aerul unor alcătuiri specioase, sufocate de zorzoane calofile. Prea multe volute și prea dese piruete stilistice, într-o risipire de energie ce nu e răsplătită de mesajul pe care îl transmite. Gazetarul se cheltuiește prea mult ca să spună puțin, fiind logoreic acolo unde poate fi parcimonios, și grafoman acolo unde poate fi lapidar ca un grefier. Îmi vine să spun că Vianu Mureșan e manierist prin temperament și calofil prin deformare profesională
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
atinge acel punct dincolo de care nimeni nu-l mai poate ține în frîu. Din acest moment, ești izbit de o perorație desfășurată în gol al cărei elan este întreținut de simpla sonoritate a cuvintelor. Asta ar fi de spus în privința gazetarului noastru. Cît despre lucrarea de față - teza lui de doctorat - , ne înclinăm cu înțelegere în fața caznelor profesionale din rîndurile ei. Toți am trecut prin ordalițiul scrierii unor cărți de strictă înțepeneală terminologică, al căror rost era convenționala îndeplinire a unor
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
Sorin Lavric Să facem un efort și să ne scuturăm mintea de scenariul unei campanii concertate îndreptate împotriva lui Gabriel Liiceanu. Să privim așadar cazul ziaristului craiovean găzduit de Ziua ca pe un act de agresiune culturală în care un gazetar acuză grav un intelectual sprijinîndu-și afirmațiile pe niște argumente ce se vor cît mai solide cu putință. Cum e vorba de învinuirea de plagiat, argumentele de care are nevoie ziaristul nostru pentru a ne convinge că are dreptate nu pot
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
-mă asupra noilor "probe de dosar" - din nou Heidegger și, de astă dată, și Petru Creția - aduse în discuție în noua rundă de detractare din Ziua. Ceea ce ne izbește de astă dată este că avem de-a face cu un gazetar a cărui lipsă de discernămînt îl împiedică să vadă că probele pe care le prezintă arată contrariul a ceea ce vrea să dovedească de fapt. Nu poți să nu încerci o stare de stupoare văzînd cum sunt reproduse cîteva pagini fotocopiate
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
și broșuri de pripas, neluate de nimeni în seamă. Asmuțit într-o luptă a cărei miză sordidă o cunoaște exact și din care speră să iasă cu un strop de notorietate aninat pe buzele arse de nevoia unei recunoașteri publice, gazetarul de la Ziua ajunge să afirme, îmbrîncit din spate de mîna nevăzută a otrăvitului prieten, lucrul enorm că "întreaga peratologie (știința limitei) a lui Liiceanu este preluată din Frică și cutremur a lui Kierkegaard". Poți oare să te lupți, făcînd uz
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
dacă mă jucam, aș fi preferat să citesc, dacă citeam, aș fi preferat să mă joc". Iată niște vorbe care ar trebui să dea de gândit multor veleitari de azi în ale scrisului. Mircea Iorgulescu are toate calitățile unui mare gazetar. Întrebările sale sunt de cele mai multe ori scurte, la obiect, țintesc esențialul. Spre deosebire de unii autori de interviuri care, din dorința de a epata, formulează întrebări complicate, doldora de citate savante, de cele mai multe ori mai lungi decât răspunsurile, reporterul știe că locul
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
au un carater ridicol. Singurele sfaturi utile sînt cele date de medici la întrebări punctuale ale cititoarelor, dar acestea sînt extrem de puține. Problema articolelor este că miezul lor de sens provenit de la experți este diluat de autori care sînt niște gazetari cu lexic și gramatică precare. Exprimarea e confuză, ambiguă, asezonată cu diminutive și fraze de umplutură. Ceea ce e jalnic și concomitent hazliu este că bietele cititoare care se adresează revistelor împrumută aceste șolticării stilistice. Ele nu doar strică limba, ci
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
aceste fotografii 12. Astfel, datorită, în primul rând, distribuirii lor într-un număr mai mare de exemplare sau poate și datorită contrastului accentuat, aspect ce place ochiului, fotografiile executate de Brand au fost tot mai des preluate de editori și gazetari, intrând astfel în circuitul editorial, o lungă perioadă de timp, în paralel cu fotografiile semnate de Jan Tomá�13; și asta fără ca cineva să sesizeze deosebirea dintre ele. Scăpând, astfel, și de ochiul fin al celui mai autorizat critic, G.
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
pe terenul de onoare cu care acest individ e atît de certat. ș...ț 7. Avizăm pe cei datori a supraveghea la siguranța și respectul moralităței publice să iasă din nepăsarea lor culpabilă față cu destrăbălările morale ale numitului domn gazetar. 8. Declarăm că aceasta e una și singura dată cînd studențimea ca corporațiune mai dă măcar atențiune impertinențelor acestui domn moralmente neresponsabil. 10. Sperăm că fiecare dintre noi își va păstra rezerva disprețuitoare față cu acest calomniator ordinar și nu
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
noastre, intenția unui asemenea volum? Ne spune, într-un fel insinuat, literaturizând, chiar Ioan Lăcustă: "În urmă cu aproape două decenii, prinsesem a lucra la un roman intitulat simplu: 1939. Era povestea unei iubiri închise în opreliști, dintre un păgubos gazetar bucureștean, pornit spre îmbătrânire, și o femeie mult mai tânără, soția unui puternic al zilei. După 1989, în noile condiții ale accesului la fonduri arhivistice, până atunci inaccesibile sau ținute sub interdicția pecetei S (special sau secret), am reluat documentarea
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
București; lucrează în câteva redacții, întemeiază și conduce el însuși "Vitrina literară" (1929-1934). Se lansează și în literatură, ca autor de povestiri umoristice". "Dicționarul general al literaturii române" a considerat că-l putea caracteriza mai bine în acești termeni: "Ca gazetar are vână și o doză de ferocitate, punctând apăsat prin violența sarcasmelor cu care îi izbește pe aceia care îi cad sub condei. Mereu încruntat, pus pe cârcotă, arțăgosul se arată, în articolele lui, ba scârbit, ba mânios, iar răutatea
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]