1,111 matches
-
În primul rând, el joacă rolul de spion și de informator al regelui Manase: nimeni nu ar fi cunoscut ascunzătoarea lui Isaia. În al doilea rând, Beshira - nume derivat din ebraicul behîr râ’, „alesul răului” - constituie pretextul unei digresiuni consacrate „genealogiei falsului profetism”. Unchiul lui Beshira ar fi fost Sedechia, conducătorul celor patru sute de profeți ai lui Baal de la curtea regelui Achaab, care, din servilism, i‑au prezis acestuia cucerirea unei cetăți inamice (3Rg. 22; 2Cron. 18). Faptele s‑au petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vorba mai exact de mitul babilonian al confruntării dintre Marduk și Tiamat. Cât despre Bousset, el consideră că este vorba mai degrabă de mitul grec/egiptean al lui Leto/Isis persecutată de Piton/Seth‑Tiphon. Orice încercare de „reconstrucție” a genealogiei mitului rămâne mai mult sau mai puțin arbitrară, fantezistă chiar. Ipotezele prezentate de Gunkel și de Bousset au totuși o anumită valoare, prin aceea că ambii cercetători scot în evidență structura morfologică a scenariilor mitologice. . Controversa, la Iustin, Dialogul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să fi fost (cum crede, de altfel, și Nicolae Iorga) Calea (Cala) Calomfirescu, fiica lui Radu Calomfirescu, căpitanul lui Mihai Viteazul (vezi N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, vol. II, București, Fundațiile Regale, 1942, p. 97). Generalul P. Vasiliu Năsturel (Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, tom. XI, partea 1, 1910, p. 57) a arătat că soția postelnicului Năsturel a fost „nobila doamnă Despina”, înmormântată în biserica din Fierești. Vezi și Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători..., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cea centrală este de fapt drumul triumfal care conduce la sanctuar. Cele laterale au servit drept necropolă, dar pictura de pe pereți face să poată fi înțelese și ca spații de inițiere, de instruire, în care privitorul poate învăța nu numai genealogia și faptele sfinților, ci și descendența dinastică a Domnitorului ctitor”13. Boierii i-au urmat pe Domni în înălțarea lăcașelor de rugăciune. Istoria a păstrat numele unor harnici ziditori de biserici și mănăstiri. în țara Românească, șirul (pe care îl reproduc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Diaconescu, București, Editura Academiei R. S. România, 1965, p. 298, inscripția nr. 232; vezi și Nicolae Iorga, Zece inscripții de mormânt ale Mavrocordaților, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria III, trm. XX, 1939, p. 6-8. 153. Ștefan D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol III, fasc. XXI, București, 1916, p. 132. 154. într-o carte publicată în urmă cu mai mulți ani, am comparat secțiunile rezervate giuvaerurilor din foaia de zestre a Ilincăi Brâncoveanu și din înscrisul care inventaria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
corectă. Șerbani din Coiani (viitorul Domn Radu Șerban), fiu vitreg al armașului Nica din Coiani (cu care mama sa, Maria, s-a recăsătorit) cobora din Craiovești. Fiu al Mariei și nepot al banului Șerban - nu fiu, cum apare în splendida genealogie pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Strămoșii, înrudirile și calea spre tron”, extras din Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, XXVII, 1990, pp. 223, 232. 77. Despre „politica matrimonială” a lui Constantin Brâncoveanu vezi Dan Berindei, „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, în vol. Constantin Brâncoveanu, Editura Academiei R.S. România, București, 1989, pp. 276-277; vezi și Ștefan S. Gorovei, Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 232. 78. La Ștefan D. Grecianu (Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol. III, fasc. XXI, București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, în vol. Constantin Brâncoveanu, Editura Academiei R.S. România, București, 1989, pp. 276-277; vezi și Ștefan S. Gorovei, Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 232. 78. La Ștefan D. Grecianu (Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol. III, fasc. XXI, București, 1916, p. 131), data morții Bălașei este 22 noiembrie 1712. Ca și în alte rânduri, m-am adresat Dicționarului... lui Nicolae Stoicescu, p. 366. 79. Vezi Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 437
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan D. Grecianu, în „Anexe” la Viața lui Constantin Vodă-Brâncoveanu, p. 250 (folosește relatări ale ambasadorilor). 95. La Ștefan D. Grecianu, loc. cit.: Calhi. 96. Constantin Gane, Trecute vieți..., ed. cit., vol.I, p. 435. 97. Vezi Ștefan D. Grecianu, Genealogiile documentate..., vol. III, fasc. XXI, p. 156. 98. Ștefan D. Grecianu, op. cit., vol. III, fasc. XXI, p. 157 99. Vezi Nicolae Iorga, Studii și documente..., vol. XIV, București, 1907, p. 331; Dan Berindei, Urmașii lui Constantin Brâncoveanu, p. 277. 100
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
judecătorească”, vol. I (1611-1740), Editura Academiei R.S. România, București, 1979, pp. 115-150; Nicolae Stoicescu, Sfatul domnesc și marii dregători din țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Academiei R.S.R, București, 1968, pp. 155-240; Octav-George Lecca, Familiile boierești române. Istorie și genealogie (după izvoare autentice), București, 1899, pp. 19-25; vezi și Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească veche, pp. 456 și urm. 189. Mai pe larg a se vedea discuția din cartea mea Lege și fărădelege..., pp. 463-467 și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Înclin să cred că nici oina nu o juca preponderent după reguli (fiind vădit inovator, dar și stabil orientat), după cum nimic nu pare a fi funcționat, la el, În ordinea alinierii la un sistem de reguli (ceea ce conduce, discret, la genealogia secretă a „șefului de generație” unanim recunoscut și apărat În acei ani, la o vârstă la care alții au dificultăți În a se defini sau controla pe sine). De aceea, ipoteza că ar fi putut avea un tip de inițiere
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
trebuie legată de mediul românesc - conform cu un proiect al fantasticului Început cu Șarpele, dar și mai clar cu Domnișoara Christina. Ascendenții lui Honigberger devin acum niște „vechi brașoveni”, deși nici Eliade, nici naratorul, nici altcineva nu s-a preocupat de genealogia sa. Dacă s-ar fi Întâmplat altminteri, Eliade ar fi știut În primul rând că Honigberger este un farmacist brașovean, că țara lui natală e Transilvania și abia apoi că memoriile sale cuprind episodul Haridas. Dna Zerlendi continuă: „Soțul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
școala sa, dacă această „cădere a vălurilor”, dispariția falsității aparenței lumii, nu poate fi explicată altfel, ea trebuie socotită imediată, instantanee 2. Un motiv care nu a fost probabil decât puțin explorat, dar a cărui subtilitate face chiar parte din genealogia ideii de lectură edificatoare, și nu doar europeană și laică. Așa cum lectura tratatului despre tath³gatagarbha (sămânța de Buddha prezentă În adâncul fiecăruia) conduce imediat la realizarea cunoașterii de tip buddha 3. Calendarul lui Zerlendi se prefigurează acum cu consistența Înlănțuirii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
, Dieter (7.VIII.1934, Sighișoara), traducător. Urmează Liceul Pedagogic german în orașul natal (1948-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1954-1959). Determinantelor săsești, explicabile în primul rând prin proveniență - din genealogia familiei face parte și un reprezentant al tradiționalismului literar, Michael Albert (1836-1893) -, li se asociază laturile românești ale formației și activității sale. Ca redactor la „Neue Literatur” (1959-1969), S. este receptiv la mutațiile literare din acea vreme, la tendințele de
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
lui S. între scepticism și credință. Recitire a Noului Testament și meditație asupra întrupării lui Iisus, Norul de martori (2003) abordează, din unghiul celui pătruns de credința că doar creștinismul reprezintă starea de normalitate a omenirii, teme cum ar fi genealogia lui Iisus, rolul martorilor în Scripturi, raportul dintre oameni și demoni în textul biblic ș.a. SCRIERI: Manuscris, pref. Nina Cassian, București, 1962; Fântâni, București, 1966; Drumul Gomorei, București, 1967; Comoara din Peștera Scheletelor, I-II, București, 1969; Ultima vânătoare de
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
românesc, în Moldova, pe la 1700: localizare iluzorie, intenția lui S. fiind montarea dramatică a cazuisticii unei „vini tragice”. În prim-plan evoluează neamul Leordenilor, organizat psihologic după legi maniheiste, iar miza protagonistului, mezinul familiei, pare să fie decapitarea simbolică a genealogiei tarate prin orchestrarea colectivă a propriei morți. El își ucisese tatăl, un spirit sangvinar și dionisiac, nod nefast al lanțului familiei, dar paricidul declanșează blestemul stirpei. Avându-l ca prototip mitic pe Sisif, mezinul va fi condamnat la pribegie și
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
familii boierești moldovene. Cu același temei documentar și în acest spirit și-a gândit S. pătimașa lui operă, Arhondologia Moldovei. Pregătită minuțios de prin 1822, scrierea a fost întocmită între 1844 și 1856, dar publicată postum, în 1892. Cu o genealogie pe care o pretinde atât de falnică, arhondologul, căftănit cu de la sine putere boier velit, nu are decât cuvinte de dispreț pentru cei parveniți de curând în sânul protipendadei. Mizantrop și pătruns adânc de sentimentul orgoliului de castă, închinându-se
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
ca și În practica politică, a temelor articolului din 1858 poate proba complexitatea motivațiilor sale. Etapa „pre-politică” a lui Boerescu apare ca una eclectică și obscură. Structura intelectuală dependentă de moștenirea iluministă eluda, practic, dihotomia liberalism-conservatorism. Situarea Într-o atare genealogie Îi permitea tânărului doctrinar inconsecvența aproape sistematică, evitarea adeziunii precise. Am arătat deja că, pe termen lung, ambiguitatea avea să fie promovată la rang de strategie politică. Anii formării intelectuale au avut un impact decisiv asupra identității doctrinare târzii a
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
și neamului”, unde Basarabeștii, înaintași pe linie paternă ai lui Constantin Brâncoveanu, sunt zugrăviți alături de Cantacuzinii din care cobora mama principelui și de rudele domnești ale soției aceluiași), în „mobilele” ce compun steme tot mai complicate, în textele ce etalează genealogii domnești, în versurile heraldice, în compuneri literare precum Poemul cronologic alcătuit de Dosoftei și completat în câteva rânduri. U. baroc a reușit să definitiveze o relație (ținând, de fapt, de acele programe renascentiste ce nu au putut penetra la timpul
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
timidități și dependențe). Materia e structurată în șase secțiuni, ierarhizând temele cele mai preocupante pentru exegeți: Structura artistică, O creatoare de tip vizionar, o creatoare din familia artiștilor plăsmuitori, Creație și analiză, O „poetică” a romanului citadin, Elemente ale unei genealogii caragialeene în romanul bengescian, Existențe stilizate. Secțiunea penultimă, constituind contribuția cea mai consistentă a cărții la dosarul critic al operei, mai ales prin radiografierea snobismului drept „treapta cea mai înaltă a mimetismului lumii caragialești”, s-a dovedit o teză provocatoare
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
1976; Nicolae Scurtu, Câteva documente inedite, LCF, 1977, 8; Ecaterina Vaum, Poeta unei mari nostalgii, LCF, 1977, 8; Șerban Cioculescu, Elena Văcărescu, memorialistă, RL, 1977, 11, 12; C. Popescu-Cadem, Din tainele de familie ale Văcăreștilor, MS, 1978, 2; N. Vasilescu-Capsali, Genealogie și ceremonial, LCF, 1980, 35; Cioculescu, Itinerar, IV, 188-192; Gh. Bulgăr, Din poemele Elenei Văcărescu, ST, 1987, 6; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, București 1987, 473-476; Românii, 369-372; Manuela Cernat, Elena Văcărescu și filmul, LCF, 1995, 15; Alexandru
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
copilul ,” Ce a făcut la școală?”, el așteaptă un răspuns mai complet decât laconicul „Bine!” sau exasperatul „Nimic!” 5. Comunicarea îndeplinește o funcție istorică. Ea permite părinților și copiilor să discute de istoria familiei, legendele, ritualurile și tradițiile familiale. Stabilirea genealogiei reprezintă un exercițiu narcisist, de ordin familial, care poate avea virtuți terapeutice. Acest lucru se realizează în măsura în care, construirea unei legende personale permite reafirmarea identității proprii, adesea, prost gestionată astăzi. Împărtășirea acestor informații contribuie la dezvoltarea unei paradigme familiale, la comunicarea
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
Emil Manu, Paradisul pierdut al lui Mircea Vulcănesu, ALA, 1997, 357; Dan C. Mihăilescu, Întoarcerea lui Mircea Vulcănescu, „22”, 1997, 379; Marta Petreu, Ideologia generației ’27, APF, 1999, 11; Paul Al. Georgescu, Cartea întâmplărilor, București, 1999, 101-123; Mihai Sorin Rădulescu, Genealogii, București, 1999, 117-125; Simion, Fragmente, III, 189-199, IV, 154-201; Mihai Șora, Crochiuri și evocări, 2000, 83-97; Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București, 2001; Cristian Măgură, Nostalgia enciclopedismului interbelic, RL, 2003, 28; Mirela Marian, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, APF, 2003
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Română Rediviva”, ST, 1994, 10-11; V. Fanache, Teodor Țânco, ST, 1995, 4-5; Dorin Serghie, Mai mult decât o floare de cireș, ST, 1995, 7-8; Doru Burlacu, „Corabia naufragiaților”, TR, 1996, 29; Iordan Datcu, Dicționare, dicționare..., ĂLA, 1999, 488; Z. Ornea, Genealogie literară, RL, 2000, 35; Constantin Cubleșan, Teodor Țânco, ST, 2000, 4; Ion Buzași, Înapoi la surse..., ĂLA, 2002, 636. I. D.
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
astăzi. Cro-Magnonii par a fi primii bipezi umanoizi care au abolit canibalismul și au constituit comunitatea migratoare și culturi bazate pe spiritualitate religioasă; spre sfârșitul Mezoliticului, ei au descoperit agricultura și s-au sedentarizat, construind primele comunități stabile, organizate în conformitate cu genealogia și liniaritatea maternă. Interdicția canibalismului pare să se fi generalizat printr-un efort educativ sever, desfășurat vreme de câteva zeci de milenii. Implicit, s-au dezvoltat cultul strămoșilor, riturile de înmormântare, construcțiile funerare menite să asigure athanasia și perpetuarea postthanatică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]