705,845 matches
-
mai ales cu necitirea altora, din care se nasc, de pildă, scurtele prezentări televizate (cele mai superficiale și mai bine plătite cronici literare) sau semnalele editoriale de prin reviste de life-style. Cărțile-eveniment au și ele un loc în acest proces general de necitire: sînt cărțile despre care se vorbește cel mai mult și pe care nimeni nu le citește de fapt. Doar că puțini recunosc astfel de lucruri rușinoase, Dan Petrescu fiind un campion al acestor puțini. Există și o împărțire
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
istoria literaturii engleze, secolele al XVII-lea și al XVIII-lea". Această carte seamănă a lucrare de doctorat scrisă academic cu bibliografie în finalul fiecărui capitol, cu sursele citate onest (destule!), un fel de lucrare de sinteză asupra unor teme generale ale literaturii baroce engleze. Autoarea se mișcă cu destulă agilitate printre nume precum Ben Jonson, John Donne, Margaret Cavendisi, Margaret Fell, Lady Mary Wortley și mulți alții alcătuind câteva eseuri foarte "scholarly" despre o perioadă a literaturii engleze destul de greu
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
de patruzeci de ani, între care Francesco Scaramozzino, Giancarlo Sissa, Edoardo Zuccato, Maria Luisa Vezzali. Selecția nu a fost deloc ușoară avînd în vedere că astăzi, în italiană, scriu circa opt sute de poeți. în afara acestui tip de culegeri, cu caracter general, există multe altele, între care și cel tematic. Acestuia din urmă îi aparține și antologia apărută cu cîteva luni în urmă Poeții melancoliei (I poeti della malinconia, a cura di Biancamaria Frabotta, Donzelli editore, Roma, 2001). Avînd în vedere geneza
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
viziunea despre menirea și valoarea efectivă a artei. Demersul este fericit întrucît coincidența de poetică explicită și implicită în cazul dat permite formularea de judecăți pertinente despre creația lirică în discuție și despre sevele ei plurale. Cum există un consens general în privința locului ocupat de Ana Blandiana în literatura noastră actuală, și nu numai, insistînd ar însemna să vrem să forțăm uși deja deschise. în schimb nu este nepotrivit să constatăm cu satisfacție că versiunea italiană este nu numai fidelă, ci
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
Cronicar Cultura generală Le sîntem recunoscători colegilor noștri de la Contemporanul că ne... ignoră. La "ediția specială" a Revistei revistelor din numărul 22, fiind vorba de publicațiile care și-au schimbat înfățișarea în anul 2002 (considerat de autorul nesemnat al textului unul al "primenirii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
cuvinte actualității imediate. Din numărul pe care-l avem sub ochi, lucrul cel mai remarcabil este textul unei conferințe pe care dl H.-R. Patapievici a ținut-o la Institutul de Arhitectură din București în anul 2000. Titlul? Despre cultura generală. Ideea de pornire este că dacă odinioară cultura generală era considerată exact ceea ce era, astăzi ea este cultura celor care au ratat o specializare. Informat, ca de obicei, sclipitor și original, dl H.-R. Patapievici ne delectează o dată mai mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
sub ochi, lucrul cel mai remarcabil este textul unei conferințe pe care dl H.-R. Patapievici a ținut-o la Institutul de Arhitectură din București în anul 2000. Titlul? Despre cultura generală. Ideea de pornire este că dacă odinioară cultura generală era considerată exact ceea ce era, astăzi ea este cultura celor care au ratat o specializare. Informat, ca de obicei, sclipitor și original, dl H.-R. Patapievici ne delectează o dată mai mult. * O afirmație îngrijorătoare face dl Traian Ștef în numărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
reformă, ba chiar blocarea lor de către noua conducere a MEC. În continuare va fi vorba de cel mai grav lucru pe care îl constatăm în felul în care legea și o mentalitate eronată transformă liceul dintr-o școală de cultură generală în contrariul ei. Legea e nesigură la acest capitol. Admițînd un număr de licee de specialitate chiar mai mare decît acela din regimul trecut, legea face un prim pas spre destrămarea conceptului de cultură generală care ar trebui să definească
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
dintr-o școală de cultură generală în contrariul ei. Legea e nesigură la acest capitol. Admițînd un număr de licee de specialitate chiar mai mare decît acela din regimul trecut, legea face un prim pas spre destrămarea conceptului de cultură generală care ar trebui să definească liceul. Al doilea pas îl reprezintă înțelegerea liceului ca un învățămînt, nu de-sine-stătător, ci preuniversitar. Denumirea oficială a primilor doisprezece ani de școală este chiar aceasta. Oricît însă ar fi de valoroasă ideea continuării de către
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
studiilor la universitate, liceul trebuie să fie altceva decît vestibulul acesteia. El trebuie să formeze pînă la capăt deprinderile și să asigure cantitatea și calitatea necesară a informației. Este și motivul pentru care liceul trebuie să se bazeze pe cultura generală, nu pe specializări, fie ele foarte moderne și utile. Cultura generală este însă prin excelență umanistă. Și ea este un scop, nu un mijloc. Multe din disciplinele la modă azi sînt doar instrumentale și a face din ele țelul școlii
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
El trebuie să formeze pînă la capăt deprinderile și să asigure cantitatea și calitatea necesară a informației. Este și motivul pentru care liceul trebuie să se bazeze pe cultura generală, nu pe specializări, fie ele foarte moderne și utile. Cultura generală este însă prin excelență umanistă. Și ea este un scop, nu un mijloc. Multe din disciplinele la modă azi sînt doar instrumentale și a face din ele țelul școlii este o imensă eroare. Exemplul cel mai frapant este informatica. Rezultatul
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
oară cînd Ristea Priboi e dovedit ca incompatibil cu o funcție. Funcția despre care scrie însă România liberă nu credem că-l incompatibilizează pe Priboi. Sau mai exact nu-l incompatibilizează numai pe el. *Primul recurs în anulare al procurorului general Joiță Tănase care a intrat la apă e cel împotriva investitorilor de la FNI. Joiță Tănase a pierdut acest recurs din motive procedurale, că a introdus acțiunea prea tîrziu. Ar trebui ca Justiția să fi fost mai înțelegătoare cu Joiță Tănase
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
singure păsări. Ea - E ciudat că mai putem comunica. Ar trebui să avem de-acum un singur glas. El - Va veni și asta." Teatrul lui Matei Vișniec este o neliniștitoare călătorie între două extreme. De la cinism la cruzime ("Intendentul - Dle General, morții cer să fie amestecați, dați printr-o uriașă mașină de carne, transformați în pastă și duși acasă astfel. Ca un tort uriaș. Și apoi fiecare familie n-are decât să-și taie câte o felie. Ce ziceți?") până la poezie
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
Africii etc. etc. Sofisticatele socioloage din Franța au găsit, s-ar crede, de bon ton să apere o mutilare de care nu suferă ele, ci alte femei. Fiind pește și maimuță la chinezi..." Un personaj tot mai interesant este secretarul general al guvernului, Șerban Mihăilescu. Acesta a acordat la începutul săptămînii trecute un lung interviu ziarului CURENTUL. Cu acest prilej a lansat două torpile cu care a stîrnit și presa și partidele parlamentare și pe șeful său direct, dl Năstase. Prima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
contra păcii și omenirii, printre care se află și Ion Antonescu. Să fie acesta un semn că CVTudor, temîndu-se că nu va fi susținut de "bătrînii" din PRM în eventualitatea unei condamnări, vrea să-i radicalizeze pe tineri? Dacă Parchetul General nu știe despre ce e vorba, poate consulta nr. 2571 din JURNALUL NAȚIONAL, articolul cu titlul PRM a cinstit în public memoria lui Antonescu. * În vreme ce acești cîțiva tineri peremiști fac jocul lui CVTudor, se pare că volumul scos de Sever
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
Codul Penal: trei sînt bine merci în viață. Premierul a dat-o și el la scăldat și tot în direct: moștenirea grea a guvernelor precedente a bramburit situația de nu mai deosebesc dnii H. și O. adevărul de minciună. Parchetul General ne-a adus, tot în direct, la cunoștință că a existat o solicitare de extrădare a Ioanei Maria Vlas. Israelienii n-au auzit însă de ea. Dl Cosmin Gușă, tot în direct, susține că o astfel de solicitare presupune să
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
-i refuze viza de intrare pe teritoriul său. N-aveam, în epocă, nici un fel de experiență în domeniu, însă din câte se mai auzea, S.U.A. nu acordau vize persoanelor despre care aveau date certe că desfășoară activități incompatibile cu politica generală, democratică, a Americii. Evident, nu cred că dl. Pașcu aparține acestei categorii! Se știe, doar, că "Ștefan Gheorghiu" era epicentrul liberalismului românesc! îmi manifest doar îngrijorarea ca nu cumva în computerele serviciilor secrete americane să fi subzistat, până în ziua de
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
la tot mai pronunțata lor aroganță și să se dedice scopurilor pentru care au fost create și în numele cărora sunt finanțate. în loc să risipească sume colosale în seminarii ce gravitează în jurul buricului cutărui "expert" de la Consiliul Europei, ar fi în avantajul general să-și folosească infrastructura considerabilă pentru a-i contracara pe cei care, în mod evident, se simt bine la tulburele, stătutele porți ale Orientului... Oricât de surdă ar fi oficialitatea, tot trebuie să fi răzbătut prin timpanele ei solidificate principala
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
prin țara noastră: menținerea libertăților țărănești și cetățenești până în epoca modernă; impunerea și păstrarea principiului de toleranță religioasă înaintea tuturor celorlalte țări europene și, nu în ultimul rând, aportul sașilor la păstrarea autonomiei Transilvaniei. "Minoritățile pot sluji comunitatea și bunăstarea generală cel mai bine dacă, în afară de o egalitate formală în drepturi, li se acordă și se menține libertatea necesară dezvoltării capacităților lor specifice". Ernst Wagner. Istoria sașilor ardeleni. Traducere de Maria Ianus. Cuvânt înainte de Thomas Nägler. Editura Meronia, București 2000. Viața
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
expresii eminesciene și caragialene), prelucrarea zvonurilor, precum și scurtele analize dedicate cronicii, interviului și anchetei (R. Zafiu scrie chiar și despre neglijențele ortografice), totul intră sub privirea cercetătoarei care radiografiază cu cruzime, aș zice, fenomenul publicistic de la noi. Iată o remarcă generală: texte "predestinate prin subiect narativității, își reduc nucleul epic la minimum, la o propoziție generală, nedeterminată [...]. Adevăratele știri de senzație sunt, în schimb, intens narativizate; chiar când faptul brut e banal, discursul îl transformă, prin procedee care se plasează la
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
Zafiu scrie chiar și despre neglijențele ortografice), totul intră sub privirea cercetătoarei care radiografiază cu cruzime, aș zice, fenomenul publicistic de la noi. Iată o remarcă generală: texte "predestinate prin subiect narativității, își reduc nucleul epic la minimum, la o propoziție generală, nedeterminată [...]. Adevăratele știri de senzație sunt, în schimb, intens narativizate; chiar când faptul brut e banal, discursul îl transformă, prin procedee care se plasează la limita dintre real și ficțiune" (p. 27). În partea a doua a cărții, intitulată Stiluri
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
imperiul prejudecăților, analize irelevante, dacă nu total eronate și, aș zice, patetic-resentimentare. În fine, ultima secțiune a cărții, Pregnanța oralității, se ocupă de fenomenele oralității, a elementelor de limbaj popular, familiar, argotic și tot prin prisma mass-media. De la o privire generală asupra argoului și până la banc (între oralitate și scris), Rodica Zafiu pare să nu piardă nimic. Scrie cu ușurință despre inovații recente cum ar fi "marfă", "așa cum vrea mușchii mei", "merțan", "bengos" și "băiat de băiat", dar și despre expresii
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
atunci, de ce-o fi fost invitat în emisiune dacă nu e o somitate în domeniu? Simplu: pentru a acoperi cu gureșenia sa multipartinică acuzația că "învierea" de pe malul mării a fost o înscenare a partidului de guvernământ. Spre ghinionul general, teza era susținută de-un oarecare liberal Hașoti (ale cărui limbaj și argumentare aminteau vremile de aur ale "Vetrei Românești") și de-un Mădălin Voicu pur și simplu ridicol, încât Păunescu făcea figură de ins aproape rațional. Nu știu dacă
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
cei mai buni dintre ei. Or, dacă Panait s-a eliminat de bună voie ca incompatibil cu mafia, iar sculele puterii Picioruș și Țuculeanu sînt cei mai morali procurori, putem în sfîrșit să ne întrebăm dacă restul procurorilor din Parchetul General nu trebuie aruncați direct la ghenă." În gheena, ar zice Cronicarul, unde e mult mai sigur și definitiv. Aniversări și probe de ultimă oră Un singur editorialist dintre cei care publică în ziarele centrale și-a amintit în ziua de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
română al cărei șef s-a supărat pe presă? Sau generalul Sandu s-a molipsit de la ministrul Apărării care a vrut să pună presa la punct printr-un comunicat? Poate că în loc să-și exerseze stilul epistolar în scrisori adresate presei generalul Sandu ar trebui să fie ceva mai atent la cele ce se întîmplă în propria sa parohie în ancheta referitoare la dispariția banilor de la FNI. Citîndu-l pe avocatul Mariei Vlas, Nistorescu conchide: "Nu vreți să știți cine sînt vinovații? Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]