576 matches
-
totuși, și pentru oameni: speranța, temeiul oricărui mers înainte. Mergînd înainte, să nu uităm că pentru a ne prefigura calea trebuie să aruncăm, din cînd în cînd măcar, cîte o privire la povestea începuturilor. 2.1. SCENARIUL BIBLIC: O "GRAMATICĂ GENERATIVĂ" Și, pentru că am amintit de poveste, nu putem trece cu vederea o identificare care ni s-a "revelat" pe parcursul exegezei noastre: toate povestirile esențiale ale lumii nu fac altceva decît să reflecte într-o mulțime de "structuri de suprafață" mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
desfășurare, desfășurarea lor reproducînd "în mic" întreaga imagine a corpusului biblic. Altfel spus, fiecare dintre povestirile prezente în Biblie activează mai mult sau mai puțin explicit succesiunea de funcții sintactice pe care Propp le-a luat în seamă. O "gramatică generativă" de tip chomskyan pentru care înșelăciunea (minciuna) constituie punct de referință ar putea fi astfel evidențiată, cu nuanțările cuvenite, de cercetătorul interesat să o facă. * Recapitulînd, din această analitică "punere pe coloane"18 ar rezulta că scenariul biblic definește: arhetipul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
auf Grund dessen die Expressivität des Diskurses und die begründende Strategien im Vordergrund rücken. Ausgehend von einigen Prämissen für einen neuen Arghezi, Ion Simut hebt einen Aspekt hervor, der wesentlich die Interpretationsperspektive abändern kann, nämlich dass "Arghezis Gedicht enthält eine generative ironische Struktur, eine tiefsinnige Struktur mit einem offensiven Dynamismus, gleichermassen herausfordernd gegenüber der Welt und des Lesers. Diese doppelte ironische Haltung blieb unbemerkt und folglich auch nicht exegetisch ausgebeutet. Arghezi ist nur in seiner Anfangsphase pathetisch und kontemplativ aber in
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a elocvenței, și a doua Eminescu. Proza jurnalistică (vezi bibliografie), intervenții oportune, "într-o vreme în care actualitatea lui Eminescu a devenit o obsesie colectivă", care repun în discuție și, mai mult, reafirmă statutul unui scriitor romantic, "universalie" a structurii generative profunde a publicisticii noastre. 273 Vezi Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Humanitas, București, 1993, celebrul eseu polemic este îndreptat împotriva elitei culturale franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, elită care și-a "trădat" menirea spirituală prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acesta, considerăm necesar să oferim acum unele detalii. Conceptul de habitus a fost formulat de sociologul francez pentru prima dată în lucrarea sa din 1977 (BOURDIEU 1977) în urma activității de teren desfășurată în Kabylia (Algeria). Acest concept desemnează un sistem generativ de dispoziții durabile și interschimbabile, care rezultă în urma interacțiunii cu structuri obiective ale lumii sociale (BOURDIEU 1977, 72). Pentru a clarifica, Bourdieu consideră habitus-ul ca fiind un sistem construit de către o societate din structuri cognitive și motivaționale derivate, la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în proceduri, procese ori programe decât în obiecte finite. O fotografie, un film, chiar o videocasetă sunt obiecte încheiate, care pot fi prezentate, transportate, comercializate. Muzeele, ca și colecționarii, au o oarecare dificultate în a expune, depozita sau propune "modele generative" de posibilități, oferite imaginației ludice a vizitatorilor. Un software nu este un opus, ci o matrice de operații nenumărate. Această lipsă de monumentalitate poate părea anecdotică și se vor concepe cu siguranță noi moduri de circulație pentru "artele tehnologice" (cum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Vremea academiilor a trecut, desigur. Vechiul "sistem al artelor-frumoase" nu mai este o organigramă, ci un câmp magnetic. Tehnica nu se impune prin decret, ea gravitează prin forță în cariere și în spirite. Evoluția mașinilor de vedere funcționează ca principiu generativ și ierarhic, astfel încât arta nu mai este în artă. Câmpul frumuseților posibile se organizează după linii de forță trasate în laboratoare, departe de ateliere, printr-o dinamică a cărei cheie n-o mai dețin artiștii, ci inginerii. Este ceva patetic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Noi locuim lumea exterioară, dar suntem locuiți de lumea interioară", al cărei ecou îl putem sesiza într-o percepție de tip nou: "mitul ne constrânge să situăm, în topica psihică, un om mai mult supraconștient decât inconștient, de unde izvorăște gramatica generativă a narațiunilor primordiale și a figurilor arhetipale".205 Spre deosebire de miza filozofiei, de a afla "ce este", mitul răspunde la întrebarea "cine este", "personificând, filtrând, apropiind și însuflețind adevărul într-un teatru figurativ": "narațiunile mitice nu sunt doar niște istorisiri care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
europene ale ultimelor secole. În Studiul geniilor științei, din 1575, spaniolul Juan Huarte de San Juan (medic și gânditor originar din zona Navarrei), spre exemplu, plecând de la tratatul aristotelic De anima [Despre suflet] și de la semnificația cuvântului intelect de "forță generativa" care "fecundează și dă naștere" conceptelor curentă între "filosofii naturali" -, parcurge mai apoi scrierile sfinte care vorbesc despre "generarea verbului divin" în "aceiași termeni de tată și fiu" și de "a procrea și a da viață", pentru a ajunge la
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
multe interpretări posibile, cărora nu li se poate adecva însă nici un concept anume și care, în consecință, nu pot fi exprimate complet și lămurite pe de-a-ntregul pe calea nici unui limbaj"190. Inspirația din ceea ce Meier numea "körnichte Begriffe" [concepte generative] este aici clară, în opinia lui Meckauer 191, deși ar putea fi vorba, la fel, despre așa-numita "sinnreicher Ausdruck" [expresia ingenioasă] pe care o menționa, în epoca, Gottsched, si pe care o semnalează Baeumler în cartea sa despre estetică
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
L. Blaga, op. cît. 189 Leo Spitzer, Lingüística e historia literaria [Lingvistică și istorie literară], Madrid, Ed. Gredos, 1955. 190 CJ, § 49, p. 371. 191 ""Körnigt" nennt Meier solche Begriffe, die gleichsam "trächtig" sind, die voll von "Nebenbegriffen" stecken." [Prin "generative" înțelege Meier acele concepte "încărcate" de concepte secundare asociate] Walter Meckauer, Aesthetische Idee und Kunsttheorie [Ideea estetică și teoria artei], "Kant-Studien", H. 3, 1917, p. 263. 192 "Ein sinnreicher Ausdruck muß voller Witz und reich an Gedanken sein, șo daß
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
tip anecdotic fiind evitată. Nu se poate vorbi, de asemenea, nici de precisa conturare a unui „cadru” natural al confesiunii: planurile interferează, sistemul de referință se schimbă rapid de la un vers la altul, fiecare imagine devine un fel de nucleu generativ al altor asocieri, astfel încât poemul întreg propune o suită de relee iradiante care-și propagă la nesfârșit undele, asigurând perpetua mișcare a imaginarului și conferind textului o dinamică aparte. „Obiectul” se pulverizează astfel spre toate orizonturile, își descoperă înrudiri insolite
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
perspectivelor asupra unor spații discontinue ale „realului” și permanenta intersectare a nivelelor imaginarului. Între punctele de „comutare” a unghiului de vedere, unul sau altul dintre elementele caracteristice pentru „definiția” lirică a secvenței respective se transformă, la rândul său, în nucleu generativ al unei întregi serii de imagini, ca tot atâtea „variațiuni”. Odată epuizat, lanțul asociativ oferă o verigă nouă altei rețele imagistice, încât poemul se prezintă, de cele mai multe ori, ca succesiune de „relee” ce-și transmit unul altuia undele de energie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
guvernante și apoi a acțiunilor. Acest tip de învățare este relevant în problemele complexe, neprogramabile, în special în situațiile majore de criză, presupunând o reconsiderare a situației și, adeseori, schimbări radicale. Cei doi accentuează faptul că „învățarea cu buclă dublă” (generativă) este un nivel al învățării foarte important, dar de multe ori absent, în timp ce „învățarea cu buclă unică” (corectivă) este mult mai frecvent întâlnită în cadrul organizațiilor. „Deutero-învățarea” (deutero-learning) sau „a învăța cum să înveți”, nivel superior al învățării, constă în reflectarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu oferă angajaților posibilitatea de a avea o imagine globală asupra a ceea ce se întâmplă, este favorizată învățarea cu buclă unică, ce presupune conformare la normele, comportamentele și rutinele existente. Însă o structură descentralizată, deschisă și flexibilă poate promova învățarea generativă, cu buclă dublă. De asemenea, rigiditatea structurală și inerția sunt obstacole în inovare și schimbare, împiedicând adoptarea și introducerea de noi proceduri și politici pentru atingerea obiectivelor. Un număr mare de niveluri manageriale - adică o structură prea „complexă” - influențează calitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
guvernante și apoi a acțiunilor. Acest tip de învățare este relevant în problemele complexe, neprogramabile, în special în situațiile majore de criză, presupunând o reconsiderare a situației și, adeseori, schimbări radicale. Cei doi accentuează faptul că „învățarea cu buclă dublă” (generativă) este un nivel al învățării foarte important, dar de multe ori absent, în timp ce „învățarea cu buclă unică” (corectivă) este mult mai frecvent întâlnită în cadrul organizațiilor. „Deutero-învățarea” (deutero-learning) sau „a învăța cum să înveți”, nivel superior al învățării, constă în reflectarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu oferă angajaților posibilitatea de a avea o imagine globală asupra a ceea ce se întâmplă, este favorizată învățarea cu buclă unică, ce presupune conformare la normele, comportamentele și rutinele existente. Însă o structură descentralizată, deschisă și flexibilă poate promova învățarea generativă, cu buclă dublă. De asemenea, rigiditatea structurală și inerția sunt obstacole în inovare și schimbare, împiedicând adoptarea și introducerea de noi proceduri și politici pentru atingerea obiectivelor. Un număr mare de niveluri manageriale - adică o structură prea „complexă” - influențează calitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creativitatea este izvorul dăruirii și rămânerii În timp. Formarea prin creativitate noi o concepem ca un proces ce se derulează continuu pe parcursul Întregii vieți având ca obiectiv dezvoltarea structurată sinergie atât a potențialului creativ transformat mereu În aptitudini și operații generative cât și a atitudinilor și comportamentelor creatoare. Dezvoltarea abilităților creatoare ca bază a dezvoltării și manifestării competențelor profesionale și psihosociale susțin evoluția și ascensiunea transformatoare a individului pe durata existenței sale. Ideea formării continue prin creativitate adică a formării Învățând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm: 1) gramatica generativă chomskiană, care introduce conceptele de competență și performanță lingvistică (competența trimite oarecum la ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
la semiologia literaturii, București, Editura Univers Carpov, M., (1987): Captarea sensurilor; coordonate analitice, București, Editura Eminescu Carston, R., Powell, G., “Relevance Theory - New Directions and Developments”, www.phon.ucl.ac.uk-home-robyn Carston-Powell-PhilHandbook28July05%5B2%5D.pdf Carston, R., The Relationship between Generative Grammar and (Relevance Theoretic) Pragmatics, www.phon.ac.uk-homerobyn/pdf/grammarprags.pdf Cephus, D. (2004): “Rehabilitating Prejudice. Framing Issues of Diversity in Theological Education”, www.lexingtonseminar.org/stuff/content mgr/files/4a58276a94e0c99ebaa6e74f90c 17f6b/doc/cephus prejudice.pdf Chapman, S. (2000): Philosophy
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Éditeur. Mihai, N., 2006, "Contribuții la cercetarea limbajului politic românesc", în Sala (coord.), p. 293-296. Mihăescu, N., 1961, "Șabloane lingvistice și gramaticale în câteva ziare", în PN VI, 5, p. 39-40. Mihăilă, E., 1995, Textul poetic. Perspectiva teoretică și modele generative, București, Editura Eminescu. Milica, I., 2007, " Matrice semantice în argoul tinerilor", în: Până Dindelegan (coord.), p. 399-405. Milner, J.-C., 1978, De la syntaxe à l'interprétation, Paris, Editions du Seuil. Miron-Fulea, M., 2005, Numele proprii: interfață semantică-sintaxă, București, Editura Universității
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
chiar construirea proceselor psihice, întrucât nu numai că le îmbogățește conținutul dar impune totodată și construirea de noi mijloace operatorii de restructurări sau organizări speciale în cadrul întregului sistem psihic uman. De aceea, se consideră că învățarea este în diverse cadre generativă sau formativă și constructivă. Învățarea cognitivă contribuie și se sprijină pe dezvoltarea analizei și sintezei, abstractizării și generalizării, a comparației și clasificării, a algoritmicii și euristicii, a sistematizării și organizării logice a gândirii. În centrul preocupărilor învățării cognitive este conținutul
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
creativ are ca efect asupra personalității participanților creșterea la nivel dominant a motivației pentru realizarea de sine (Mariana Caluschi, 2001„Grupul creativ de formare. Experiențe. Programe. Proiecte”). În timp ce aptitudinile intelectuale, aptitudinile speciale, calitățile și strategiile gândirii reprezintă instrumentul creativității, operații generative, factorii motivaționali și atitudinile constitue factori dinamizatori (vectori creativi). La baza activității creative stă un joc complicat al forțelor motivațiobnale care poate genera creativitatea, prin implicarea personală în muncă - iubirea - este hotărâtoare pentru a ajunge la niveluri înalte de creativitate
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
creativi și necreativi. Vectorii creativi, între care P.P. Neveanu include: trebuințele de creștere, de realizare și performanță și atitudinile nonconformiste, sunt cei care declanșează și susțin ciclurile operatorii până la atingerea noului, originalului. 2) A dona categorie de factori, denumită operații generative care cuprinde sistemele de operații, aptitudinile generale sau speciale de nivel supramediu. În modelul bifactorial al creativității se acordă un loc și un rol deosebit, între vectorii creativi, motivației și atitudinilor creative. P.P. Neveanu enumera între atitudinile creative: încrederea în
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]