540 matches
-
reprezintă felul în care ea se poate reproduce, auto-produce și conserva. Cultura se reproduce în fiecare individ, perpetuându-se în timp. Deoarece este o reproducere independentă de voința individului, putem spune că ea se auto produce. "Cultura constituie un sistem generativ de înaltă complexitate fără de care această înaltă complexitate s-ar prăbuși pentru a face loc unui nivel organizațional mai scăzut. În acest sens, pentru a se putea perpetua și a putea perpetua marea complexitate socială, cultura trebuie transmisă, predată, învățată
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de o parte toate procesele și funcțiile psihice sunt antrenate În cadrul Învățării, iar pe de altă parte ele Însele sînt constituite și structurate prin actul de Învățare. Deci, se poate spune că Învățarea antrenează Întreg psihicul și are un rol generativ, formativ și constructiv față de acesta. II.1.Teorii ale Învățării O scurtă incursiune În istoria teoriilor despre Învățare arată complexitatea acestui proces, care a fost abordat În mod diferit de-a lungul timpului de către oamenii de știință și care nici
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de comunicare verbală sau practică, că aceasta este rezultanta achizițiilor, a cunoașterii deprinderilor, priceperilor și aptitudinilor. Iar mulțimea combinărilor utilizate pentru a produce sau a recunoaște schemele de acțiune, adică combinațiile prezentate sub forma de variații de execuție, reprezintă capacitatea generativă a mișcării. Acest sens de abordare al competențelor este cel vizat de Consiliul European de la Lisabona din 2000, care a recunoscut educația, instruirea și Încadrarea Într-un loc de muncă ca parte integrantă a politicilor economice și sociale necesare transformării
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din cimitirul buzoian exact ceea ce este de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...". Pe Ion Țuculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
internaționale de aplicare a tehnologiei informației în domeniul lexical. Contribuțiile sale la numeroase congrese au abordat domenii precum fonetica, fonologie și sonografie, lexic și limba spaniolă cu aplicații practice și ocupându-se chiar de neurolingvistica, de morfologie, retorica sau gramatică generativa, dar și de istorie și teorie literară din Spania și America latină. "Don Quijote și Informatică" este titlul uneia dintre aceste conferințe rostite în 1998 la Congresul Asociației Internaționale a Hispaniștilor (AIH) de la Madrid. În 2001 conferențiază despre "Don Quijote, dicționar și limba
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
Ileana Pintilie Teleagă. Plasticianul Paul Neagu, absolvent al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu“ din București, a început să picteze cu 35 de ani în urmă, pe vremea când se mai afla în România. Artistul s-a dedicat promovării „sculpturii generative“. I. S. Repetiții l La Teatrul Național La Teatrul Național Timișoara au început în această săptămână repetițiile pentru primele spectacole ale stagiunii, care se va deschide la 1 octombrie. Întâia premieră a toamnei va fi spectacolul regizorului Felix Alexa, cu
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
articulat să dea seamă de o structură profundă integral asumată. Este vorba despre un anume limbaj (comportament interpretativ) urmând a fi învățat și practicat metodic spre a accede la această Lume a comunicării muzicale. Adoptăm în integralitate, deci, ipoteza gramaticilor generative în sensul lui Chomsky. O anume logică a formării operei muzicale se afirmă și funcționează doar în condiții necesare și suficiente de abordare în structură și lectură<footnote Vezi Nicolae Brânduș, Interferențe - Ed. Muzicală, București, 1984, pp. 75-82 și 126-134
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
apel la mentalitatea (interioritatea) unei formări a discursului muzical, nemaifiind direct relaționată vizual de un anume simbol grafic, atunci capacitatea creatoare (creativă) a interpretului urmează a se aplica altfel în configurarea operei muzicale. Interpretul va lucra direct asupra altor resorturi generative ale limbajului muzical articulat, fiind vorba despre un „antrenament” metodic ce urmează a se desăvârși în etape, în sensul stilizării superioare a gestualității performative. Se tinde, ca atare, spre formarea unor habitudini urmând a deveni „instinctive” (precum și în lectura tradițională
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
deveni „instinctive” (precum și în lectura tradițională) și a fi aplicate în activitatea muzicală a interpreților, care își vor constitui astfel mesajul, concentrându-se asupra sensului estetic al gestului artistic. În esență se pune problema activării controlate, coerente, a unor resorturi generative de ordin mental, care să valideze structural acțiunea performativă; altfel zis, prin transgresarea unei notații simbolice (semiografie) a textului muzical, din concret (vizual) în virtual (minte). Evident, este vorba despre un alt tip de însușire și stăpânire a acestei gramatici
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
semiografie) a textului muzical, din concret (vizual) în virtual (minte). Evident, este vorba despre un alt tip de însușire și stăpânire a acestei gramatici și o altă solicitare a interpretului în performanța sa muzicală (invenție). În vederea definirii unor modele structurale generative ale enunțurilor muzicale se pot afirma, în mod deschis, n opțiuni (componistice). Trecem în acest fel într-un domeniu, să-i zicem, oarecum anecdotic, esențialmente liber al constituirii acestora. Esențial este ca prin aceste modele să se definească explicit o
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
dialect putem ajunge dacă admitem că există o gramatică simplă, care stă la originea tuturor limbilor, o gramatică care a luat naștere, de-a lungul evoluției, din structura creierului uman. Gramatica aceasta e prelungirea zestrei noastre genetice. Dacă găsim gramatica generativă, suntem mîntuiți, căci din matrița ei vom putea scoate apoi, prin deducție logică, toate limbile planetei. Pentru Coșeriu, concepția aceasta stă pe o premisă falsă: aceea că limbajul ar fi o facultate auxiliară care a apărut la un moment dat
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
nemții spun Schublade (cutia pe care o împingi, de la schieben = a împinge). Diferența denotă un anumit raport pragmatic cu lucrurile, o anume orientare, pe care o pierzi de îndată ce traduci un termen prin celălalt. Iar în spatele lor nu stă nici o gramatică generativă. Iată unul din exemplele cu care autorul pledează pentru unicitatea fiecărei cunabula verborum. În concluzie, o istorie originală purtînd amprenta unui spirit autentic
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din cimitirul buzoian exact ceea ce este de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit, s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...”. Pe Ion Țuculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
regretelor iscate de lucrurile pe care nu a apucat să le facă. Urmele acestei scindări se simt chiar în biografia lui: a absolvit Facultatea de Matematică, secția Informatică, în 1978, cu o lucrare din domeniul limbajelor formale și al gramaticilor generative, pentru ca apoi, dînd chemare imboldului speculativ, să urmeze în perioada 1984-1989 cursurile Facultății de Filozofie de la Universitatea din București. Susținîndu-și licența în filozofie în 1990, sub conducerea profesorului Ilie Pârvu, Vladimir Pătulescu a păstrat mereu regretul de a nu fi
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
secvențială dintre un număr mic de piese și un număr redus de reguli de operare." (pp. 82-83) Totalitatea posibilităților de combinare, aplicând mecanismul opțiunii binare, construiesc ramificațiile unui arbore, imagine utilizată cu predilecție de Ioan Petru Culianu pentru reprezentarea modelului generativ al sistemelor. „Toate creațiile umane sunt hărți ale minții. Dar, din cauza micii lor amplori, sunt hărți infinitezimale. Noi însă deja vedem că anumite mari religii, cele care, datorită complexității și timpului pe care l-au avut la dispoziție, s-au
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
P.Ș. - ...care trimitea explicit către un anumit tip de exterioritate, către structuri obiectuale pe care le exploata cu o insistență de multe ori halucinantă, Ciubotaru a trecut la structuri plastice pure; ovoidul, elipsoidul, care constituie un fel de nucleu generativ și care inițiază un discurs de semne în care coexistă două tipuri de tensiuni: o tensiune introspectivă, implozivă, și una manifestă, explozivă, ambalate într-o retorică nonfigurativă, dar foarte ușor de urmărit pe traseul acesta al imaginii. A.M. - Au fost
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
artistului... Acest incert al figurației e o specialitate a lui Ciubotaru, să pună în joc un motiv cât mai banal. P.Ș. - Pe de altă parte, există și o glisare permanentă între acest motiv neidentificat încă, dar cu un potențial generativ extrem de puternic, și anumite elemente denotative care par a fi un fel de degradare, prin evoluție, a acestui motiv originar. Dacă ne uităm bine chiar la modul în care și-a pus pe perete lucrările se va vedea că și
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
dăscăliei sale. În drum se oprește la Cluj și-i cunoaște pe ceilalți doi corespondenți, studenți pe atunci (istoricul literar Ilie Rad, care semna la început cu pseudonimul Ilie Radu - Nandra și poetul Viorel Mureșan) la o oră de gramatică generativă (despre care Ilie Rad spune că așa ceva trebuie să fi îndurat Creangă și colegul său Trăznea cu Gramatica lui Măcărescu la Școala de cateheți din Fălticeni), și cu gesturile sale memorabile-spectaculoase, îl prezintă în aulă pe Viorel Mureșan colegilor săi
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
ale lui Vasile Dâncu (editor și poet, în vârstă de douăzeci-și-șapte de ani) ce vizează mediul scriitoricesc: În Cluj există mai degrabă găști decât cercuri de poeți" (pag. 46). Și totuși existența acestor disensiuni nu poate tulbura impresia de mediu generativ în plină activitate pe care acest volum o impune în legătură cu intelectualitatea clujeană. Romanul Ruxandrei Cesereanu (Trimeron), trilogia romanescă a Florinei Iliș (Coborârea de pe cruce, Chemarea lui Matei, în curând completate de Cruciada copiilor), ambele axate pe structuri mitice, critica lui
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
ca reper corpul uman, de exemplu, sau doar una dintre componentele sale, artistul îi deconspiră alcătuirea modulară și împinge analiza pînă la completa lui fărîmițare, dar, în același timp, el sugerează și mecanismul construcției, coeziunea elementelor și imensa lor putere generativă. Pictura este, de fapt, o demonstrație de constituire și de uzurpare a imaginii, de exacerbare a detaliului constitutiv și de armonizare a întregului într-un spectacol vizual de maximă coerență. Luat în parte, fiecare amănunt cromatic are propria lui expresie
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
ca reper corpul uman, de exemplu, sau doar una dintre componentele sale, artistul îi deconspiră alcătuirea modulară și împinge analiza pînă la completa lui fărîmițare, dar, în același timp, el sugerează și mecanismul construcției, coeziunea elementelor și imensa lor putere generativă. Această situare aparent antinomică, a cărei acțiune se exercită concomitent asupra formei, poate fi percepută în toată anvergura sa deopotrivă în pictură și în sculptură. Pictura este, de fapt, o demonstrație de constituire și de uzurpare a imaginii, de exacerbare
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
sunt semnificativi în această privință), iar în raport cu secolul al XX-lea, se află într-o relație strânsă cu estetica numerică a lui Birkhoff, cu estetica aritmetică a lui Ghyka, cu estetica informațională a lui Bense și Moles și cu estetica generativă de inspirație chomskiană (cum am practicat-o, împreună cu alți colegi, în Sémiotique formelle du folklore (Klincksieck, Paris, 1978), acestea două din urmă fiind ulterioare lui Servien. Punctul de vedere generativ a fost aplicat în teatru în numărul dublu din revista
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
estetica informațională a lui Bense și Moles și cu estetica generativă de inspirație chomskiană (cum am practicat-o, împreună cu alți colegi, în Sémiotique formelle du folklore (Klincksieck, Paris, 1978), acestea două din urmă fiind ulterioare lui Servien. Punctul de vedere generativ a fost aplicat în teatru în numărul dublu din revista Poetics, Amsterdam, 1977, pe care l-am dedicat studiului formal al dramei. Toate acestea urmează ideea lui Servien de a crea o distanță clară între obiectul artistic și metalimbajul adoptat
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
intertextualitățile lui (cu Mateiu I. Caragiale, autor despre care Alexandru George a scris studii fundamentale; cu I.L. Caragiale; cu Camil Petrescu; cu G. Călinescu din Enigma Otiliei ; cu autori străini, de la Balzac și Dickens pînă la Proust, cu o însemnătate generativă în cazul celui din urmă), despre virtuțile lui stilistice, despre momentele lui lirice și despre cele satirice, despre unele asemănări locale cu scriitori moderni pe care Alexandru George nu i-a putut cunoaște în anii '50, dar care, cel puțin
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
risipit" - așa își începe Andrei Codrescu unul dintre poemele aparținînd unuia dintre personajele inventate de el. Cam în aceeași perioadă, sculptorul Paul Neagu, plecat și el din România, crea un grup cu rezonanțe filozofico-lingvistice, foarte la modă peste cîțiva ani: Generative Art Group, numărînd patru alter-ego-uri, care-i permit, după cum singur mărturisește, să traverseze "meandric o arie largă de subiecte". Moda vocilor/metodelor alternative face parte, o știm acum, din paraphernalia postmodernă, din strategia interogativ-reformativă a anilor șaptezeci-optzeci ai secolului trecut
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]