3,912 matches
-
urmașii Sfîntului Ioan. Natura civilizației noastre asasine și dinamice s-a decis în cadrul acestor sinoade, undeva între Niceea și Calcedon, între 325 și 451. Startul erei noastre, marcajul ariei noastre. Întruparea care mîntuiește; anul zero al militantului laic, ADN-ul geneticii noastre morale. Noi datăm, raționăm, observăm, calculăm începînd cu această dogmă din care ne-am făcut istorie și trup: calendare, laboratoare, enciclopedii, mașini cu abur, cinematografe (a cărei esență, după Bazin, se definește ca "abstracțiune prin Întrupare"). Occidentul întreg, de la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
complex în societățile umane, în care fiecare individ este în contact social cu o mare varietate a rudelor de diferite grade și în care nepotismul poate implica multe alternative ale cursului acțiunilor, cu posibilități variate corespunzătoare pentru returnarea serviciilor pe cale genetică" (Alexander, 1980: 107). Alexander privește banda ca fiind cea mai simplă formă de organizare socială, forma primară, primitivă. "Cimentul social al societăților bandă este clar nepotismul" (Alexander, 1980: 251). Capitolul VII Dinamică socială 1. Trecerea sat oraș Deasupra porților vechilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
construiesc diverse fațete ale sentimentului identitar. Rolul limbii este covârșitor, inclusiv prin faptul că este unul din primele elemente, legate de identitate, care sunt interiorizate de-a lungul vieții: "Limba maternă, cultura comunității etnice și valorile ei, transmise nu pe cale genetică, ci însușite în procesul complex al socializării, constituie elementele fundamentale ale identificării individului cu etnia sa, marcându-i pentru toată viața, mentalitatea și comportamentul" (Roth, 1999: 120) Limba este rezultat al devenirii istorice a unei comunități și imagine a mentalității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
experimentală, metoda anatomoclinică, anatomopatologică, imagistica au contribuit la instaurarea practicii chirurgicale moderne. După 1945, medicina și biologia au înregistrat mai multe progrese decât între epoca lui Hipocrat și războiul al doilea mondial: * instrumentele ce permit explorarea corpului uman; * progresele din genetică; * cuceririle terapeutice, ingineria genetică; * chirurgia care nu putea salva decât prin amputări, realizează înlocuiri de organe, transplante; * inteligența artificială. Cele mai spectaculoase progrese au fost realizate în ultimele decenii; aceasta confirmă teza "accelerației istoriei". Începem să ne temem de puterea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
prin inteligență." Primele decenii ale secolului XX înregistrează cuceriri remarcabile: * utilizarea razelor X, a radiațiilor ionizante, a elementelor radioactive, vaccinurilor, utilizarea vitaminelor, hormonilor, sulfamidelor și antibioticelor; * este conturată importanța laboratorului și investigațiilor paraclinice; * imagistica devie o importantă metodă de explorare; * genetica oferă o nouă viziune asupra stării de sănătate și a bolilor; * progresele generale favorizează progresele chirurgiei (operații pe cord, vase, mlaformații, transplante, neurochirurgie.) Pentru practicarea chirurgiei, un avantaj esențial se leagă de perfecționarea metodelor de reanimare. Biologia moleculară, genetica, oferă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
explorare; * genetica oferă o nouă viziune asupra stării de sănătate și a bolilor; * progresele generale favorizează progresele chirurgiei (operații pe cord, vase, mlaformații, transplante, neurochirurgie.) Pentru practicarea chirurgiei, un avantaj esențial se leagă de perfecționarea metodelor de reanimare. Biologia moleculară, genetica, oferă o nouă viziune asupra stării de sănătate și a bolilor. Fiecare nouă descoperire în biologie antrenează noi întrebări și dorința de a merge mai departe. 9. Chirurgi români HOMA IONESCU (1860-1926) A creat școala de chirurgie românească, pe baze
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
este secolul marilor descoperiri științifice, fie că vorbim de fizică, chimie sau științe medicale. Este epoca în care fizica atomică este fundamentată ca știință, apar idei revoluționare asupra relativității, se descoperă noi galaxii și noi medicamente, se construiește microprocesorul, iar genetica ia amploare. În secolul al XX-lea se descoperă calculatorul, care este rapid asimilat de practica medicală. Apar noi tehnologii imagistice medicale, cum sunt computer tomografia, rezonanța magnetică, posibilitatea de remodelare 3D (tridimensională), toate dependente de informații și de tehnologie
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
trecerea de la stadiul clinic la cel imagistic. Radiologia, tomografia, cromografia, microscopul electronic, transplantul de țesuturi și organe, dezvoltarea ingineriei genetice cu aplicații diagnostice și terapeutice, diversificarea tehnicilor diagnostice până la nivel de diagnostic cibernetic, bioingineria și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică, informatică, evoluțiile chimiei de sinteză cu apariția biomaterialelor asociate terapeuticii sunt pași ai progresului științific care îl motivează și pe cel social al medicinii. Apariția și utilizarea de proteze cum sunt valvele cardiace, vasele de sânge artificiale, reconstrucția articulară, protezele
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
și pe cel social al medicinii. Apariția și utilizarea de proteze cum sunt valvele cardiace, vasele de sânge artificiale, reconstrucția articulară, protezele enterale devin soluții pentru invaliditatea creată de boală. Grație pro-greselor biologice tehnica și arta medicală deschid "era reparațiilor". Genetica, o speranță a confirmării adevărului absolut despre boală, se impune ca un domeniu în plină evoluție. Implicarea ei în diagnostic și terapie, prin tehnici de inginerie genetică facilitate de cunoștințele despre ADN, poate aduce alinarea suferinței, care, permanent, ridică noi
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
tehnica nu au avut granițe, iar omenirea, considerată ca un ansamblu, intră într-o singură civilizație planetară, în care produsele tehnologice sunt infiltrate în însăși existența noastră zilnică, intrată în era informației accesibile. Dezvoltarea disciplinelor medicale biologice, între care imunologia, genetica și coroborarea cu științele exacte desemnează tendințele și asigură perspectivele tehnologiei medicale. Tehnologia medicală își conturează o sferă de promovare atractivă pentru cuceririle științifice în care este antrenat și segmentul social și economic al medicinii. În noile condiții ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
dezvoltă cunoștințe în inginerie, biologie și medicină, contribuind la îmbunătățirea sănătății prin cercetări interdisciplinare, prin integrarea științelor bioingineriei cu practica clinică. Bioingineria actuală, modernă, a câștigat în conținut și prin aportul disciplinelor medicale noi ca biologia celulară și moleculară, imunologia, genetica. Bioingineria este un domeniu multidisciplinar, care integrează activități profesionale inginerești și cunoștințe medicale de bază referitoare la corpul uman, permițând o înțelegere mai bună asupra modului în care acesta funcționează atunci când este sănătos, sau bolnav. Înlocuirea articulațiilor, pace-maker-ul, imagistica medicală
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
1940), streptomicina (1943), neomicina (1946), folosite în tratarea unui număr mare de infecții. În încercarea de a găsi vindecarea bolilor cauzate de deficiențele sistemului imunitar (HIV-SIDA, cancer), preocupările savanților din medicină s-au orientat treptat către noi ramuri, imunologia și genetica. În 1972, Gerald M. Edelman și Rodney R. Porter primesc premiul Nobel pentru meritul de a fi teoretizat structura anticorpilor. În 1974, un grup de trei medici, printre care și unul de origine română, primesc distincția Nobel: Albert Claude (Belgia
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
care apare de obicei la adolescenți și la adulții tineri. 56. sfigmomanometru: dispozitiv medical utilizat pentru măsurarea presiunii sanguine. 57. sociobiologie: ramură a biologiei care studiază originea biologică a comportamentului social uman. Se referă în principal la etiologie, ecologie și genetica populației. 58. stetoscop: instrument utilizat în examenul clinic la pacient pentru ascultație pulmonară, cardiacă sau alte zgomote ale corpului. T 59. telemedicină: utilizarea sistemului de comu-nicare electronică pentru transferul către pacient a informațiilor medicale și educaționale. 60. termometru: dispozitiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
a unor oameni laolată. Nu este atunci de mirare că având parte și de o geneză trupească, Kallipolis-ul existent în fapt intră într-o dinamică a mutațiilor care va duce la o degenerare din ce în ce mai accentuată. Or, tocmai o problemă de „genetică”, adică una ce nu mai ține doar de structura sufletului, ci și de cea trupului, vine să ofere explicația declinului ereditar al constituției drepte factuale. (În paranteză fie spus, s-ar putea foarte bine ca explicația lui Platon să ni
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sufletului, ci și de cea trupului, vine să ofere explicația declinului ereditar al constituției drepte factuale. (În paranteză fie spus, s-ar putea foarte bine ca explicația lui Platon să ni se pară obscură datorită codului științific diferit referitor la genetică, deși s-ar spune că aceasta se naște ca știință abia cu Mendel, cu Watson, Crick și Wilkins...). Kallipolis-ul existent în fapt este deja efectul unei degenerări ontologice, deoarece nu mai este vorba de o comunitate de suflete, ci de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
recomandând abolirea conceptului de inteligență și înlocuirea lui cu o noțiune mai descriptivă. Feldman (1982) propune ca definiție a conceptului de dotare „capacitatea de a aduce o contribuție semnificativă în orice domeniu valorizat social”. În acest sens, sprijinindu-se pe genetică și neurologie, Howard Gardner (1982) oferă elementele unei soluții și propune o teorie privind existența a șapte sfere distincte ale competenței, dezvoltate după legi și traiectorii proprii. Acestea vizează domeniile lingvistic, muzical, logico-matematic, spațio-vizual, kinestezic, social și intrapersonal. În mod
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Journal of Behavioral Development, 9, pp. 545-569. • Șchiopu, U., Verza, E., 1997, Psihologia vârstelor-ciclurile vieții, ed. a III-a, EDP, București. • Șoitu, L., 1984, „Condiționarea psihologică a mesajului audio-vizual”, in: Psihologia în România, ASSP-AP, București. • Teodorescu, Fl., 1996, Introducere în genetica psihopatologiei, Editura Neuron, Focșani. • Teodorescu, Stela, 1976, În lumea copilului: prieteni, colegi, cunoscuți, EDP, București. • Teodorescu, Stela, 1997, Psihoantropogeneză. Concepția psihologică a lui Pierre Janet despre om, Editura A92, Iași. • Tucicov-Bogdan, A., Bogdan, T., 1983, „Relația profesor elev și pregătirea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
proporție redusă, biografice). Probabil că abordarea cea mai apropiată de orientarea psihometrică este prezentă în investigațiile recente de biometrie, prin dependența de factorii cognitivi. Gardner (1993a) a definit valoarea analizei creativității la nivel „subpersonal”, afirmând: ...se cunosc puține lucruri despre genetica și neurobiologia indivizilor creatori. Nu cunoaștem nici dacă indivizii creatori posedă o constituție genetică distinctă, nici dacă există atribute speciale ale modului de funcționare sau ale structurii sistemului lor nervos. Cu toate acestea, orice cercetare științifică în domeniul creativității va
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să reproducă lucrarea pentru care Monod și Jacob au primit premiul Nobel, descoperirea genelor reglatoare, care controlează activitatea altor gene. Studenții au reușit experimentele, în ciuda faptului că au fost aleși anume cei care nu aveau decât cunoștințe foarte rudimentare de genetică. Simularea pe calculator a descoperirilor lui Kepler (Langley et al., 1987) și simularea cu ajutorul studenților a lucrării lui Jacob și Monod (Dunbar, 1995) ridică întrebări interesante legate de modul în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Mai întâi, aceste
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Iordache Făcăoaru În unul dintre cursurile sale despre eugenie, publicat În 1935. Chiar dacă admite faptul că mediul poate influența, În timp, dezvoltarea indivizilor, Făcăoaru susține că alterarea caracteristicilor ereditare poate avea loc numai dacă se amestecă „plasma germinală” (adică moștenirea genetică) provenind de la două populații diferite: Zestrea ereditară nu se schimbă dela o generație la alta sau dela un mediu la altul fără cauze determinate, ci rămâne constantă... Aceleași legi, acelaș teritoriu și oricâte alte condiții exterioare pot alcătui mediul unitar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Lysenko și al celor ce s-au ridicat Împotriva lui Banu sau Moldovan”31. Săhleanu Îi așeza pe promotorii români ai determinismului ereditar În avangarda celei mai prestigioase tradiții din gândirea științifică a secolului XX , considerându-i precursori ai dezvoltării geneticii, după 194532. Impactul ideilor eugeniste după 1989tc "Impactul ideilor eugeniste după 1989" După 1989, moștenirea eugenistă a câștigat o mult mai bună recunoaștere În cadrul cercurilor cercetării științifice din România. În interviurile pe care le-am realizat recent, câțiva medici curenți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mesei sprijinindu-se numai în degetele mari ale mâinilor; fiul mărturisește că are un trup neîndemânatic, greoi, țeapăn, stângaci... Ce stranie diferență, ce degenerare a unor calități de la tată la fiu! Montaigne știe că ființa depinde de un amestec de genetică, de ereditate și de educație. O fiziologie, o picătură de lichid seminal și gata, moștenești și boala pietrei la rinichi! în același timp, poți să nu transmiți fiului dexteritatea, suplețea, ardoarea sportivă. Mai rău, s-ar putea să faci un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dar și a modului de gândire, a tropismelor intelectuale moștenite de la părinții noștri... îSă mai amintim spermatozoidul și rolul său sunt descoperiri ale secolului al XIX-lea...). Montaigne afirmă că esențialul din ceea ce este transmis se transmite nu atât prin genetică - oricâte țipete de uliu ar scoate Alceștii moderni în chestiunea clonării - cât prin educație, prin transmitere - orală, adică. Natura fiecăruia ține de un amestec misterios de trup și suflet, moștenit și contra căruia nu mai poți face mare lucru... 28
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosofie și o singură știință, cea marxistă; la nivelul individului - omul nou, cetățeanul comunist. Să ne aducem aminte cum, În anii ’50 ai secolului XX, a fost impus modelul științei unice, sovietice, care renega și condamna ca decadente biologia și genetica, informatica etc. Desigur, când au Început să aibă interese economice sau militare În aceste domenii, au lăsat la o parte doctrina. Dar la nivelul doctrinei exista un dirijism bine controlat și instrumentat. Un asemenea tipar fusese formulat și pentru „antropologia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
această natură, structural-sociali și simbolici. În termenii genetici s-ar putea vorbi totuși despre baza emoțională a respectivelor conținuturi psihosociale, despre resorturile mai generale și de adâncime ale naturii (esenței) umane, privite ca disponibilități. Cercetările - unele interdisciplinare - de biochimie, neurofiziologie, genetică și etologie umană sunt pe cale să particularizeze, să transcrie într-un limbaj mai precis și să dilate evantaiul determinațiilor biologice. Și atunci poate că o considerabilă parte dintre descrierile filosofice - ce se vor obiective - privitoare la natura sau esența umană
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]