373 matches
-
în vârstă de peste 35 de ani, după consult cu un genetician; 3.2.1.2. antecedente de deces fetal ante/neonatal sau de făt malformat, după consult cu un genetician; 3.2.1.3. boală genetică - după consult cu un genetician; 3.2.1.4. anomalii de dezvoltare a fătului; 3.2.1.5. anomalii ale cantității de lichid amniotic (oligo/hidramnios); 3.2.1.6. retard de creștere intrauterină a fătului (sub 10 percentile); 3.2.2. persoanele din familiile
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
de sarcină, efectuată numai de către medicii de specialitate obstetrică-ginecologie cu supraspecializare în medicină materno-fetală, pentru cazuri cu anomalii majore confirmate imagistic anterior procedurii sau în caz de patologie genetică în familie cu risc de transmitere la descendenți - la recomandarea medicului genetician, sau risc de aneuploidii mai mare de 1/100 la momentul examinării calculat prin algoritm Fetal Medicine Foundation; în tarifele aferente acestora este inclusă și prelucrarea probelor prelevate - analiza ADN prin PCR a cromozomilor 13, 18, 21, X și Y
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
(25 septembrie 1866 Lexington, Kentucky — 4 decembrie, 1945), biolog și genetician american. A studiat embriologia la Universitatea Johns Hopkins, unde a obținut Diploma de absolvire în 1891. Între 1904 și 1928 a fost profesor de zoologie experimentală la Universitatea Columbia, unde l-a preocupat teoria lui Gregor Mendel privind legile eredității
Thomas Hunt Morgan () [Corola-website/Science/300089_a_301418]
-
pentru fizică. URSS-ul a rămas în urmă în domenii precum computerele, microelectronica și biotehnologia. La mijlocul deceniului al patrulea, agronomul Trofim Lîsenko a început o campanie împotriva geneticii, având sprijinul lui Stalin în această acțiune. Între 1934 și 1940, mulți geneticieni au fost executați sau au fost trimiși în lagăre de muncă. Printre cei astfel pedepsiți a fost și marele genetician sovietic Nikolai Vavilov, care a murit în închisoare în 1943. Genetica a fost denumită "curva capitalismului" (продажная девка капитализма) și
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
Trofim Lîsenko a început o campanie împotriva geneticii, având sprijinul lui Stalin în această acțiune. Între 1934 și 1940, mulți geneticieni au fost executați sau au fost trimiși în lagăre de muncă. Printre cei astfel pedepsiți a fost și marele genetician sovietic Nikolai Vavilov, care a murit în închisoare în 1943. Genetica a fost denumită "curva capitalismului" (продажная девка капитализма) și a fost stigmatizată ca fiind "știință fascistă", aluzie la legăturile cu eugenia, foarte populară în Germania Nazistă. Totuși, unii dintre
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
sovietic Nikolai Vavilov, care a murit în închisoare în 1943. Genetica a fost denumită "curva capitalismului" (продажная девка капитализма) și a fost stigmatizată ca fiind "știință fascistă", aluzie la legăturile cu eugenia, foarte populară în Germania Nazistă. Totuși, unii dintre geneticieni au supraviețuit și au continuat în domeniu, în ciuda pericolelor. În 1948, genetica a fost proclamată în mod oficial "o pseudoștiință burgheză". Toți geneticienii au fost concediați, câțiva au fost arestați și toate cercetările au fost întrerupte. Interdicțiile care priveau genetica
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
ca fiind "știință fascistă", aluzie la legăturile cu eugenia, foarte populară în Germania Nazistă. Totuși, unii dintre geneticieni au supraviețuit și au continuat în domeniu, în ciuda pericolelor. În 1948, genetica a fost proclamată în mod oficial "o pseudoștiință burgheză". Toți geneticienii au fost concediați, câțiva au fost arestați și toate cercetările au fost întrerupte. Interdicțiile care priveau genetica au continuat mult după moartea lui Stalin, până pe la mijlocul deceniului al șaptelea, când toate opreliștile au fost ridicate. Cibernetica a fost de asemenea
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare una dintre cele două alele de la fiecare părinte. Aceste observații ale moștenirii discrete și a segregației alelelor sunt cunoscute împreună că Prima Lege a lui Mendel sau Legea Segregației. Geneticienii folosesc diagramele și simbolurile pentru a descrie moștenirea și ereditatea. O genă este reprezentată printr-una sau mai multe litere. Adesea simbolul „+” este folosit pentru marcarea unei alele non-mutante obișnuite pentru o genă. În experimentele de fertilizare și de împerechere
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
al generației F1 se împerechează cu altul din aceeași generație, urmașii vor fi denumiți generația „F2” (engleză:"second filial"). Unul dintre cele mai utilizate diagrame utilizate pentru prezicerea rezultatelor unei împerecheri este pătratul lui Punnett. Când studiază bolile genetice umane, geneticienii folosesc de obicei diagramele genealogiei pentru a reprezenta moștenirea trăsăturilor. Aceste diagrame marchează moștenirea unei trăsături într-un arbore genealogic. Organismele au mii de gene în componență, iar în organismele cu reproducere sexuală aceste gene sunt în general grupa independent
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
dintre fructele abordării sale științifice, iar Marchizul de Condorcet specula asupra folosirii științei medicale pentru extinderea duratei vieții umane. În secolul XX, un precursor direct și influent al conceptelor transumaniste a fost eseul "Dedal: știința și viitorul" din 1923 al geneticianului J.B.S. Haldane, care prezicea că urmau să fie obținute mari beneficii din aplicații ale geneticii și altor științe avansate în biologia umană. Biologul Julian Huxley, fratele autorului Aldous Huxley (prieten din copilărie al lui Haldane), pare să fi fost primul
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]
-
pe vânătoare, pescuit și culegerea produselor vegetale), au devenit cultivatori de plante și crescători de animale, continuă să îmbunătățire și rafinare a fost unul din factorii esențiali ai progresului generalizat. Astăzi există oameni de știință îngust specializați, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimiști, biofizicieni, ingineri mecanici, chimici, electrici și electroniști a caror unică preocupare este îmbunătățirea productivității și eficienței metodelor de creștere a plantelor și animalelor și a folosirii resurselor existente. Toți aceștia sunt "ocupați în agricultură". Se considera (conform unei estimări
Agricultură () [Corola-website/Science/296553_a_297882]
-
(n. 2 august 1928, București - d. 11 aprilie 1997) a fost un medic, genetician român, membru corespondent al Academiei Române. , un mare genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula sa modernă, a formulat pentru acest domeniu următoarea definiție concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
(n. 2 august 1928, București - d. 11 aprilie 1997) a fost un medic, genetician român, membru corespondent al Academiei Române. , un mare genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula sa modernă, a formulat pentru acest domeniu următoarea definiție concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie contituțională. În 1958 este inființat primul laborator de genetică medicală din România. În acest laborator s-au format mulți din geneticienii români. Activând în acest laborator profesorul Maximilian a descris noi sindroame, a raportat sindroame ereditare rare, a descris noi variante cromozomiale recunoscute ca atare și incluse în toate cataloagele internaționale consacrate tulburărilor genetice, a studiat frecvența malformațiilor congenitale printre copiii
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
centru de sfaturi genetice din România. Mai mult decât de performanțele științei în sine, Constantin Maximilian a fost interesat de impactul ei moral, social, politic. A avut încredere în potențialul creator al geneticii, dar s-a temut de derivele unor geneticieni. Fiind influențat de un pesimism contrazis azi de realizările geneticii, credea că, în genetică cel puțin, numai absurdul are șanse să devină real, după cum spunea, cândva, Einstein. Constantin Maximilian a scris din nevoia de a împărtăși speranțele și spaimele unei
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
revistei ei, " Ideea". Din aceleași rațiuni, a vorbit mereu și a scris sute de articole, a participat la nenumărate emisiui de radio și televiziune despre rolul geneticii într-o lume plină de transformare. Pot fi reamintite cele două cicluri "Un genetician privește lumea" publicat de săptămânalul "Magazinul" și, mai ales, "Un conformist avizat", publicat aproape săptămânal, din 1993, de "Viața medicală". Alături de Ștefan Milcu a organizat "Comisia de bioetică a Academiei de Științe Medicale" și a fost ales primul ei președinte
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Profesorul Maximilian publicat mai multe studii asupra unora dintre marile probleme ale acestui sfârșit de secol: Cărțile și lucrările sale au fost recenzate și citate de nenumărate ori în literatura de specialitate națională și internațională. Un fragment din volumul "Un genetician privește lumea" a fost inclus în "Antologie de filosofie românească" (Ed. Minerva, 1988). Constantin Maximilian a fost membru în colegiile de redacție ale revistelor: Constantin Maximilian a fost membru al mai multor societăți internaționale de genetică și biologie umană din
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
(n. 30 decembrie 1921, sătul Drâmbar, comuna Ciugud, județul Albă - d. 31 iulie 1990, București) a fost un demnitar comunist, inginer agronom și genetician român, membru al Academiei Române. Între anii 1974-1989, el a deținut funcția de președinte al Mării Adunări Naționale, parlamentul unicameral comunist. A murit în detenție la penitenciarul Jilava, după căderea regimului comunist. s-a născut la data de 30 decembrie 1921
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
a problemelor specifice domeniului medical. Astfel a devenit imperioasa cerință a avea o metodă prin care să se găsească soluții la problemele morale, sau metode prin care să se poată evalua alegerile morale ale personalului din domeniul medical. Constantin Maximilian, genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula să modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisa: "bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor științei". Una din metodele de abordarea a
Bioetică () [Corola-website/Science/306973_a_308302]
-
Hugo Marie de Vries (n. 16 februarie 1848 - d. 21 mai 1935) a fost un botanist olandez și unul dintre primii geneticieni. I se atribuie introducerea conceptului de genă, redescoperirea legilor eredității ale lui Gregor Mendel și dezvoltarea teoriei mutațiilor genetice. S-a născut la Haarlem. Tatăl său, Gerrit de Vries, a fost avocat și ministru al Justiției sub domnia regelui Wilhelm
Hugo de Vries () [Corola-website/Science/312532_a_313861]
-
Vries introduce conceptul de mutație în salturi. Ca reacție la stresul exercitat de mediul înconjurător, pot apărea mutații radicale la indivizi, chiar în generația care succede, astfel apărând noi specii. Conceptele și teoriile lui de Vries au fost continuate de geneticianul britanic William Bateson (1861-1926) și biologul american Thomas H. Morgan (1866-1945). Ulterior, această dispută dintre teoria graduală și cea a salturilor a fost rezolvată prin apariția, prin anii 30 ai secolului al XX-lea, a teoriei sintetice a evoluției sau
Hugo de Vries () [Corola-website/Science/312532_a_313861]
-
bărbatul are un singur cromozom X, iar femeia XX, atunci șansele ca o maladie X-linked care afectează f% din populație, este de de f% la bărbați pe când la femei e de f%*f%<f% . Sunt acordate de medici sau biologi geneticieni în următoarele situații:
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
prezent într-o substanță chimică denumită ADN. La om, sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă, 46 în total. Un set de 23 de cromozomi se moștenește de la tată iar celălalt set de 23 de la mamă. În 1959, geneticianul de origine franceză, profesorul Jérôme Lejeune, a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezența unui cromozom 21 în plus, rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46. Un „Sindrom” reprezintă o suită de semne și caracteristici
Sindromul Down () [Corola-website/Science/308997_a_310326]
-
Nikolai Ivanovici Vavilov (în , n. 13 noiembrie 1887, Moscova, Imperiul Rus - 26 ianuarie 1943, Saratov, RSFS Rusă, URSS) a fost un renumit savant sovietic, genetician, botanist, biolog, geograf, membrul al Academiei de Științe din URSS, al Academiei RSS Ucraiene și al Academiei de Științe Agricole. A deținut mandatele de președinte (1929 - 1935), vicepreședinte (1935 - 1940) al Academia de Științe Agricole. A ocupat importante posturi în
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
fi avut loc la aproximativ în același timp cu inventarea agriculturii. Câinele a fost cel mai vechi animal domesticit, crescut pentru a ajuta la vânătoare. Dovezile sugerează că aceștia au fost mai întâi domesticiți și crescuți în China - în fapt, geneticienii cred că aproximativ 95% dintre câinii care trăiesc azi se trag din câțiva strămoși canini comuni din China. Hrănindu-se cu orice tip de aliment, maturizându-se rapid, ușor de instruit, util și rapid, apărător și loial, câinele a reprezentat
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]