2,285 matches
-
poziții. Talentul lui Ioan T. Morar aici se vede, în modul insinuării laborioase: Georgian ucide modelul ca semn al evoluției individuale - și parte a parvenitismului profesionist? Sau răzbună, de fapt, aderența greșită, și astfel gestul său e unul justițiar, față de genocidul comunității țigănești? Echivocul plutește. Din păcate, Addenda din final redirecționează simbolic cititorul. Sunt procese-verbale ale diriguitorilor despre drama țiganilor deportați în Transnistria. Spun din păcate, pentru că deja romanul înregistrase, fie și fugar, dar îndeajuns de simbolic, prigoana cu pricina. Așa
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
Anca Murgoci Monica Tatoiu trece prin clipe grele, după ce Daniel Cioabă, regele romilor din România, a anunțat că va face o plângere penală la adresa ei. Monica Tatoiu este acuzată de instigare la genocid, după ce a discutat, într-o emisiune TV, cu Daniel Cioabă, regele romilor din România și președintele Centrului Creștin al Romilor. “Zicea că deja ea și cu cei pe care îi reprezintă nu mai suportă și că vor lua măsuri ca
Monica Tatoiu, acuzată de genocid by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33740_a_35065]
-
Evenimentele istorice pe care le are în vedere scrierea reprezintă un concentrat de cruzime. Pot fi socotite o prefață a Gulagului și a Holocaustului, cu trista deosebire că n-au încă parte de omologarea de care beneficiază ultimele forme de genocid. Presupunem că, evocîndule, romancierul a avut senzația unui fakir care se culcă, public, pe un pat de cuie. În drumul de coșmar către Deir-ez-Zor, masele de armeni trăiau un Auschwitz în avans: „Mii de corturi făcute din zdrențe. Femei și
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
români Alina-Andreia AILINCĂI 195 Libertate și necesitate la Kant, Hegel și Marx Emanuel COPILAȘ 209 The Right to city. Dreptul la oraș - generația a IV-a de drepturi ale omului metropolitan Mădălina Virginia ANTONESCU 229 RECENZII Reynald Secher, Vandeea: de la genocid la memoricid. Mecanismul unei crime legale împotriva umanității Nicolae DRĂGUȘIN 251 Vasile Ernu, A short trilogy of marginals. The Sectarian Ciprian NIȚU 261 Notes of the contributors 265 Instrucțiuni pentru autori 271 Instructions to authors 274 EDITORIAL Omul nou călare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), adoptată în 3 iulie 2009 în capitala Lituaniei, în care se arată că "în secolul XX țările europene au cunoscut două mari regimuri totalitare, anume nazismul și stalinismul, care au cauzat genociduri, violări ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, crime de război și crime împotriva umanității". Recunoscându-se specificitatea Holocaustului, se recunoaște însă totodată fără echivoc caracterul genocidar al comunismului și se amintește tendința de glorificare a nazismului și comunismului. Dealtfel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2013, resolution 24/14, Inputs for and support to the preparatory process of the third United Nations conference on housing and sustainable urban development (Habitat III), www.unhabitat.org. United Nation Millenium Declaration, UNGĂ resolution 55/28 September 2000. RECENZII Genocidul și întemeierea republicii. Memoria disputată a Vandeei (The genocide and the founding of the republic. Vendee's disputed memory) Reynald Secher, Vandeea: de la genocid la memoricid. Mecanismul unei crime legale împotriva umanității (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Fundația Academia Civică, 2013
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
the preparatory process of the third United Nations conference on housing and sustainable urban development (Habitat III), www.unhabitat.org. United Nation Millenium Declaration, UNGĂ resolution 55/28 September 2000. RECENZII Genocidul și întemeierea republicii. Memoria disputată a Vandeei (The genocide and the founding of the republic. Vendee's disputed memory) Reynald Secher, Vandeea: de la genocid la memoricid. Mecanismul unei crime legale împotriva umanității (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Fundația Academia Civică, 2013, 518 p. După propria mărturie, Reynald Secher este primul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Habitat III), www.unhabitat.org. United Nation Millenium Declaration, UNGĂ resolution 55/28 September 2000. RECENZII Genocidul și întemeierea republicii. Memoria disputată a Vandeei (The genocide and the founding of the republic. Vendee's disputed memory) Reynald Secher, Vandeea: de la genocid la memoricid. Mecanismul unei crime legale împotriva umanității (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Fundația Academia Civică, 2013, 518 p. După propria mărturie, Reynald Secher este primul cercetător francez care a calificat atrocitățile de la Vandeea drept genocid. Acest lucru s-a întâmplat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
memory) Reynald Secher, Vandeea: de la genocid la memoricid. Mecanismul unei crime legale împotriva umanității (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Fundația Academia Civică, 2013, 518 p. După propria mărturie, Reynald Secher este primul cercetător francez care a calificat atrocitățile de la Vandeea drept genocid. Acest lucru s-a întâmplat în 1986, cu apariția cărții Le Génocide franco-français: la Vendée-Vengé. Revizuirea canonului istoriografic care reducea masacrul comis de către trupele revoluționare franceze asupra locuitorilor Vandeei la dimensiunea unui război civil (în cel mai bun caz) a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a adus imediat ostracizarea din viața publică a venit cu doar trei ani înainte de bicentenarul Revoluției Franceze (1789-1989), în contextul unui curajos curent de revizuire istoriografica condus, la modul informal, de François Furet (Penser la Révolution Française, 1978). Vandeea: de la genocid la memoricid, lucrare publicată la Editions du Cerf (2011) și în traducere românească la Fundația Academia Civică (2013) continua demersul început în 1986 în sensul că rămâne la acelasi obiect de studiu (Vandeea că provincie geografică cu puternică rezonanță istorică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la acelasi obiect de studiu (Vandeea că provincie geografică cu puternică rezonanță istorică pentru Franța) și, în același timp, dezvoltă în sensul că muta accentul de la argumentația strict istorică la o discuție asupra memoriei (și asupra conflictului istoriografic subsecvent) acestui genocid. Într-un anume fel, se poate aprecia că această carte reprezintă o reflecție critică asupra ecourilor pe care le-a produs cartea din 1986. Cele două cărți pot fi socotite drept un diptic al carui autor -Reynald Secher- este un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
diptic al carui autor -Reynald Secher- este un erou al cercetării științifice și, deci, al adevărului, precum și un proscris al spațiului public. Dacă în cartea din 1986, dovedind natură genocidară a faptelor din Vandeea, Secher arată că acesta este primul genocid modern și, deci, matricea tuturor genocidelor care au urmat în secolul XX (împotriva armenilor, ucrainienilor, evreilor, cambodgienilor), în cartea din 2011 (2013 în ediția românească) autorul argumentează că genocidul din 1793-1794 continua până în zilele noastre sub forma memoricidului. Pentru multi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
este un erou al cercetării științifice și, deci, al adevărului, precum și un proscris al spațiului public. Dacă în cartea din 1986, dovedind natură genocidară a faptelor din Vandeea, Secher arată că acesta este primul genocid modern și, deci, matricea tuturor genocidelor care au urmat în secolul XX (împotriva armenilor, ucrainienilor, evreilor, cambodgienilor), în cartea din 2011 (2013 în ediția românească) autorul argumentează că genocidul din 1793-1794 continua până în zilele noastre sub forma memoricidului. Pentru multi francezi acest diptic reprezintă un scandal
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
genocidară a faptelor din Vandeea, Secher arată că acesta este primul genocid modern și, deci, matricea tuturor genocidelor care au urmat în secolul XX (împotriva armenilor, ucrainienilor, evreilor, cambodgienilor), în cartea din 2011 (2013 în ediția românească) autorul argumentează că genocidul din 1793-1794 continua până în zilele noastre sub forma memoricidului. Pentru multi francezi acest diptic reprezintă un scandal nu atât pentru că pune umărul la demitizarea Revoluției Franceze în sensul discutării critice a acesteia (lucru care a început, strict cronologic, încă de la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sensul discutării critice a acesteia (lucru care a început, strict cronologic, încă de la începutul secolului XX atunci când o mică broșură a pus pentru prima dată problemă asemănării de mijloace între Revoluția Franceză și Revoluția bolșevica), cât mai ales pentru că așează genocidul în inima revoluției și pentru că face responsabil statul republican (indiferent de varianta să constituțională) de perpetuarea genocidului sub forma memoricidului. Așadar, pentru un francez acest diptic se poate constitui într-o dublă punere sub acuzare: a revoluției care departe de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o mică broșură a pus pentru prima dată problemă asemănării de mijloace între Revoluția Franceză și Revoluția bolșevica), cât mai ales pentru că așează genocidul în inima revoluției și pentru că face responsabil statul republican (indiferent de varianta să constituțională) de perpetuarea genocidului sub forma memoricidului. Așadar, pentru un francez acest diptic se poate constitui într-o dublă punere sub acuzare: a revoluției care departe de a instaura libertatea a adus exterminarea în masă și a republicii care perpetuează genocidul prin "uciderea memoriei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
constituțională) de perpetuarea genocidului sub forma memoricidului. Așadar, pentru un francez acest diptic se poate constitui într-o dublă punere sub acuzare: a revoluției care departe de a instaura libertatea a adus exterminarea în masă și a republicii care perpetuează genocidul prin "uciderea memoriei." Pentru un alt cititor însă cartea se poate dovedi tulburătoare într-o altă direcție: care este motivul pentru care multe republici se întemeiază pe un păcat originar, acesta nefiind altul decât genocidul, adică cea mai gravă dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și a republicii care perpetuează genocidul prin "uciderea memoriei." Pentru un alt cititor însă cartea se poate dovedi tulburătoare într-o altă direcție: care este motivul pentru care multe republici se întemeiază pe un păcat originar, acesta nefiind altul decât genocidul, adică cea mai gravă dintre infracțiuni (imprescriptibila și, deci, impardonabila). În acest sens, se poate spune (fără a lua în calcul detaliile care sunt de natură să sugereze anumite diferențe) că Reynald Secher este pentru Franța ceea ce Taner Açkam este
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lua în calcul detaliile care sunt de natură să sugereze anumite diferențe) că Reynald Secher este pentru Franța ceea ce Taner Açkam este pentru Turcia: doi autori care dovedesc istoric faptul că apariția republicii nu este inocentă, ci se întemeiază pe genocid, adică pe cea mai gravă vărsare de sânge (la fel se putea întâmpla și în România dacă Regele Mihai I nu acceptă nedreptatea abdicării). Această afirmație nu rezistă nici paradigmei hegeliene de interpretare a trecutului deoarece genocidul, în calificarea juridică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se întemeiază pe genocid, adică pe cea mai gravă vărsare de sânge (la fel se putea întâmpla și în România dacă Regele Mihai I nu acceptă nedreptatea abdicării). Această afirmație nu rezistă nici paradigmei hegeliene de interpretare a trecutului deoarece genocidul, în calificarea juridică și în derularea istorică a faptelor, este suficient de violent și de dureros încât să trădeze o voință explicită care anulează orice considerație privind "viclenia rațiunii" (List der Vernunft) care se folosește de anumite violente pentru a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
numesc post-comunistă) la ceea ce s-a întamplat în republică România dintre 1948 și 1989 ridică aceeași problemă a memoriei. Din acest punct de vedere, cartea lui Reynald Secher se alătură unui corpus teoretic 3 care discută relația dintre memorie și genocid foarte util în procesul de înțelegere a continuităților și rupturilor care s-au petrecut în Republică România, din 1948 și până în prezent (desigur, este foarte grăitoare opțiunea Adunării Constituante și a experților constituționaliști din 1990-1991 care nu au reținut în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sub presiunea șantajului, de a semna actul de abdicare), iar în 1991 pe o dezbatere formală 4 (pe care unii au calificat-o manipulare sub aspectul comunicării publice). Din punct de vedere al conținutului, volumul cuprinde două părți ("Partea întâi. Genocidul", pp. 27-228; "Partea a doua. Memoricidul: de la imposibilul adevăr la mizele justei memorii", pp. 229-379). Acestora li se adaugă două postfețe semnate de Hélène Piralian ("Memoricidul: o crimă comisă neîncetat?", pp. 383-418) și de Stéphane Courtois ("Istoricii neo-robespierrieni și memoricidul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
neo-robespierrieni și memoricidul", pp. 419-487). Prin urmare, daca prima parte poate fi socotita drept punte de legătură a acestei cărți (2011/2013) cu cea din 1986 în sensul în care sunt discutate anumite chestiuni istorice de natură să califice drept genocid o parte din masacrele comise în timpul războiului din Vandeea, partea secundă reprezintă adevăratul nucleu al cărții unde, preț de patru capitole ("Memoricidul sau imposibilă victimizare"; "Memoricidul sau imposibilă justiție"; "Imposibilă memorie obiectivă a faptelor"; "Mizele justei memorii: de la furtul morții
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al cărții unde, preț de patru capitole ("Memoricidul sau imposibilă victimizare"; "Memoricidul sau imposibilă justiție"; "Imposibilă memorie obiectivă a faptelor"; "Mizele justei memorii: de la furtul morții la sfarsitul memoricidelor"), autorul discuta problema uciderii memoriei (memoricid) ca formă de continuare a genocidului, în plan simbolic. Atât în cazul genocidului, cât și al memoricidului, dincolo de abordările specifice (factuală, respectiv normativa; istorică, respectiv morală și juridică), un lucru esențial îl reprezintă stabilirea corectă a terminologiei. Ceea ce se denumește, în mod generic, "război din Vandeea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Memoricidul sau imposibilă victimizare"; "Memoricidul sau imposibilă justiție"; "Imposibilă memorie obiectivă a faptelor"; "Mizele justei memorii: de la furtul morții la sfarsitul memoricidelor"), autorul discuta problema uciderii memoriei (memoricid) ca formă de continuare a genocidului, în plan simbolic. Atât în cazul genocidului, cât și al memoricidului, dincolo de abordările specifice (factuală, respectiv normativa; istorică, respectiv morală și juridică), un lucru esențial îl reprezintă stabilirea corectă a terminologiei. Ceea ce se denumește, în mod generic, "război din Vandeea" cuprinde două momente decisive: războiul civil (în timpul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]