8,779 matches
-
mai mult: despre forță extraordinară a propagandei externe maghiare, față de eforturile noastre lamentabile de a intra cu această într-o competiție reală. De-o parte, armata de specialiști trimiși la toate manifestările mondiale; enciclopedii, dicționare, hărți, tomuri de istorie și geografie în șapte limbi, edituri și librarii cu filiale-n toată lumea, centre mondiale de studii, localizate-n Budapesta, informatică, delegații de-o sută de profesori și-o sută de fete frumoase, mii de studenți și doctoranzi trimiși sistematic în toate marile
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
propriile ei erori. Situația științei, crede Todorov, nici nu e un fapt izolat, ci unul de-a dreptul simptomatic: e suficient să analizăm, susține autorul, distribuția materiilor în curriculumul școlar. Matematicii îi va fi întotdeauna acordat mai mult prestigiu decît geografiei, istoriei sau științelor umaniste, discipline ale memoriei. La urma urmelor, cu cît dispreț nu ne gîndim cu toții la acele metode pedagogice al căror accent cade pe reținerea de informații? Astfel prezentate, remarcile lui Tzvetan Todorov pot provoca, mă tem, anumite
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
calcule minimale fără a fi reținut în prealabil un numar de reguli, axiome, teoreme, formule. Dar e o memorie impersonala, în măsura în care tabla înmulțirii, de pildă, greu ar putea determina o viziune asupra vieții. Altfel e memoria istoriei, sau cea a geografiei, pentru că oricît de livresca ar fi, stabilește o conexiune între identitatea individului și identitatea colectivă. Problemă acestor materii, așa cum sînt predate ele în școală, este că nu izbutesc să argumenteze convingător pentru această conexiune. Tipul de memorie care îl interesează
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
de autoclarificare ale unei umanități aflate într-o goana irepresibila. Cei o sută unu de artiști care se regăsesc aici, de la expresionismul coșmaresc al lui Goya și pînă la expresionismul abstract, la energetismul lui Jackson Pollok, si care evocă o geografie vastă - de la sud la nord și din Rusia pînă în America - reprezintă, într-o sinteză severă, chiar imaginea lumii pe traseul unui segment al istoriei sale. Că și în viață, adică în istoria reală, nici aici, în istoria simbolică, nu
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
exercițiu de persuasiune și altele mereu neliniștite, în căutarea unei identități, a trecut, de-a lungul anilor, pe aici. Reprezentîndu-se pe ei înșiși în aceeași măsură în care sînt și reprezentanții unor civilizații, ai unor culturi definite, ai unor istorii, geografii sau, pur și simplu, ai unor țări, artiștii visează Veneția și ca pe o dovadă a recunoașterii dar și ca pe un instrument al consacrării. Din această pricina, în preajma fiecărei noi ediții a Bienalei... în România spiritele se încing, artiștii
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
pentru a muri într-o singură pagina numai (larva și fluturele!). Prozatorul nu caută subiectele, ele i se oferă într-o mișcare burlesca, într-o atmosferă carnavalesca, sfîrșind adesea în farsă. Protagonistul, ca și în alte cărți, e orașul, o geografie asumată, filtrată fin, pînă va fi devenit chiar fibră povestitorului care se lasă pradă unei magii a locului și, nu mai putin, a fantasmelor care îl traversează halucinant; printre ele personajul-narator (cîndva, poate, un studiu ce poate fi foarte instructiv
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
Tudor Arghezi, prozatorul Ed. Eminescu, 1981; Introducere în opera lui Zaharia Stancu. Ed. Minerva, 1985), Mariana Ionescu a dat și proză originală: Exerciții de fidelitate - roman (Ed. Cartea Românească, 1987; Două părți cal și una vizitiu - nuvele (Ed. Albatros, 1990); Geografie cu îngeri - jurnal fabulatoriu (Ed. Eminescu, 1997). Reeditându-și volumul subintitulat roman, autoarea rămâne fidelă unei specii de graniță, am zice interdisciplinare, la confluența monologului nesfârșit cu introspecția morală a acelui Tu mărturisitor și narator în același timp. Evocarea unor
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
reverie și de observație etnografică, de joc gratuit și de cercetare a înfățișării și a expresiei umane, de observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și formele ei diverse de civilizație rurală, ci readuc în actualitate o conștiință artistică adevărată. O pictoriță care, deși în intimitatea creației sale visează o lume stabilă și profu P.S. Despre Televiziunea publică s-au spus multe: printre altele
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
este, într-un asemenea context, determinantă. Materialele pe care el le colectează vor fi studiate, la întoarcere, de peste optzeci de savanți din întreaga lume. Va susține conferințe cu privire la rezultatele acestei călătorii în foruri dintre cele mai prestigioase - Societatea Regală de Geografie din Bruxelles, Societatea de Geografie din Paris, în adunarea generală anuală de la Sorbona a Societății de Zoologie a Franței. De asemeni, în țară. Având dreptul să boteze două dintre noile tărâmuri descoperite, va recurge într-un caz la numele geologului
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
determinantă. Materialele pe care el le colectează vor fi studiate, la întoarcere, de peste optzeci de savanți din întreaga lume. Va susține conferințe cu privire la rezultatele acestei călătorii în foruri dintre cele mai prestigioase - Societatea Regală de Geografie din Bruxelles, Societatea de Geografie din Paris, în adunarea generală anuală de la Sorbona a Societății de Zoologie a Franței. De asemeni, în țară. Având dreptul să boteze două dintre noile tărâmuri descoperite, va recurge într-un caz la numele geologului român Grigore Cobălcescu. Parcă în
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
popor prin munca și uneltele sale (1920), și de asemeni studiul Coordonate etnografice: civilizația și cultura (1930). Cea de-a doua parte, complementară, reunește într-o privire caleidoscopică textele: Pământul - "casa de educație a neamului românesc", Legătura dintre istorie și geografie, Fazele geografice ale istoriei (după Opere complete, 1943), Omul ca factor economic (din Geografia economică, 1922), Ce însemnează mediul geografic și Urmările sociale ale adaptării la mediul geografic (din Antropogeografia, 1936). Se adaugă Introducerea la Altă creștere: Școala muncii (ediția
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
și cultura (1930). Cea de-a doua parte, complementară, reunește într-o privire caleidoscopică textele: Pământul - "casa de educație a neamului românesc", Legătura dintre istorie și geografie, Fazele geografice ale istoriei (după Opere complete, 1943), Omul ca factor economic (din Geografia economică, 1922), Ce însemnează mediul geografic și Urmările sociale ale adaptării la mediul geografic (din Antropogeografia, 1936). Se adaugă Introducerea la Altă creștere: Școala muncii (ediția din 1939), prelegerea inaugurală a cursului de etnografie Datoria generației actuale (1933); Academia, instituție
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
obișnuit:/ la culcare ne desfăceam în părțile componente care/ își luau tălpășița unde le tăia capul./ cînd ne trezeam intrăm în propriul corp/ ne spălăm pe fata cu o foarte rece muzică și porneam la lucru" (Interregn: ceva istorie și geografie, obiceiuri, descriere corporală). Unitatea eului creator se dovedeste o pură convenție, căci spre versurile emise de acesta se repezea, multiplicîndu-l "o mulțime de înși fără realitate" (ficțiunea textuala își fictionalizează receptorii), iar eul parazitează, ca atare, pe seama celuilalt: "eu locuiam
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
C. Aristia, care-i era amic intim; și acesta, în considerațiunea etății mele și cunoștințelor înaintate ce văzu că am în limba elenă, mă trecu în clasa a doua umanioară că extern. Aci avui de profesori: pe astronomul Genilie, pentru geografie și cosmografie - pe Aristia, pentru limba franceză și greacă pe Ioniță Popp, pentru gramatică și sintaxa - pe Valenstein... aflai între camarazii de clasă mai multe inimi cu care legai frăție și amiciție foarte intime. O, bunii mei amici! Nenovici, Nae
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
de zi, prin televizor, radio, presa scrisă. Am crescut cu toții în mitul unei Românii infailibile, idilice, inefabile, generoasă cu fiii săi, primitoare cu străinii, dar nemiloasa cu dușmanii, o țară bogată, a laptelui și a mierii, în care până și geografia se modula armonios, urmând behăiturile suave ale Mioriței. Am trăit într-un Eden oniric. Iar când ne-am trezit, n-am văzut în jur decât mucavaua de proastă calitate a unui spectacol montat la scară națională. Îndărătul măștilor, actorii erau
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
El año en que Onofre Bouvila llegó a Barcelona la ciudad estaba en plena fiebre de renovación și sfârșește cu Luego la ciudad conoce años de esplendor y siglos opacos. În acest paragraf, o voce impersonala efectuează un rezumat al geografiei și istoriei Barcelonei. La rândul lor, datele respective funcționează că semne de recunoaștere ale unei noi convenții narative (ceva mai recentă decât schemă picaresca adoptată în domeniul tematic, dar tot ătraditională). În virtutea acesteia, condiția ficționala a românului este disimulata cu
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
altfel, din aceeași categorie, este și o privire succinta, o panoramare a istoriei civilizației umane însăși. Artă este aici doar un liant, o forță de coagulare, pentru ca, în profunzimea lui, Dicționarul... absoarbe, asemenea unei ficțiuni borgesiene, civilizații insolite, istorii și geografii, nume exotice, credințe păgîne și repere creștine, însemne și practici magice și dintre cele mai variate piese ale unei etnografii înțelese într-un sens foarte larg. Dacă mai punem la socoteală și faptul că nouăzeci la suta din titluri sînt
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
miere și sînge al Gdanskului,/ rostit că o alintare, ca sunetele de orgă de la/ Biserică Măslinilor, unde alături am stat umăr la umăr,/ în băncile masive și lustruite de alte perechi,/ uleiul într-o fină peliculă închizîndu-ne chipurile" (Drumul chihlimbarului). Geografia și istoria îi oferă poetului nostru un șir de metafore ale spațiului și timpului, metafore "în stare naturală", pe care le receptează cu auzul încordat, cu văzul vigilent: "Și numele germanic al orașului să-l pronunțam,/ mai dur, măi teutonic
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
-i așa, sub semnul autodistrugerii. * A se compară cu monologul lui Rica Venturiano din O noapte furtunoasa scris totuși cu un an mai devreme. Rămâne de văzut dacă sintagmele nu apar și în alt text al lui Slavici. 1. Despre geografia literară eminesciana, vezi Cornel Ungureanu -Eminesciana. Epifanii în Luceafărul, miercuri, 12 iunie 1991, pp. 8-9. 2. Vezi Schopenhauer educator în Friederich Nietzsche, Opere complete, ÎI, Nașterea tragediei, Considerații inactuale I-IV, Scrieri postume 1870-1873. Traducere de Simion Dănilă. Ed. Hestia
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
ultimei conflagrații mondiale. Informații de ordin ortografic și fonetic au darul edificării oricărui cititor care s-ar întreba, descumpănit, cum Dumnezeu se va fi pronunțând un cuvant precum "Costică" sau "Tepeneag", iar notele de final îl orientează pe același cititor în geografia, obiceiurile și momentele din istorie la care povestirile trimit direct sau doar aluziv. La nivelul conținutului, materialul antologiei este dispus pe considerente de ordin tematic. În linia "tradiției rurale" se înscriu, în opinia autorilor, V. Voiculescu (Ultimul Berevoi), Fănus Neagu
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
Dafina din Ploiești". Acest mod tradițional de desemnare prin prenume și localitate apare și în prezentarea altui rol al anunțului - martorul, clientul recunoscător: "Mă numesc Marius din București și vreau să-i aduc mii de mulțumiri vrăjitoarei Brățară". în rest, geografia e invocată pentru a sugera rază de acțiune a prezicătoarei: "cea mai tînără vrăjitoare din Balcani", "Regina Magiei din România" etc. În anunțurile mai elaborate, apare și toposul călătoriei în străinătate - de inițiere, într-o variantă mai arhaica, sau de
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
carte remarcabilă. Dispariția orașului Iași nu trăiește prea mult din trucuri ale poeticii postmoderne, ci mai ales datorită personajelor sale paradoxale, șocante (cum altfel ar putea fi schizofrenii, nu?) care populează un oraș altfel normal, cu nume binecunoscut, cu o geografie bine stabilită și chiar guvernat din bine-stiuta funcție de primar. Înrudit stilistic cu Horia Gârbea și Răzvan Petrescu, Cătălin Mihuleac se înscrie în această serie cu un verb puternic, original, care propune mai în glumă, mai în serios o eliberare salvatoare
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
în fața ofertei, pe cît de tentanta pe atît de inaccesibila din pricini materiale): "Ne aflăm aici, la Deva, într-un loc lipsit de tradiție culturală majoră, alta decît cea arheologică sau etnofolclorica. E de asemenea un loc care, din unghiul geografiei culturale, poate fi considerat un pămînt al nimănui: zona de interferență regională, fără o identitate distinctă s...ț. Ardelenii nu percep Deva ca aparținînd arealului lor, bănățenii - nici atît.s...ț În esență, ăArhipelagă se vrea un tărîm al colaborării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
sute de kilometri mai spre răsărit, nu i-ar pasă nici macar atât! Recentul mesaj încurajator al Uniunii Europene (care nu înseamnă, însă, nici pe departe intrarea automată în clubul select al lumii) e, mai presus de orice, o victorie a geografiei. Tocmai plasarea noastră "la întretăierea de imperii" a devenit un atu, deîndată ce butoiașele cu pulbere din magazia balcanică au început să explodeze. Ceea ce fusese până acum un dezavantaj - apropierea geografică de sudul violent al Europei - a devenit, după tragedia
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
străinii/ Mânca-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-ar casă pustia/ Și neamul nemernicia". E suficient să înlocuim tradiționalul "casă" cu mai modernul "conducta" și obținem răspunsul, pe cât de prozaic, pe atât de limpede, la fumigena lansată de dl Nastase). Geografia și politica (internațională!) par să fi fost, de data aceasta, de partea noastră. Mi-e teamă, însă, ca promisiunea vesticilor să nu fie un cadou otrăvit. E normal ca europenii să pretindă - deși își dau seama că e pură utopie
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]