835 matches
-
jucat un rol apreciabil, deoarece cadrul natural a servit drept suport așezărilor omenești, având un rol important atât în formarea acestora, cât și în evoluția lor ulterioară. Așadar, relieful este un element primordial al condițiilor naturale. Dintre favorabilitățile anumitor elemente geomorfologice în relația cadru natural-așezare se poate sesiza preferința dominantă a așezărilor din cadrul comunei Șipote pentru terasele pârâului Miletin, care străbate această zonă. Astfel, satele Chișcăreni, Șipote, Iazu-Vechi,Mitoc, Hălceni sunt situate de o parte și de cealaltă a văii Miletinului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în dezvoltarea așezărilor din zona Șipote, aceste soluri reprezentând, de altfel, resursa naturală cea mai valoroasă din punct de vedere socialeconomic. Aceste așezări au reflectat destul de fidel interacțiunea dintre om și condițiile naturale, raportate la condițiile social-istorice. Astfel, condițiile geomorfologice complexe, nivelul apei freatice, prezența solurilor de bună calitate, vegetația predominant de pajiște și fânețe naturale au jucat un rol determinant în apariția și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2. Potențialul geologic și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
roluri multiple ca: puncte de observație,morminte, semne de hotar. În zonele cu plantații de vii și fixare prin împăduriri s-au creat agroterase. De asemenea, s-au creat microreliefuri de excavație antropică pentru exploatarea luturilor,nisipului și prundișului. Procese geomorfologice actuale Condițiile geologice și fizico -geografice ca și intervenția nechibzuită a omului în timpurile trecute, prin defrișarea în ritm accelerat a pădurilor și practicarea neștiințifică a agriculturii au favorizat dezvoltarea a numeroase procese geomorfologice, care contribuie la degradarea unor importante
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
exploatarea luturilor,nisipului și prundișului. Procese geomorfologice actuale Condițiile geologice și fizico -geografice ca și intervenția nechibzuită a omului în timpurile trecute, prin defrișarea în ritm accelerat a pădurilor și practicarea neștiințifică a agriculturii au favorizat dezvoltarea a numeroase procese geomorfologice, care contribuie la degradarea unor importante suprafețe de teren. Modul de manifestare, amploarea și viteza morfogenezei în faza actuală,pe teritoriul comunei Șipote situează procesele de modelare a versanților pe primul loc,sculpturii și acumulării fluviale,acțiunilor antropice și proceselor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Modul de manifestare, amploarea și viteza morfogenezei în faza actuală,pe teritoriul comunei Șipote situează procesele de modelare a versanților pe primul loc,sculpturii și acumulării fluviale,acțiunilor antropice și proceselor sufozionale revenindu-le o însemnătate mai redusă. În literatura geomorfologică,procesele care contribuie la modelarea versanților poartă diferite denumiri:procese de pantă sau deluviale,gravitaționale,de transport în masă,degradări de teren(alunecări, surpări,rostogoliri,spălări,eroziune torențială ș.a.) Acestea creează forme caracteristice incluse în termenul de relief deluvial. Versanții
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lungul văilor. Relieful structural este reprezentat de suprafețe interfluviale de eroziune, cu fragmentare deluroasă și colinară ce constituie relieful dominant din cadrul fermei. Aceste suprafețe s-au format pe un complex argilo-marnos, puternic fragmentat de rețeaua hidrografică. Versanții afectați de procese geomorfologice actuale, ca: spălări, eroziune liniară în diferite stadii, alunecări, sunt un alt tip de relief întâlnit în cadrul primei categorii. Relieful de acumulare întâlnit de-a lungul văilor cupride: văi halocene de origine aluvială inundabilă, reprezentate de albia pârâului Cornești și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
primei categorii. Relieful de acumulare întâlnit de-a lungul văilor cupride: văi halocene de origine aluvială inundabilă, reprezentate de albia pârâului Cornești și terase ce apar în partea estică a teritoriului. Relieful actual al fermei Ezăreni se integrează în aspectul geomorfologic general al Câmpiei Moldovei. Cea mai mare parte din suprafața fermei cuprinde platouri largi cu altitudini medii de 100-130 m și pante de 2-4%. Altitudinea cea mai mare este de 170 m (Dealul Nucului) iar cea mai mică înălțime (60
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
efectuate etc. * riscuri naturale (generate de calamități naturale sau alte cauze de forță majoră). Exemple: riscul de inundații, riscul de furtuni etc. Într-o altă clasificare 9, riscurile se pot împărți în următoarele categorii importante: * riscuri naturale (riscuri climatice, cosmice, geomorfologice); * riscuri de securitate (riscuri de securitate fizică sabotaj, furt etc, riscuri de securitate informatică viruși, viermi, troieni, furt de date, intruziuni neautorizate, riscuri de securitate a informației etc.); * riscuri economice și financiare (cursul valutar, inflația, fraude financiare, întarzieri de plată
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
unor izvoare și fântâni ce ar face dificilă locuirea În așezările aflate În acea zonă. Toate aceste efecte secundare au de fapt și un impact indirect asupra locuirii În sine. 1.2.2 Hazarde exogene 1.2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și temporale a două tipuri de factori. Pe de-o parte, factorii favorizanți ce sunt reprezentați de alcătuirea petrografică a solului și vorbim aici de nisipuri, argile nisipoase, pietrișuri sub care există argile
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
noiembrie 1835 de la Mihail Sturza (1834-1849), . Moșiile Șendreni și Frenciugi erau despărțite la 29 august 1761 de un . Între Alexești și Frenciugi Întâlnim două movile, apreciate cu probabilitate a fi tumuli, nedatați, . Satul Frenciugi este situat din punct de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la cerere, devenind profesor consultant, în cadrul Catedrei de Geografie a Universității A.I.Cuza Iași. La Universitatea A.I.Cuza Iași, Facultatea de Biologie Geografie. a obținut la 7 iulie 1972, titlul de Doctor în Geografie, cu teza Platforma Podișului Covurlui - studiu geomorfologic, sub conducerea științifică a prof. dr. doc. C. Martiniuc. Pentru buna pregătire a studenților la disciplina Cartografie Topografie a fost coautor la editarea a doua cursuri universitare, în 1966 și 1970. A fost coautor la editarea, în 1983, a cursului de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
generații de geografi, cadre didactice și cercetători. Activitatea științifică a prof. dr. Victor Sficlea s-a desfășurat, în principal, în două domenii de cercetare: cartografie și geomorfologie. În domeniul geomorfologiei, a editat opt lucrări, principala realizare fiind reprezentată de Studiul geomorfologic al Câmpiei înalte a Covurluiului, tipărită la Editura Academiei Române, în 1976. Lucrările de cartografie realizate se pot grupa în lucrări referitoare la istoria cartografiei românești (15 lucrări); cartografia tematică și cartografia școlară (7 lucrări). La acestea se adaugă realizarea a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cel al regionalismului. Ca metode de cercetare s-au folosit: metoda analizei geografice, metoda sintezei, metoda studiului cronologic, metoda grafică, metoda inductivă, metoda deductivă și metoda comparației. Importanța lucrării rezidă din îmbinarea unor domenii de studiu cum ar fi: studiul geomorfologic, social-economic, ecologic, istoric, statistic, toponimic, cu interrelațiile lor firești. Studiul s-a realizat în scopul aprofundării particularităților zonale avându-se în vedere integrarea acestora într-o realitate geografică complexă specifică regiunii de NE a țării noastre. Procese și forme actuale
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Bahlui (din Podișul Sucevei și Câmpiei Moldovei ) Omul, prin activitatea sa directă de utilizare a terenului ca obiect al muncii, este un factor important de transformare a mediului geografic și de modificare a reliefului. Atât accelerarea cât și încetinirea proceselor geomorfologice pot fi cauzate, dar și controlate de acțiunea omului. Bazinul superior al râului Bahlui se desfășoară în amonte de Cotnari pe o lungime de 35 km. și o suprafață de 140 km2. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare - Tudora, de pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
a afluenților Bahluiului și bazinele de recepție a organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă și formele de relief cu pante de la 16°-20° sau chiar peste 20°, ca în zonele Pârcovaci, Dealul Pietrăria, Dealul Basaraba, Dealul Stânca, Muchia Aliciurilor etc. Procesele geomorfologice care modelează în prezent versanții din bazinul superior al râului Bahlui sunt reprezentate de eroziunea areolară, torențială (liniară), surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorează următoarelor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de riscuri induse de activitățile umane, ele reprezintă o amenințare, în primul rând, la adresa omului și a activităților sale și, în al doilea rând, asupra cadrului natural. Bazinul râului Bahluieț se caracterizează printr-un grad ridicat de vulnerabilitate față de riscurilor geomorfologice. În aceste context s-a considerat că analiza riscurilor geomorfologice trebuie să țină seama și de impactul antropic asupra reliefului, precum și de riscurile geomorfologice induse. Pe zi ce trece se observă o accentuare a procesele geomorfologice (surpări, alunecări de teren
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în primul rând, la adresa omului și a activităților sale și, în al doilea rând, asupra cadrului natural. Bazinul râului Bahluieț se caracterizează printr-un grad ridicat de vulnerabilitate față de riscurilor geomorfologice. În aceste context s-a considerat că analiza riscurilor geomorfologice trebuie să țină seama și de impactul antropic asupra reliefului, precum și de riscurile geomorfologice induse. Pe zi ce trece se observă o accentuare a procesele geomorfologice (surpări, alunecări de teren, eroziune în suprafață, eroziune în adâncime), fie datorită utilizării în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
asupra cadrului natural. Bazinul râului Bahluieț se caracterizează printr-un grad ridicat de vulnerabilitate față de riscurilor geomorfologice. În aceste context s-a considerat că analiza riscurilor geomorfologice trebuie să țină seama și de impactul antropic asupra reliefului, precum și de riscurile geomorfologice induse. Pe zi ce trece se observă o accentuare a procesele geomorfologice (surpări, alunecări de teren, eroziune în suprafață, eroziune în adâncime), fie datorită utilizării în mod necorespunzător a terenurilor (agricultură intensivă, despăduriri), fie amenajărilor de baraje și altor lucrări
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de vulnerabilitate față de riscurilor geomorfologice. În aceste context s-a considerat că analiza riscurilor geomorfologice trebuie să țină seama și de impactul antropic asupra reliefului, precum și de riscurile geomorfologice induse. Pe zi ce trece se observă o accentuare a procesele geomorfologice (surpări, alunecări de teren, eroziune în suprafață, eroziune în adâncime), fie datorită utilizării în mod necorespunzător a terenurilor (agricultură intensivă, despăduriri), fie amenajărilor de baraje și altor lucrări hidrotehnice pe albii, care, în final, au efecte asupra dinamicii albiilor. Prin
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în suprafață, eroziune în adâncime), fie datorită utilizării în mod necorespunzător a terenurilor (agricultură intensivă, despăduriri), fie amenajărilor de baraje și altor lucrări hidrotehnice pe albii, care, în final, au efecte asupra dinamicii albiilor. Prin sesizarea acțiunii distrugătoare a proceselor geomorfologice asupra activităților omenești, plantelor, animalelor, această cercetare urmărește să prezinte 28 activitățile umane generatoare de riscuri, în perspectiva unei dezvoltări durabile. Se vizează sintetizarea rezultatelor obținute printr-o analiză complexă a proceselor geomorfologice, conform datelor bibliografice și a celor obținute
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
albiilor. Prin sesizarea acțiunii distrugătoare a proceselor geomorfologice asupra activităților omenești, plantelor, animalelor, această cercetare urmărește să prezinte 28 activitățile umane generatoare de riscuri, în perspectiva unei dezvoltări durabile. Se vizează sintetizarea rezultatelor obținute printr-o analiză complexă a proceselor geomorfologice, conform datelor bibliografice și a celor obținute pe teren. Poziția geografică a bazinului hidrografic Bahluieț Bazinul râului Bahluieț face parte din sistemul hidrografic Prut și reprezintă cel mai important afluent al Bahluiului. Suprafața integrală a bazinului este de 558 km2
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri și luturi loessoide. În ceea ce privește constituția petrografică a teraselor din bazinul hidrografic al Bahluiețului, acestea sunt alcătuite din nisipuri în bază și depozite de loess la partea superioară. Procesele pedogenetice sunt condiționate și de factorul geomorfologic prin două aspecte complementare: unul static, reprezentat prin altitudine (mai puțin semnificativ în cazul bazinului Bahluiețului), pantă și expoziție, iar celălalt dinamic, reprezentat prin natura și intensitatea proceselor geomorfologice actuale ce se desfășoară în cadrul acestui bazin. Astfel, pe unitățile de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
loess la partea superioară. Procesele pedogenetice sunt condiționate și de factorul geomorfologic prin două aspecte complementare: unul static, reprezentat prin altitudine (mai puțin semnificativ în cazul bazinului Bahluiețului), pantă și expoziție, iar celălalt dinamic, reprezentat prin natura și intensitatea proceselor geomorfologice actuale ce se desfășoară în cadrul acestui bazin. Astfel, pe unitățile de platou unde eroziunea este areolară, iar grosimea depozitelor superficiale este mai redusă, conținutul de argilă crește ușor spre baza profilelor de sol, indicând astfel apropierea substratului argilomarnos. În cazul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
are un rol extrem de important în formarea unor categorii genetice de relief, precum și în conturarea unor caracteristici cantitative și calitative ale acestora. Cauzele care stau la originea riscurilor pot fi împărțite în: naturale și artificiale sau antropice. În cazul riscurilor geomorfologice, cauzele naturale care concură la apariția lor sunt riscurile climatice, declanșatoare de noi riscuri, și în special, precipitațiile, la acestea adăugându-se și alți factori potențiali de risc: unghiul de înclinare a pantei, gradul de rezistență a rocilor, adâncimea pânzei
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
rocilor, adâncimea pânzei freatice, regimul precipitațiilor, rezerva de apă din stratul de zăpadă, gradul de umezire a solului, tipul de sol, gradul de stabilitate a versantului, gradul de înnierbare sau împădurire, ritmicitatea fenomenului înghețdezgheț. Impactul antropic produce riscuri de natură geomorfologică prin utilizarea nerațională a terenurilor, construcții pe terenuri neadecvate, construcții hidrotehnice, despăduriri, agrotehnica aplicată incorect, aratul în lungul pantei, construirea unor lacuri de acumulare pe râuri care modifică nivelul de bază etc. În concluzie, riscurile de ordin geomorfologic reprezintă probabilitatea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]