543 matches
-
ai zis să-ți fie bine Hop, necazul peste tine. Frățiorul tău cel bun, Inginer, băiat deștept, A căzut de-pe-avion Și viața și-a pierdut. După el vine tăicuțu El un bravnic General Care era în armată, Cu durerea de Georgică N-a putut fi suportată. Dar el n-a murit pe front Cât acolo a luptat; Ci el s-a pierdut de tot A murit în chinuri grele De copilul cel iubit. N-a trecut prea mult de-atunci Și-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
multe monografii, cea mai veche fiind semnată de episcolul Melchisedec Ștefănescu, Chronica Hușilor, în 1869. Cea mai recentă, Istoria Hușilor, elaborată în 1995 de un colectiv redacțional coordonat de Th. Codreanu, la care au colaborat Boris Goceac, Avram D. Tudosie, Georgică Țoncu și subsemnatul (Editura Porto Franco, Galați) a dispărut demult de pe piață, iar perioada ulterioară editării volumului, cu progresele și regresele ei, se cuvine cunoscută de generațiile de hușeni care au crescut între timp. Am procedat, deci, la reluarea documentării
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dimitrie Ciurea, Gheorghe Platon, Ioan Caproșu). Cercetarea acestui subiect nu poate începe decât după cunoașterea și recunoașterea contribuțiilor științifice ale unor cărturari hușeni: Ion Gugiuman, Ion Alex. Angheluș, Th. Codreanu, Avram D. Tudosie, Anton I. Popescu, Costin Clit, Boris Gorceac, Georgică Țoncu, Vicu Merlan, Constatin Partene, ș.a. Cu siguranță, istoricii ce vor veni vor aduce noi informații și abordări mai complexe cu privire la istoria hușenilor, pentru a releva fapte semnificative ale oamenilor din această zonă. Urmărind ideea de continuitate - idee fundamentală a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frământat capul, știam că le-am fost răspuns atunci și am reconstituit ce le-am fost scris În ziarul „Informatorul” imediat. Mi-am reamintit, noaptea, În pat. Nu mă pot opri să nu-ți trimit și matale răspunsul de atunci. Georgică a plecat azi, dar va mai veni În septembrie. Cu deosebită afecțiune și cele cuvenite familiei, Todirel Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”(Fălticeni)” data=”(24.10.1980)”> Dragă Domnule Eugen, (...) Au venit la mine doi milițieni În uniformă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
său. Faza se putea repeta cu aceiași actori. Zâmbetele erau pe măsură, iar râsetele din pauză nu mai conteneau. III.2.2. Recompensa pentru un costum potrivit. Consecințe După vacanța de iarnă - cred că eram în anul III sau IV - Georgică (Dumnezeu să-l odihnească în pace !) vine cu un costum nou, dar cam nepotrivit pentru el ! Noi, colegii lui de cameră, buni prieteni, am promis că-l ajutăm să-și schimbe costumul cu unul mai potrivit, la un magazin din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
să-l odihnească în pace !) vine cu un costum nou, dar cam nepotrivit pentru el ! Noi, colegii lui de cameră, buni prieteni, am promis că-l ajutăm să-și schimbe costumul cu unul mai potrivit, la un magazin din oraș. Georgică, bucuros tare, ne-a promis ca recompensă un coniac ! Zis și făcut ! Într-o după-amiază, noi, cei patru colegi de cameră (Jimmy, Paul, eu și Georgică), am mers la magazinul “Iașul”, case se găsea unde se află acum “Casa cărții
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ajutăm să-și schimbe costumul cu unul mai potrivit, la un magazin din oraș. Georgică, bucuros tare, ne-a promis ca recompensă un coniac ! Zis și făcut ! Într-o după-amiază, noi, cei patru colegi de cameră (Jimmy, Paul, eu și Georgică), am mers la magazinul “Iașul”, case se găsea unde se află acum “Casa cărții”. Acolo era un raion cu costume bărbătești, iar vânzător era un evreu tare de treabă. După mai multe încercări, am găsit costumul potrivit. Georgică era în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
eu și Georgică), am mers la magazinul “Iașul”, case se găsea unde se află acum “Casa cărții”. Acolo era un raion cu costume bărbătești, iar vânzător era un evreu tare de treabă. După mai multe încercări, am găsit costumul potrivit. Georgică era în culmea fericirii pentru că, la conformația lui, greu putea găsi un costum ”de gata” care să i se și potrivească. Conform promisiunii, am mers la Restaurantul “Iașul” (coincidență de nume), care era unde este Restaurantul “Trăian”. Am băut fiecare
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
gata” care să i se și potrivească. Conform promisiunii, am mers la Restaurantul “Iașul” (coincidență de nume), care era unde este Restaurantul “Trăian”. Am băut fiecare câte 100 ml de coniac. Am devenit alți oameni, mai volubili, mai bine dispuși. Georgică a mai comandat un rând. Era pe la orele 18, iar masa la cantină se servea până la orele 20. Din câte îmi amintesc, comanda s-a repetat de vreo 5 ori. După care, bucuroși, am plecat spre cantină. În tramvai era
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
intensiv prazul; Jimmy Strat (Fitil’S Boy) era cam cosmopolit prin freză și pantofii cu talpă groasă. Pe Paul Toma... nu-mi mai amintesc... Aveam și o așa-numită Federație, al cărei secretar eram. Făceam planificarea jocurilor și întocmeam clasamentul. Georgică (Gheorghiță Nicolae, Dumnezeu să-l odihnească !) era arbitrul. Îmi aduc aminte că la un meci, cred că între Paul și Jim, Georgică a prelungit meciul nepermis de mult (probabil ca să câștige sau să egaleze una din „echipe”) și era mai-mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mai amintesc... Aveam și o așa-numită Federație, al cărei secretar eram. Făceam planificarea jocurilor și întocmeam clasamentul. Georgică (Gheorghiță Nicolae, Dumnezeu să-l odihnească !) era arbitrul. Îmi aduc aminte că la un meci, cred că între Paul și Jim, Georgică a prelungit meciul nepermis de mult (probabil ca să câștige sau să egaleze una din „echipe”) și era mai-mai să o încaseze. Era distractiv, se făcea galerie pentru încurajarea sau intimidarea unuia dintre jucători, și nu de puține ori spiritele se
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
meciul nepermis de mult (probabil ca să câștige sau să egaleze una din „echipe”) și era mai-mai să o încaseze. Era distractiv, se făcea galerie pentru încurajarea sau intimidarea unuia dintre jucători, și nu de puține ori spiritele se încingeau. În legătură cu Georgică, îmi amintesc o întâmplare nostimă. Era Campionatul Mondial de Hochei pe ghiață. Se prelua transmisiunea de la Chișinău cu comentariu în limba rusă, dar la cămin nu aveam televizor. Însă era un televizor într-o sală la „Agronomie”. Pe atunci, rușii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de Hochei pe ghiață. Se prelua transmisiunea de la Chișinău cu comentariu în limba rusă, dar la cămin nu aveam televizor. Însă era un televizor într-o sală la „Agronomie”. Pe atunci, rușii erau în mare formă la acest sport. Vine Georgică, după ce văzuse un meci la televizor, și ne povestește: „Măi, rușii sunt teribili ! Au un jucător pe nume Șaiba, care le face tot jocul. Practic, numai el joacă !” Georgică, care nu știa o boabă rusește, nu pricepuse că, de fapt
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Pe atunci, rușii erau în mare formă la acest sport. Vine Georgică, după ce văzuse un meci la televizor, și ne povestește: „Măi, rușii sunt teribili ! Au un jucător pe nume Șaiba, care le face tot jocul. Practic, numai el joacă !” Georgică, care nu știa o boabă rusește, nu pricepuse că, de fapt, șaiba era pucul, mingea cu care se juca hochei ! Au trecut aproape 50 de ani din vremea studenției noastre ! Multe din cele ce ni s-au întâmplat, ni le
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pilulele.blogspot.com) A: Cum îl cheamă? B: Cum îl cheamă? Tot Horia. Uite ce coincidență! (IVLRA: 241) Uite cine (mai) vorbește acum! Nici nu apucase ambasadorul american să sune la Washington și să raporteze "le-am zis-o, nea Georgică" când luptătorii pentru... (brizu.catavencu.ro) În anumite contexte, uite se specializează ca indice al actului linvistic de ofertă (în calitate de sinonim al performativului "poftim"). Și vin și zic... măăăi, hackere, uite de aici zeci de mii de coco, sparge-mi
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Colecția OPERA MAGNA • Amphitryon, Kleist, 192 pag., 87.000 lei (ediție bilingva) • Album de versuri, Mallarmé, 256 pag., 197.000 lei (ediție bilingva) • Bucolica. Georgica, Vergilius, 230 pag., 98.000 lei (ediție bilingva) • Cărțile Profetice, William Blake, 496 pag., 120.000 lei (ediție bilingva) • Eneida, Vergilius, 592 pag., 144.000 lei (ediție bilingva) • Hyperion, Hölderlin, 238 pag., 98.000 lei (ediție bilingva) • Poeți latini postclasici
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Traduceri: Cartea morților tibetană, Iași, 1992; ed.2, Iași, 2002; Heinrich von Kleist, Familia Schroffenstein. Robert Guiscard, Iași, 1992, Amphytrion, Iași, 1998; Matsuo Basho, Lună și floare de prun, Iași, 1997; Vergiliu, Aeneis, Iași, 1996; ed. Iași, 1999, Bucolicele și Georgicele, Iași, 1997; Lev Șestov, Extazele lui Plotin, Iași, 1996; Psalmii, Iași, 1997; ed. Iași, 2001; Shakespeare, Regele Lear, Iași, 2000. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 93-96; Regman, Colocvial, 279-295; Doinaș, Lectura, 236-242; Paleologu, Alchimia, 152-155; Valentin Silvestru, Lumini și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
a desprins cu acuratețe caracterele generale ale poeziei neolatine” și că lucrarea merită a fi continuată. Istoricul literar va avea și alte preocupări de clasicist, traducând cu exactitate și fluență din Lucrețiu (Poemul naturii) și din Vergiliu (Eneida, Bucolice și Georgice). Activitatea ulterioară are însă în centrul ei cercetarea și editarea lui Mihai Eminescu. Începutul îl face tot un studiu al clasicistului, Eminescu și clasicismul greco-latin, apărut inițial în revista „Făt-Frumos” (1932), apoi, în același an, în volum. Era, după studiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Eugen Simion, București, 1995; V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, pref. edit., București, 1971. Antologii: Din presa literară românească (1900-1918), pref. edit., București, 1970. Traduceri: Lucrețiu, Poemul naturii, introd. trad., București 1934; Vergiliu, Eneida, introd. H. Mihăescu, București, 1956, Bucolice. Georgice, pref. Gh. Guțu, București, 1967 (în colaborare cu Teodor A. Naum). Repere bibliografice: Pierre Jourda, „La Poésie néo-latine et la Renaissance des lettres antiques en France (1500-1549), „Revue d’histoire littéraire de la France”, 1929, 2; G. Călinescu, „Naționalismul lui Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Amintiri din copilărie, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Ionel Funeriu); Tudor Arghezi, Arte poetice, pref. edit., București, 1987 (în colaborare cu Livius Petru Bercea). Traduceri: Macrobiu, Saturnalia, introd. trad., București, 1961; Vergiliu, Eneida, pref. trad., Timișoara, 1994, Bucolice. Georgice, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Cătălina Velculescu, „Studii de stilistică eminesciană”, RITL, 1966, 2; Luiza Seche, „Studii de stilistică eminesciană”, CLG, 1967, 2; Andrei Nestorescu, „Studii de stilistică eminesciană”, LR, 1967, 3; Al. Graur, „Stilul artistic al lui Ion Creangă”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
întru apărare”390. O iubire „răsplătită” Către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în 1799, un boier din Urlați, vistierul Neagu Drăgulinescu, s-a năpustit (rezum povestea după Constanța Ghițulescu, în șalvari și cu ișlic, pp. 298-303) asupra ginerelui său, Dumitrache Georgică, și l-a dat în judecată, fiindcă, după cinci ani de conviețuire cu fiica lui Drăgulinescu, acesta nu renunțase la relația cu slujnica Tudora, așa cum făgăduise (avându-l chezaș pe fratele său Geanache). Legătura lui Dumitrache cu Tudora (cunoscută lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și susținător fervent al căsătoriei) începuse înainte ca împricinatul să se însoare, de când familia Tudorei (ea, soțul - Ion Purcărea Vlășceanu, porcar de meserie - și copiii) venise de undeva din județul Vlașca sub munte și se angajase în gospodăria lui Dumitrache Georgică. Relația continuase și după ce Ion Purcărea murise, lăsând-o pe Tudora văduvă și scăpând-o de păcatul preacurviei pe care-l făptuise până atunci. S-ar zice că proveniența socială umilă (nevastă de porcar) a amantei îl irita foarte tare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făptuise până atunci. S-ar zice că proveniența socială umilă (nevastă de porcar) a amantei îl irita foarte tare pe vistierul Neagu Drăgulinescu („neam de boier”, cum se autocaracterizează el). îl supăra și faptul că această relație - pe care Dumitrache Georgică nu se sfia să o afișeze - atenta (zice Constanța Ghițulescu, loc. cit.) la economia familiei. Se pare că pe înveninatul socru îl deranja mai puțin onoarea imaculată a fiicei sale (înșelată în văzul tuturor), ci, incomparabil mai mult, faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
d-nei Ackerman sau Influența materialismului asupra literaturii, Craiova, 1912; Din cugetările lui Goethe ca filosof și ca om de știință, Cluj, 1912; Istoria vieții lui Arthur Schopenhauer, cu o scurtă privire asupra filosofiei lui, Craiova, f.a. Traduceri: Vergiliu, Bucolicele și Georgicele, pref. trad., București, 1904; Paul von Heyse, Nerina, Craiova, 1909; Silvio Pellico, Moartea lui Dante Alighieri, Craiova, 1911; Goethe, Herman și Dorothea, pref. trad., Sibiu, 1912. Repere bibliografice: Dan Smântânescu, Un uitat: Mihail Strajanu, AO, 1934, 71-73; C. Ș. Făgețel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
1932, p. 3), în care Paul Sterian, nemulțumit de o cronică a criticului, vindicativ, luase în derîdere proza acestuia. De pildă, se spunea acolo: "L-am prins. Asupra faptului. Domnul Critic, chiar dumnealui, în flagrant delict. Mai mult; incest. D. Georgică Călinescu a violat. Biată muză, tristă muză, fiică a lui Clio... Domnul de Sainte-Beuve era un om de onoare. După încercări neizbutite în literatură, omul de fin gust a lăsat finele compoziții pentru lupa zelosului critic. Domnul de Sainte-Beuve era
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]