54,815 matches
-
scriitor... R.B.: în scrierile dumneavoastră România este un sistem de referință. Nu este însă deloc singurul... R.W.: în Italia am petrecut un an - la începutul ultimului deceniu din secolul trecut. Am fost la Villa Massimo, o adresă binecunoscută scriitorilor germani. Pentru mine a fost o primă mare experiență: eram de abia de patru ani în Occident, am plecat din România în 1987. A fost prima mare experiență ne-germană. Pe de altă parte, relația mea cu Italia a fost cu
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
secolul trecut. Am fost la Villa Massimo, o adresă binecunoscută scriitorilor germani. Pentru mine a fost o primă mare experiență: eram de abia de patru ani în Occident, am plecat din România în 1987. A fost prima mare experiență ne-germană. Pe de altă parte, relația mea cu Italia a fost cu totul diferită de cea a colegilor mei vest-germani care reproduceau așa-numitele fantezii aflate în circulație din timpul lui Goethe. Recunoșteam în Italia cîte ceva din acel sud al
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
m-a ajutat mai tîrziu, atunci cînd conflictele s-au accentuat, să-mi explic unele lucruri. R.B.: Sunt experiențe care au alimentat și filonul politic al multora din textele dumneavoastră incluse în ultimul volum de eseuri Der Deutsche Horizont (Orizontul german). Dar să rămînem deocamdată la tema călătoriei... dintre țările în care ați voiajat, una tot trebuie să vă fi rămas la suflet... R.W.: Dacă mă gîndesc... în unele țări am stat mai mult, în altele mai puțin... Cel mai
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
roman Habseligkeiten (Catrafuse), recent tradus și publicat la editura Polirom, componentele acestei punți se regăsesc sub forma unui mozaic. Cum l-ați "lucrat"? R.W.: Este greu de explicat pe scurt, fiindcă există foarte multe detalii. Sunt totuși un scriitor german și am avut, dintotdeauna, în sensul cel mai autentic, o strînsă legătură cu cultura și literatura germană în baza identității mele etnice "minoritare". Ceea ce am urmărit în Habseligkeiten a fost descrierea acestei neliniști (Ruhelosigkeit) de care suferă emigranții aflați în
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
unui mozaic. Cum l-ați "lucrat"? R.W.: Este greu de explicat pe scurt, fiindcă există foarte multe detalii. Sunt totuși un scriitor german și am avut, dintotdeauna, în sensul cel mai autentic, o strînsă legătură cu cultura și literatura germană în baza identității mele etnice "minoritare". Ceea ce am urmărit în Habseligkeiten a fost descrierea acestei neliniști (Ruhelosigkeit) de care suferă emigranții aflați în căutarea a ceva greu de descris, a ceva ce le lipsea sau credeau că le lipsește. Am
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
rămîi acolo unde ești - probabil nu vei mai putea rămîne niciunde definitiv... R.B.: Cred că între emigrație (Auswanderung) și călătorie, plimbare (Reise, Wanderung) pot fi stabilite unele asociații semantice dar și cîteva disocieri relevante... Ce este un scriitor aparținînd minorității germane din România atunci cînd emigrează: un Reisender (drumeț, călător), un Auswanderer (emigrant), un Einwanderer (imigrant), un Aussiedler (strămutat), sau toate laolaltă? R.W.: M-da, devii ușor un Auswanderer. Problema începe atunci cănd, fiind emigrant, te stabilești în noua țară
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
exprimată de vocabula Ausländer*). Aici, oricine nu este recunoscut ca autohton este un străin. De aceea mi se pare absurdă intenția de a modifica legislația cetățeniei. Fiindcă cetățenia nu are de-a face cu pașaportul: poți avea 50 de pașapoarte germane, dar pentru localnici rămîi tot un străin... este o problemă ce nu se lasă aproape deloc rezolvată. Situația trebuie acceptată așa cum este și în calitate de scriitor trebuie să continui să faci ceea ce vrei, ce ți-ai propus în plan literar, în pofida
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
să învățăm de la Canada sau de la Australia"! Așa ceva nu merge și poate nu aș fi fost convins de aceasta dacă nu aș fi călătorit în America. Acolo sunt toți imigranți. American poate deveni oricine. Dar cum poți deveni francez sau german sadea? Fiindcă aici conotația este cu totul alta. Ești etnic german, poți deveni cetățean german, dar nu poți fi german în sensul în care ești canadian sau american. A fi german nu are de-a face cu teritoriul ci cu
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
fost convins de aceasta dacă nu aș fi călătorit în America. Acolo sunt toți imigranți. American poate deveni oricine. Dar cum poți deveni francez sau german sadea? Fiindcă aici conotația este cu totul alta. Ești etnic german, poți deveni cetățean german, dar nu poți fi german în sensul în care ești canadian sau american. A fi german nu are de-a face cu teritoriul ci cu limba și cultura. A fi american are de-a face cu teritoriul. R.B.: Ați observat
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
nu aș fi călătorit în America. Acolo sunt toți imigranți. American poate deveni oricine. Dar cum poți deveni francez sau german sadea? Fiindcă aici conotația este cu totul alta. Ești etnic german, poți deveni cetățean german, dar nu poți fi german în sensul în care ești canadian sau american. A fi german nu are de-a face cu teritoriul ci cu limba și cultura. A fi american are de-a face cu teritoriul. R.B.: Ați observat că opiniile dumneavoastră, mă refer
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
poate deveni oricine. Dar cum poți deveni francez sau german sadea? Fiindcă aici conotația este cu totul alta. Ești etnic german, poți deveni cetățean german, dar nu poți fi german în sensul în care ești canadian sau american. A fi german nu are de-a face cu teritoriul ci cu limba și cultura. A fi american are de-a face cu teritoriul. R.B.: Ați observat că opiniile dumneavoastră, mă refer și la beletristică și la eseistică, irită uneori? R.W.: Da
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
Cu Germania este cam tot la fel, fiindcă în cei 35 de ani cît am trăit în România am trăit nu ca român ci ca german. Ceea ce înseamnă că am avut mereu privirea îndreptată spre Germania. De altfel Germania, cultura germană, au constituit pentru mine dintotdeauna o "dimensiune". Cînd am ajuns aici, am ajuns într-un loc pe care-l cunoșteam deja într-un anumit fel fără a fi pus pînă atunci piciorul acolo. Și ea este țara mea. Ca scriitor
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
au constituit pentru mine dintotdeauna o "dimensiune". Cînd am ajuns aici, am ajuns într-un loc pe care-l cunoșteam deja într-un anumit fel fără a fi pus pînă atunci piciorul acolo. Și ea este țara mea. Ca scriitor german sunt implicat în dezbaterile legate de Germania, în problemele ei, iar pe de altă parte am cîștigat o anumită relație cu locurile de aici, dar o relație de alt fel decît cea cu ținuturile din România, unde m-am născut
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
carte pentru și întru arta sunetelor. La toate acestea am meditat pe când eram martor la recitalul lui Francesco Filidei pe cea mai mare orgă, se zice, din Europa. Un recital în care s-a văzut descendența protagonistului din școala coloriștilor germani și în care imaginile cinematografice din Predella lui Mauro Lanza ori balaurii omofoni din Gmeeoorh de Xenakis au locuit nestingherit întinderile reverberante de la Saint-Eustache. Același Xenakis atât de asistat și de vernisat de către fratele Radu. Pentru Claudy Malherbe, școala este
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
schimb, nu mă spăl. Cobor așa cum am sosit, e drept că și mort de foame. Dar mai e altceva. Pentru care nu mă aranjez, cuviincios. Din liceu știu că ni se spune "valahi puturoși", și o fac dinadins... Brașovul este german. Orașul școlii mele dragi, pe care îl iubesc și în care m-am format. Clujul este altceva... Cultură maghiară. Oraș distant, rece, fudul. Biudoș olah, - aproximativ - știu că ni se zice - (primele cuvinte ungurești învățate), de când am ajuns din Urziceni
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
față de masă de Olanda, scorțoasă, pe care străjuia o glastră înaltă de cristal cu cinci trandafiri galbeni. * Trebuia, așadar, să răstorn criteriul infam... Astfel încât, după șnițelul bine pregătit, revărsat pe o farfurie grea, groasă, un Meissen alb cu bleu, berea germană și un măr ionatan, roșu, tăiat încet, ca o prăjitură delicioasă, am mai stat nițel. Ascultam un Mozart discret. Pe urmă, cerui plata... Și când aceasta veni, servită pe o farfurioară de argint, cu nota scrisă într-un carnet, înfășurată
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
fabulații sînt precum aerul pe care îl respirăm în mod automat și precum ideologia dominantă căreia ne supunem fără s-o recunoaștem. Ne alcătuiesc și ne hotărăsc comportamentul. Despre aceste pseudocunoștințe medicale e vorba în Lexiconul erorilor medicale al medicului german Werner Bartens. Titlul poate induce în eroare: în paginile dicționarului nu e vorba atît de ideile greșite ale medicilor dintr-un timp sau altul, cît de părerile noastre eronate cu privire la ființa umană atunci cînd o privim prin prisma medicinii. Nu
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
în numele lor. Nu am intenția de a insinua că traducerea Ioanei Dinescu nu ar fi bună. Dimpotrivă, varianta românească a lexiconului e fluentă, plăcută și firească, lucru cu atît mai îmbucurător cu cît e vorba de o traducere din limba germană. Și totuși, în fraza anterioară s-a strecurat o greșeală. În rest, numai cuvinte bune despre dicționarul pseudocunoașterii noastre medicale.
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
postului de radio "Europa liberă" permite cititorului o privire în universul ascuns al unei lumi de care, la un moment dat, se legau toate speranțele noastre. Întâlnirile cu Mircea Eliade și Emil Cioran și formidabila analiză a stilului de viață german demonstrează mult spirit de observație și forță de analiză. Capital rămâne însă amplul capitol despre Tudor Vianu. Aproape totul este citabil. Mă voi opri doar la un foarte scurt fragment memorialistic din care afli despre personalitatea profesorului mai multe lucruri
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
o rafinată modestie în spatele ființelor și lucrurilor, compunînd un soi de jurnal vag epicizat, de reportaj ușor fantast al mediului d-sale familiar, cel al Banatului care e o punte a noastră spre Europa Centrală. Nu trebuie uitată școala poeziei germane pe care a urmat-o, inclusiv în calitate de prolific traducător și glosator. Nu e de mirare așadar că, în momentul de entuziastă întîmpinare a poeziei șaizeciste, Petre Stoica, deși precursor al modernismului postbelic, a fost receptat într-un chip oarecum oblic
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
scriitori cehi, atât în țara sa, cât și în străinătate: operele lui, traduse în 29 de limbi, au apărut în 31 de țări. Biografia scriitorului a fost profund afectată de cele două regimuri totalitare ale secolului XX. Pe vremea Protectoratului german, copil fiind, fusese deportat, împreună cu părinții și cu un frate mai mic, în lagărul de la Terezín, organizat în interiorul fostei cetăți Theresienstadt, înființată cu două secole în urmă de împărăteasa Maria Teresa. Deși majoritatea rudelor și cunoscuților au murit la Auschwitz
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
Luisa, originară dintr-o familie mixtă (mama fiind nemțoaică, iar tatăl ceh), îi zice într-o zi, pe un ton superior, micului Ivan, obligat de acum încolo să poarte o stea galbenă: Nu mă mai joc cu tine pentru că sunt germană!" După trei ani și jumătate, băiatul și mama lui se întorc din lagăr și, cu mari greutăți, obțin permisiunea de a intra în vechiul lor apartament, ocupat între timp de un ofițer SS. Cele două femei din vecinătate, Luisa și
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
în Statele Unite, unde s-ar fi dedicat studiului Torei și al Talmudului. N-a fost să fie așa: primul prieten adevărat al lui Ivan a murit "undeva la est", cică nu în camera de gazare, ci împușcat de un soldat german. În închisoare, de la care se pleca numai spre lagăre de exterminare, adolescentul trăiește și miracolul primei iubiri. Într-o bună zi se îndrăgostește de Miriam, fata de la bucătărie care le distribuie copiilor infimele rații de lapte, iar dovada că și
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
dintre amurg și noapte, m-a criticat violent pentru dragostea mea față de animale, pe două coloane! (...) Și problema era în cele din urmă pusă astfel: - Dacă pretinde că-i plac animalele, de ce nu și-a luat un pechinez în locul dogului german? Asta da, perfidie. Din cauza asta, eu nu sînt doar perversă, ci și fascistă!" în opoziție cu Crohmălniceanu și compania "realist-socialiștilor", prozatoarea evocă la un mod tușant "mizeria sordidă a acestor intelectuali care au preferat să renunțe la scris decît să
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
În Argumentul care deschide volumul din anul 2003, autorul le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane, evreiești, poloneze, ucrainiene. Studierea tuturor acestor "enclave" literare în corelație cu modelele culturale și spirituale dominante este în mod evident mai profitabilă decât viziunea diacritică
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]