491 matches
-
a fi moarte, au fost puse alături de semințe vii ale aceleași plante. Semințele vii au fost iradiate cu radiație laser, apoi fiind iradiate și semințele considerate a fi moarte. În mod absolut miraculos, în câteva zile semințele de la Cernobâl au germinat ! Ulterior, folosind radiație ADN stimulată artificial, rușii au reușit să accelereze în mod spectaculos creșterea plantelor. Rezultatele altor experimente au demonstrat însă că numai radiația electromagnetică produsă de ADN, stimulat de laser, produce efectele miraculoase, pe când undele radio artificiale produse
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
și combatere. Aplicarea acestor măsuri la momentul oportun, determină reducerea impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este dependent, de evoluția condițiilor climatice, în special temperatura și umiditatea. Astfel, în anii ploioși pot avea loc până la 15-20 de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fig. 8). Criteriul ecologic constă în urmărirea și înregistrarea factorilor climatici, care între anumite limite favorizează efectuarea infecțiilor cu Phytophthora infestans și evoluția bolii. Dintre aceștia enumerăm: temperatura medie zilnică, preciptațiile, umiditatea atmosferică, durata medie de umectare a frunzelor. Sporangii germinează la 10-15oC, când dau naștere la zoospori și la 20-24oC când formează direct filamente de infecție. Se știe de asemenea, că germinarea zoosporilor, este condiționată de prezența picăturilor pe frunze, cel puțin 4 ore. Astfel, cele mai favorabile condiții de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
aerului cald. Tratamentul termic este însă o operațiune mai delicată, întrucât temperatura de inactivare a agenților patogeni este foarte adesea, aproape de cea a distrugerii embrionului. Un alt inconvenient al tratării cu apă caldă este faptul că, la unele specii care germinează repede, aceasta trebuie făcută cu cel mult 24 ore înainte de semănat, ceea ce nu este întotdeauna posibil. Tratarea chimică. În vederea tratării chimice, materialul trebuie să fie bine condiționat, să aibă o germinație bună și o umiditate normală. Tratarea chimică se face
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de enzime necesar hidrolizei hidraților de carbon. In acest complex enzimatic întîlnim α- amilaza, β- amilaza, dextrinaza limită, maltaza, invertaza, β- glucozidaze, celobiaza, lipaze etc. Produsul obținut după germinare poartă numele de malț verde sau slad. Un slad bun este germinat uniform, are plumulele de 1÷1,5 cm, iar radicele de cîțiva centimetri sunt ondulate (buclate). Plumula și radicele sunt de culoare galbenă, elastice și suculente. Prezintă un miros de castravete verde, este lipsit de bulgări și mucegai. Principalele enzime
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
și mitologie românească, aprofundează și îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
43; Valeriu Rusu, „Mitologie română”, SPM, 1985, 48; Silviu Angelescu, Portretul literar, București, 1985, 200-201; Mihai Rădulescu, Restituirea mitologiei române, LCF, 1986, 5; Mihai Coman, O sinteză discutabilă, SLAST, 1986, 12-14; Ion Itu, „Mitologie română”, AST, 1987, 8; Vasile Vetișanu, Germina Comanici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 198-202; Datcu, Dicț. etnolog., II, 284-286; Rusu, Membrii Academiei, 563-564; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 411-414. I. D.
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
actele sale au un sens, că atitudinile sale sociale sunt înțelese de alții, iar contactele sale sunt apreciate. Participarea afectează profund personalitatea umană, punându-i în mișcare valorile esențiale (Allport, 1945). # Cu atât mai firesc era ca problematica participării să germineze, să înflorească și să rodească pe terenul psihologiei organizațional-manageriale preocupate de investigarea diferitelor tipuri de comportamente ale omului organizațional. Nimeni nu se poate îndoi de faptul că, alături de alte comportamente (de organizare, de conducere, de decizie), comportamentul participațional ocupă un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îndelungat în cultură. Testarea stabilității și moștenirii statutului inactiv transcripțional al insertului T-ADN s-a realizat prin fecundarea plantei C cu polen provenit de la o plantă de tutun normală, netransformată. O sută de semințe obținute de la hibrid au fost germinate în cultură sterilă. Dintre acestea, 99 au dat naștere la plante aparent normale și doar una, desemnată CX1 a prezentat dezvoltare tumorală în regiunile lăstarilor apărute din țesuturi care au fost în contact cu mediul de cultură. Totuși porțiunile superioare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în scurt timp un aspect prăfos, făinos, apoi devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate, în pâsla ciupercii apar mici puncte negre. Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31șC, cu optimum de 14-17șC și în condiții de umiditate 95 %, la suprafața organelor. În timpul iernii ciuperca rezistă pe frunză ca parazită pînă în primăvară când, vor apărea noi generații de spori. Sporii formați târziu în vară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
abia la înspicat. La treier semințele mălurate se sparg și pun în libertate sporii, care se depun pe semințele sănătoase, fiind găsiți pe șanțul ventral sau pe perișorii de la vârf. La semănat, semințele netratate, aduc sporii în sol și când germinează grâul la 14-16șC și umiditate suficientă, germinează și sporii produc o coroană de sporedii(spori mici ). Acestea se unesc prin canale (în forma literei H) și apoi dau naștere la filamente de infecție. Uneori, pe sporedii înainte sau mai adesea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se sparg și pun în libertate sporii, care se depun pe semințele sănătoase, fiind găsiți pe șanțul ventral sau pe perișorii de la vârf. La semănat, semințele netratate, aduc sporii în sol și când germinează grâul la 14-16șC și umiditate suficientă, germinează și sporii produc o coroană de sporedii(spori mici ). Acestea se unesc prin canale (în forma literei H) și apoi dau naștere la filamente de infecție. Uneori, pe sporedii înainte sau mai adesea după conjugare apar sporediole care pot multiplica
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pătrați), ce va constitui în caz de monocultură, suprafața vetrei de atac. În solurile umede sporii rezistă 1-2 ani dar în solurile mai uscate pot rămâne vii, chiar și 3-8 ani, datorită stratului exterior de gel. Sporii din sol vor germina și vor infecta numai grâul din monoculturi semănate târziu, în terenuri acide, fertilizate numai cu îngrășăminte pe bază de azot și numai dacă semințele sunt mai la suprafața solului. Ciuperca a mai fost semnalată pe obsigă, zâzanie și pir. Soiurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub formă de spori de vară, dacă iernile nu sunt prea geroase. Ultimele generații de spori care apar în vară, asigură infecțiile pe plantele tinere din samulastră și apoi sporii formați pe acestea vor infecta grâul răsărit în toamnă. Sporii germinează la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu un optim de 10-22șC, în condiții de umiditate maximă. Sporii de rezistență nu joacă nici un rol în evoluția al ciupercii chiar dacă pot germina, deoarece în flora țării noastre nu există o plantă gazdă pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii formați pe acestea vor infecta grâul răsărit în toamnă. Sporii germinează la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu un optim de 10-22șC, în condiții de umiditate maximă. Sporii de rezistență nu joacă nici un rol în evoluția al ciupercii chiar dacă pot germina, deoarece în flora țării noastre nu există o plantă gazdă pe care să producă infecții. Prevenire și combatere. Cea mai eficientă măsură de prevenire a apariției acestei rugini este cultivarea de soiuri rezistente, însă acest lucru se realizează greu, din cauza
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Sporii rezultați din germinarea sporilor de rezistență asigură infecțiile primare de pe frunzele de dracilă și mahonie. Răspândirea ciupercii în primăvară se face prin intermediul sporilor, ce multiplică infecția pe plantele gazdă intermediare, dracilă și mahonie. Sporii formați pe plantele gazdă pot germina 3-6 săptămâni la temperaturi de 518șC. Sporii de vară care apar pe grâu, pot germina imediat dacă există o umiditate atmosferică mare (99 %) și o temperatură între 2-31șC cu optim la 20șC. Dacă grâul este puternic luminat și atmosfera este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mahonie. Răspândirea ciupercii în primăvară se face prin intermediul sporilor, ce multiplică infecția pe plantele gazdă intermediare, dracilă și mahonie. Sporii formați pe plantele gazdă pot germina 3-6 săptămâni la temperaturi de 518șC. Sporii de vară care apar pe grâu, pot germina imediat dacă există o umiditate atmosferică mare (99 %) și o temperatură între 2-31șC cu optim la 20șC. Dacă grâul este puternic luminat și atmosfera este uscată, procentul de germinație, ca și numărul infecțiilor produse de sporii de vară scade foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uscată, procentul de germinație, ca și numărul infecțiilor produse de sporii de vară scade foarte mult. Chiar dacă sporii de vară dau infecții pe samulastră sau pe grâul semănat în toamnă, miceliul de infecție piere iarna. Sporii de rezistență nu pot germina imediat, au nevoie de o perioadă de maturație. În primăvară, după ce au rezistat la temperaturi scăzute (chiar -25șC), germinează la temperaturi cuprinse între 5-34șC. Temperaturile mai mari de 35șC și atmosfera uscată le distrug facultatea germinativă. Prevenire și combatere. Măsurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vară dau infecții pe samulastră sau pe grâul semănat în toamnă, miceliul de infecție piere iarna. Sporii de rezistență nu pot germina imediat, au nevoie de o perioadă de maturație. În primăvară, după ce au rezistat la temperaturi scăzute (chiar -25șC), germinează la temperaturi cuprinse între 5-34șC. Temperaturile mai mari de 35șC și atmosfera uscată le distrug facultatea germinativă. Prevenire și combatere. Măsurile ce se pot lua împotriva acestei rugini se referă la distrugerea plantelor gazdă intermediare și la evitarea atacului ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu spori; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete bruneînchis cu fructificații negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii germinează în limite largi de temperatură (2-32șC) cu optim la 22-26șC și după 7-16 zile începe formarea noilor fructificații ce poate dura 11-15 zile. În cazul în care există condiții favorabile de umiditate atmosferică ridicată, într-o perioadă de vegetație se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe suprafața semințelor și dacă acestea sunt semănate fără a fi tratate, infecția se va produce în timpul germinării iar manifestarea bolii va apărea în vară. Ciuperca se poate transmite și prin intermediul sporilor din sol mai ales în regiunile secetoase. Sporii germinează lângă sămânță, apare miceliul de infecție ce pătrunde prin colțul tânăr în plantulă. Miceliul crește odată cu planta și va distruge spiculețele. Infectarea plantulelor se face cu ușurință dacă solul are umiditatea de 50 % și dacă temperatura este cuprinsă între 10-30șC
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a grâului). Transmitere-răspândire. Ciuperca infectează în primăvară orzul prin sporii aduși de vânt de pe Ornithogallum (bălușcă) apoi se răspândește prin sporii de vară în tot cursul vegetației. Sporii de rezistență ce apar înainte de recoltare rămân până în primăvara următoare când vor germina și vor produce sporii ce vor infecta frunzele de Ornithogallum. Prevenire și combatere. Principala metodă de combatere constă în distrugerea plantelor gazdă intermediare. Limitarea atacului se poate realiza și prin cultivarea de soiuri rezistente însă soiurile Productiv, Miraj și Precoce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ocupă suprafețe mari din frunză iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă cercuri concentrice. Ciuperca poate ataca și semințele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului (fig. 19). Transmitere-răspândire. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20șC. Sporii germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câmp în depozite, de către molia cerealelor (Sitotroga cerealella). Aceasta depune sporii care s au prins de franjurile aripilor, pe știuleții dezgoliți de către păsări, sau pe cei care nu sunt bine înveliți. Sporii pot rezista în natură până la doi ani și germinează numai în condiții de umiditate mare și temperatură între 10-30șC. Hibrizii din varietatea identata(“de floricele”) și cei foarte tardivi sunt mai puternic afectați. Prevenire și combatere. Se recomandă tratarea semințelor ce ar putea fi acoperite cu spori ai ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunze uscate, sfâșiate. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin spori. La temperaturi optime de 25-30șC și în condiții de umiditate mare sporii germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului, apare o nouă generație de spori. Rezistența ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii rămași pe resturile vegetale din câmp sau în depozitele de furaje. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]