563 matches
-
negație nu (element plin, grup adverbial). Gerunziul propozițional arată că proiecția negației propoziționale nu blochează ridicarea la C, după cum arată encliza pronominală a gerunziului negativ 7: (15) nevăzându-l Mai degrabă, ceea ce permite deplasarea la C și encliza pronominală pentru gerunziul negativ, spre deosebire de imperativul negativ, pare să fie statutul elementului de negație: nu este un adverb plin (element XP), iar ne- este un afix (element X0). Obiectivele stabilite mai sus impun următoarea structură a capitolului. Vom începe abordarea celui de al
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
forma nonfinită pe baza căreia putem aplica testele sintactice este infinitivul verbal precedat de a32(59a), care prezintă extrem de multe asemănări cu formele finite (59b,c) (Nedelcu 2013: §§I; II): negație propozițională exprimată prin nu (nu prin ne-, ca la gerunziu); procliză pronominală (spre deosebire de encliza pronominală a gerunziului) (v. Niculescu 2013 și §§3.2; 3.3 infra)33. (59) a. a nuîl (mai) citiel b. nuîl (mai) citește el c. nul-a (mai) cititel Testele sintactice care indică deplasarea verbului la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
testele sintactice este infinitivul verbal precedat de a32(59a), care prezintă extrem de multe asemănări cu formele finite (59b,c) (Nedelcu 2013: §§I; II): negație propozițională exprimată prin nu (nu prin ne-, ca la gerunziu); procliză pronominală (spre deosebire de encliza pronominală a gerunziului) (v. Niculescu 2013 și §§3.2; 3.3 infra)33. (59) a. a nuîl (mai) citiel b. nuîl (mai) citește el c. nul-a (mai) cititel Testele sintactice care indică deplasarea verbului la flexiune aplicate mai sus (verbul precedă adverbe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
venitoți la ziua mea] Putem astfel conchide că în română atât formele verbale sintetice și analitice, cât și formele nonfinite ca infinitivul se deplasează în mod sistematic în domeniul flexionar IP; în §§3.2; 3.3 infra, vom arăta că gerunziul se deplasează în domeniul C, tranzitând însă domeniul flexionar; comportamentul gerunziului este important din două puncte de vedere: (i) verifică (alături de imperativul pozitiv și de alte forme cu encliză pronominală și/sau auxiliar postpus) ipoteza că deplasarea la C este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
formele verbale sintetice și analitice, cât și formele nonfinite ca infinitivul se deplasează în mod sistematic în domeniul flexionar IP; în §§3.2; 3.3 infra, vom arăta că gerunziul se deplasează în domeniul C, tranzitând însă domeniul flexionar; comportamentul gerunziului este important din două puncte de vedere: (i) verifică (alături de imperativul pozitiv și de alte forme cu encliză pronominală și/sau auxiliar postpus) ipoteza că deplasarea la C este una dintre opțiunile gramaticii românei moderne; (ii) formele negative ale gerunziului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gerunziului este important din două puncte de vedere: (i) verifică (alături de imperativul pozitiv și de alte forme cu encliză pronominală și/sau auxiliar postpus) ipoteza că deplasarea la C este una dintre opțiunile gramaticii românei moderne; (ii) formele negative ale gerunziului care, la fel ca formele pozitive, au ca opțiune encliza, nu procliza, pronominală (necitindu-l) arată că proiectarea unui grup al negației nu blochează deplasarea la C în ansamblu, ci, mai degrabă, distincția centru (afix: ne-) / grup (adverb plin: nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că auxiliarele nu sunt direct implicate în valorizarea temporalității este neechivoc verificată de perechea minimală de mai jos (90); după cum se poate testa prin adverbe de timp, diferența [trecut] / [non-trecut] se marchează prin forma verbului lexical: participiu trecut (90a) vs gerunziu (funcționând, de fapt, ca participiu prezent, v. Nicula 2013) (90b), structura de auxiliare rămânând constantă (o fi) și marcând modul (prezumtiv) și modalitatea (irrealis): (90) a. O fi venindazi / mâine? b. O fi venitieri? Dacă examinăm întregul spectru de auxiliare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nonpasiv), arătând că acesta apare exclusiv în condițiile în care modalitatea formei analitice este irrealis, nefiind, de fapt, un auxiliar perfectiv / aspectual (cum este calificat în general în gramaticile tradiționale); faptul că apare în structuri în care fi selectează un gerunziu (o fi plecând, voi fi plecând, ar fi plecând), iar interpretarea structurii nu este sub nicio formă perfectivă validează această ipoteză de analiză a auxiliarului fi. Ledgeway (2015a) observă și explică faptul că fi este coocurent cu (i.e. selectat de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția verbală extinsă, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv, gerunziu / participiu prezent) este direct implicat în valorizarea trăsăturilor de timp și aspect • astfel, spre deosebire de alte limbi romanice (e.g. franceza), verbul lexical se deplasează în [Spec,TP] în română, ca efect al implicării directe a verbului lexical în valorizarea trăsăturilor de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vedeam /nuîl văzusem d. nul-am văzut /nuîl voi vedea / nul-oi fi văzut e. săîl văd / să nu îl văd f. a-l vedea /a nu-l vedea - configurațiile enclitice(101)-(102): pronumele clitice sunt precedate de verbul la gerunziu, de imperativul pozitiv (101) (sub coordonare, encliza este obligatorie în limba standard cel puțin pentru primul conjunct, (101b)); tot cu encliză pronominală apare și inversiunea subjonctivului și a condiționalului în imprecații (102) (101) a. văzându-l/nevăzându-l b. citește
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Relativized Minimality) (Rizzi 1990, 2001)64; Hill și Alboiu (2016) (urmând pe Isac și Jakab 2004) consideră că, prin efectul de focalizare indus, negația însăși se deplasează la C. Problema la care nu răspunde niciuna dintre aceste analize este comportamentul gerunziului negativ: gerunziul negativ se deplasează la C, după cum arată encliza pronominală, constantă la forma pozitivă și la forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Rizzi 1990, 2001)64; Hill și Alboiu (2016) (urmând pe Isac și Jakab 2004) consideră că, prin efectul de focalizare indus, negația însăși se deplasează la C. Problema la care nu răspunde niciuna dintre aceste analize este comportamentul gerunziului negativ: gerunziul negativ se deplasează la C, după cum arată encliza pronominală, constantă la forma pozitivă și la forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasează la C. Problema la care nu răspunde niciuna dintre aceste analize este comportamentul gerunziului negativ: gerunziul negativ se deplasează la C, după cum arată encliza pronominală, constantă la forma pozitivă și la forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la C, după cum arată encliza pronominală, constantă la forma pozitivă și la forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în cursul derivării sintactice), după cum arată "flexibilitatea" structurii gerunziului negativ, care acceptă încorporarea de centre adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în cursul derivării sintactice), după cum arată "flexibilitatea" structurii gerunziului negativ, care acceptă încorporarea de centre adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându-l b. văzându-l (119) a. nevenind / *venind nimeni b. pe nimeninevăzând / *văzând (120) a. necitind b. nemaicitind c. nepreacitind d. nepreamaicitind Proiectarea unui Grup al Negației nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându-l b. văzându-l (119) a. nevenind / *venind nimeni b. pe nimeninevăzând / *văzând (120) a. necitind b. nemaicitind c. nepreacitind d. nepreamaicitind Proiectarea unui Grup al Negației nu blochează, așadar, deplasarea la C a gerunziului negativ, contrar cu ceea ce se întâmplă în situația imperativului negativ (cf. (116) supra). Cum se poate deci deriva această disparitate între gerunziu și imperativ și care este relevanța sa pentru arhitectura nucleului propozițional al limbii române? Diferența evidentă dintre imperativul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. nemaicitind c. nepreacitind d. nepreamaicitind Proiectarea unui Grup al Negației nu blochează, așadar, deplasarea la C a gerunziului negativ, contrar cu ceea ce se întâmplă în situația imperativului negativ (cf. (116) supra). Cum se poate deci deriva această disparitate între gerunziu și imperativ și care este relevanța sa pentru arhitectura nucleului propozițional al limbii române? Diferența evidentă dintre imperativul negativ și gerunziul negativ constă în utilizarea de mărci de negație diferite: cuvântul independent nu pentru imperativ și prefixul ne- pentru gerunziu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu ceea ce se întâmplă în situația imperativului negativ (cf. (116) supra). Cum se poate deci deriva această disparitate între gerunziu și imperativ și care este relevanța sa pentru arhitectura nucleului propozițional al limbii române? Diferența evidentă dintre imperativul negativ și gerunziul negativ constă în utilizarea de mărci de negație diferite: cuvântul independent nu pentru imperativ și prefixul ne- pentru gerunziu. Diferența de realizare a cuvintelor negative se corelează cu o diferență de statut sintactic (specificator vs centru): nu este un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gerunziu și imperativ și care este relevanța sa pentru arhitectura nucleului propozițional al limbii române? Diferența evidentă dintre imperativul negativ și gerunziul negativ constă în utilizarea de mărci de negație diferite: cuvântul independent nu pentru imperativ și prefixul ne- pentru gerunziu. Diferența de realizare a cuvintelor negative se corelează cu o diferență de statut sintactic (specificator vs centru): nu este un cuvânt autonom 66 (poate apărea independent, ca pro-frază; poate purta accent focal etc., v. și Isac și Jakab 2004; Hill
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca [-V]; deplasarea participiului pasiv este dictată exclusiv de factori pragmatici (i.e. este o formă de deplasare A-bar), propoziția (123) fiind pe deplin gramaticală atunci când participiul dislocat are citire contrastivă. (123) Cititănu a mai fost tcitităde mult poezia asta. Gerunziul pozitiv care generează propoziție nonfinită 67 este caracterizat de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
citire contrastivă. (123) Cititănu a mai fost tcitităde mult poezia asta. Gerunziul pozitiv care generează propoziție nonfinită 67 este caracterizat de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asta. Gerunziul pozitiv care generează propoziție nonfinită 67 este caracterizat de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]