1,108 matches
-
la pîndă pentru a-și surprinde victima. Tot la fel procedează și Hyperion ... stă la pîndă, o urmărește...o Însoțește abil pe acest parcurs ideatic, mișcările lui sunt aidoma unei surori de caritate, a unei călugărițe, există o terapeutică a gestualului, care-și are corolarul În tot atîtea gesturi de diafanizare a corpului care trebuie anesteziat, gesturi care nu exclud narcoza vizuală prin scintilații de lumină, prin irizări subtile, printr-un ductus molatec Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Însoțite toate de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
sănătate benefic. Prezența unor câini cu anumite caracteristici în centrele de pshiatrie i-a ajutat pe pacienți să devină mult mai sociabili și mai cooperanți. În zooterapia canină este extrem de importantă diferențierea dintre sistemul vocal (cuvintele exprimă obiecteă și cel gestual (gestul exprimă o relațieă. Se cunoaște bine faptul că un câine poate destul de ușor să ne „citească” într-un dicționar gestual atât bucuriile, nemulțumirile, cât și stresul sau grijile noastre de fiecare zi. Orice animal folosit în zooterapie trebuie să
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
sociabili și mai cooperanți. În zooterapia canină este extrem de importantă diferențierea dintre sistemul vocal (cuvintele exprimă obiecteă și cel gestual (gestul exprimă o relațieă. Se cunoaște bine faptul că un câine poate destul de ușor să ne „citească” într-un dicționar gestual atât bucuriile, nemulțumirile, cât și stresul sau grijile noastre de fiecare zi. Orice animal folosit în zooterapie trebuie să fie în prealabil antrenat și dresat în acest scop. - Terapia cu ajutorul pisicilor - Apariția pisicii pe pământ se pierde în negura vremurilor
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au/ Și cad toate (mâine) putrede pe drum". Predestinate morții par a fi și personajele de fundal din opera poetică a lui Cezar Ivănescu. Impresia este cauzată de automatismul, stereotipia gestuală care le dezumanizează, facilitându-le, în schimb, desenul simbolic. Personajele frecvent descărnate, dezumanizate sau pierdute în negura uitării (Bătrâna Ezo, cele trei femei din "orașul acela bolnav", descrise în Rimaya, Nenumita pierdută în Copilăria lui Ario Paradis, acel Mil ambiguu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cultul detaliului, ce condensează și actualizează semnificația, făcând din formă sens. Jacques Dubois [2000, p.246] constată că personajele lui Zola au fiecare câte un detaliu izolat care le caracterizează, devenind semn distinctiv al personajului, repetat de nenumărate ori. Limbajul gestual completează imaginea privind relațiile sociale și, în special, cele intime. El este generat, si particularizat cu o mare putere senzuala, fiind un exemplu concludent al dialogului dintre structurile inconștiente profunde și codul social oficial, că structura de suprafață. Gesturile stimulează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
voiture, quand elle vous tendait la main, șes mouvements étaient parfaits de justesse et d'à-propos" [Maupassant, Le modèle, în La parure, p.426]. Gesturile de salut, mărcile de diferența, expresiile de respect sunt ierarhizate și investite cu sens. Schimburile gestuale pot fi substitut al discuțiilor: "Et să poignée de main fut longue, avec une insistance significative" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. Mișcarea și gestul sunt sustrase momentului ilustrativ și ridicate la nivelul componenței de maximă importanță a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ambele cazuri. Atitudinile jurnalistului sunt, prin urmare, un element care cântărește greu în balanța jocurilor electorale. Acest tip de influență numit „non-verbală” face obiectul unor cercetări din ce în ce mai asidue și arată importanța ca un jurnalist să rămână neutru inclusiv în atitudinea gestuală și corporală în momentul în care intervievează un responsabil politic. Din nefericire, E. Babad a arătat că majoritatea jurnaliștilor nu se pot abține să favorizeze conștient sau inconștient cutare sau cutare candidat prin gesturile și postura corporală, după cum arată următorul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prezentat unor voluntari americani fragmente foarte scurte - de câteva secunde - a interviurilor luate de diferiți jurnaliști. În aceste fragmente nu putea fi observat decât jurnalistul; de altfel, voluntarii nu înțelegeau ebraica, astfel că se focalizau automat pe elemente mimice și gestuale, singurul aspect care le putea arăta atitudinea amicală sau ostilă a jurnalistului față de personalitatea politică. După părerea observatorilor americani era evident că toți intervievatorii aveau maniera proprie de favorizare sau defavorizare prin gesturi a candidatului care se găsea în fața lor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
tip de gestică, în funcție de orientarea politică. Acest lucru a fost arătat și de un experiment: Psihologul Patrice Georget a făcut două înregistrări video identice pe planul discursului, constituite din aceleași argumente și pronunțate cu aceeași intonație, dar diferite ca formă gestuală: un actor care juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în primul rînd convingerea că reprezentarea corpului se construiește pe un dublu nivel individual și social, și că imaginea este subiectivă, dinamică, relațională și emoțională (așa cum a subliniat-o și fenomenologul Merleau-Ponty), niciodată neutră. Cercetările lui Edward Hall asupra limbajului gestual și a discursului despre corp ca fiind intim legat de discursul despre spațiu (proxemie) completează fericit fundalul teoretic din care autoarea și-a putut extrage informațiile pentru a-și delimita și rafina apoi propriul instrumentar metodologic. Odată bagajul conceptual bine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unui discurs, partea sa "materială", fixată pe un suport. Astfel, textului i-ar corespunde spațiul grafic al comunicării scrise, în timp ce discursului îi sunt asociate ambele tipuri de comunicări: scrisă și vorbită. Rămâne de văzut unde poate fi încadrat un mesaj gestual, corporal sau imagistic. Tel-Quel, în special, a apropiat mai mult scriitura de text, pe care îl concepe, încă din Program, ca fiind o funcție de care dispune scriitura; aceasta din urmă este un text văzut ca producere sau, în termeni barthesieni
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Moreau englez" (C. Philipps), a cărui estetică merge împreună cu o exigență ce limitează dintru început accesul la mesajul operei sale. Cecilia Cuțescu-Storck se va dispensa însă de subiectul mitologic, reținând mai degrabă o notă alegorică de efect decorativ și coregrafia gestuală care întreține o atmosferă de mister. În monografia pe care i-o consacră pictorului, Patrick Bade nu ezită să-l afilieze simbolismului și sensibilității fin de siècle: "Cu toate acestea, în ochii noștri el pare să fi fost una dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lume în care frumusețea și tinerețea nu sunt privilegii temporare, ci regula. Atmosfera de basm configurează dimensiunea estetizantă a artei simboliste a lui Kimon Loghi, ale cărui influențe prerafaelite se regăsesc, ca și la Cecilia Cuțescu-Storck în crearea unei coregrafii gestuale care răspunde unor intenții decorative. Există astfel un gest de o feminitate grațioasă, care se repetă în mod armonic. În articolul său, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", din Seara, D. Karnabatt consideră exemplar acest panou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oniric sau fabulos. O parte sunt prinse în dans, una dintre ele se apleacă să culeagă ceva, o alta se remarcă printr-un profil meditativ, pe când altele sunt surprinse într-un tête à tête. Ștefan Popescu rupe ritmul unei armonice gestuale precum în picturile lui Loghi, dar mai ales în cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate acestea, ansamblul creează impresia unui coregrafii minuțios studiate în care nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Ca și în pictura lui Kimon Loghi, A
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1905, inventar 915186) și Femeie pe gânduri (ronde-bosse, 35 x 9 x 9 cm, semnat și datat pe postament spate: 1905 Fr. Storck, inventar 915188), ilustrative pentru felul cum atenția se deplasează de la frumusețea corporală spre o atitudine reflexivă, înregistrată gestual. Sculptorul a evitat orice detaliu, cele două figuri feminine devin nu atât o înregistrare naturalistă a unei stări, cât purtătoare ale unei sugestii, a unei état d'âme. Theodor Pallady (1871-1956) este printre puținii pictori români care abordează o altă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căruia pare să se focalizeze atenția pictoriței, este și cel care închide circuitul. Una dintre femei o sprijină pe genunchi, și cu o mână o susține pe cea care se află aproape întinsă, iar cealaltă întregește arcul armonic al cuplului gestual printr-o nuanță de atenuare, de liniștire. O altă femeie ține într-o mână un pahar cu apă, iar femeia din primul plan îi mângâie fața, iar cealaltă mână a ei este dusă în dreptul inimii pentru a sublinia intensitatea afectului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
taine ale sale. În Tripticul cu țigănci, pictorița precizează structura simfonică a compoziției, relațiile stabilite pe portativul intrării fiecărui instrument sau grup de instrumente urmărind o armonie a ritmurilor. Această simfonie este transcrisă printr-un procedeu sinestezic la nivel iconologic, gestual; personajele preiau încărcătura emoțională, o transferă la nivelul unei coregrafii, nu lipsite de o serie de cezuri. Așa cum ni-l descrie Léon Thévenin, tabloul are ceva wagnerian, ca realizare însă, rupturile de nivel sunt mai puțin violente, fapt care decurge
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ceremonial cu o semnificație superioară este personajul central, care pare să oficieze în cadrul unui cult solar. Cecilia Cuțescu-Storck găsește la aceste țigănci plăcerea de a trăi într-o deplină libertate, asemeni păsărilor, în mijlocul unei naturi care pare să răspundă euritmiilor gestuale ale femeilor. Ca în pictura decorativă, totul este adus în prim plan, pe o pajiște înflorită țigăncile culeg fructe din arbori exotici; Cecilia Cuțescu-Storck situează personajele acestui triptic la distanțe relativ egale, pentru a evidenția o armonie deplină. Întreaga pictură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ne apare povestind, cu un singur gest (pe care l-a prins artistul cu o așa de fericită inspirație), întregul poem, sublim și sălbatec"552. Lucrarea este reprodusă pe aceeași pagină, într-un format foarte mic. Cu o grație ilustrată gestual, dansatoarea Salomeea apare ca una dintre țigăncile pe care Vermont le pictează des, în chip de florărese sau țărănci. Pe o masă se află tava cu capul sfântului Ioan Botezătorul, înconjurat de un nimb trasat ca un cerc fin, formalism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Totuși procesele dominante sunt cele de excitație. Ca o consecință, mișcările elevilor, la aceasta vârstă, sunt rigide și o precizie scăzută. Nivelul intelectual mai ridicat îl face pe elev mai receptiv la noi forme de transmitere a cunoștințelor, la perfecționarea gestuală, la realizare a unei estetici corporale și motrice. În această perioadă au loc modificări importante și progrese în dezvoltarea psihică, din cauză că procesul învățării se conștientizează ca atare. Activitatea școlară va solicita intens activitatea intelectuală. Elevul este supus unor strategii de
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
individ la altul. Aceste stadii sunt : 1) Stadiul inteligenței senzorio - motorii (0 - 1 an) - caracterizat de învățarea de mișcări, formarea de deprinderi motorii, imitare. 2) Stadiul gândirii preoperatorii Stadiul simbolic (1-4 ani) în care copilul poate învăța simboluri verbale, grafice, gestuale, își reprezintă succesiuni de evenimente, imagini, obiecte, fenomene, poate face raționamente simple de la particular la particular. Stadiul intuitiv (4-7 ani) în care capacitățile precedente devin mai complexe, copilul poate înțelege „ce se vede” , dar nu poate înțelege logica ascunsă a
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
la acțiune. G. Vigner rezumă foarte bine caracteristicile acestui gen, vorbind de "reprezentare unei transformări de stare pe care cititorul o va avea de realizat la intervenția scriptorului, transformare care se va îndeplini prin intermediul unui algoritm ce ia forma activităților gestual programate după o logică tehnică (și culturală) dată" (1990: 114). În prezent, când aceste criterii au fost aprofundate, și eu, la rândul meu, voi deveni mai ferm în expunerea ideilor, referindu-mă la acest lucru. Îmi pun întrebarea, într-adevăr
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
capacitatea de expresie. Sintetizând contribuția cercetărilor de specialitate, Gh. Neacșu prezintă principalele calități ale actorilor: - cultură generală vastă și de specialitate; - capacități empatice deosebite; - calitățile fizice implicate: aspect agreabil, timbru plăcut al vocii, dicție bună, expresivitate în limbajul verbal și gestual; - calitățile senzorio-motrice: spirit de observație deosebit, o bună mobilitate; - abilitățile intelectuale: inteligență și imaginație bogată, memorie bună; - registru afectiv larg, util pentru inducerea unor emoții, dar și pentru a le produce la alții; - trăsăturile de personalitate relevante: niveluri ridicate la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
individ la altul. Aceste stadii sunt : 1) Stadiul inteligenței senzorio - motorii (0 - 1 an) - caracterizat de învățarea de mișcări, formarea de deprinderi motorii, imitare. 2) Stadiul gândirii preoperatorii • Stadiul simbolic (1-4 ani) în care copilul poate învăța simboluri verbale, grafice, gestuale, își reprezintă succesiuni de evenimente, imagini, obiecte, fenomene, poate face raționamente simple de la particular la particular. • Stadiul intuitiv (4-7 ani) în care capacitățile precedente devin mai complexe, copilul poate înțelege „ce se vede” , dar nu poate înțelege logica ascunsă a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de multe persoane cu pierderi de auz, constând în mișcarea mâinilor, feței și corpului, pentru a exprima cuvinte, nume sau concepte. Este un limbaj natural, de sine stătător care are reguli de gramatică și sintaxă proprii. În mod obișnuit limbajul gestual nu este acompaniat de voce dar poate fi acompaniat de mișcarea buzelor. Limbajul semnelor nu are o formă scrisă. Antrenamentul auditiv-verbal Această abordare presupune dezvoltarea abilităților de ascultare și comunicare prin intermediul cuvântului. Accentul se pune pe ascultare și mai puțin
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]