707 matches
-
1983, p. 42-43. [86] GHERGHINESCU, Ruxandra P., Tulburările scris cititului la copil, în: MS, 39, nr. 26, 1983, p. 6. [87] GHIMPU, AUREL, Testul nostru. Cunoașteți noile norme ortografice, IB, 31, nr. 9371, 28 n. 1983, 4-5 din școli]. [88] GHINDĂ, CORNELIA; GHINDĂ, GHEORGHE, Sporirea caracterului funcțional al gramaticii și interpretarea stilistică a textelor literare, RPed, 32, nr. 3; 1983, 41-43. [89] GLIGOR, DOINA, Stimularea comunicării verbale la preșcolari, RPed, 32, nr, 4, 1983, 35-38. [90] GORAN, MARIA; GORAN, VASILE, Muncă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
42-43. [86] GHERGHINESCU, Ruxandra P., Tulburările scris cititului la copil, în: MS, 39, nr. 26, 1983, p. 6. [87] GHIMPU, AUREL, Testul nostru. Cunoașteți noile norme ortografice, IB, 31, nr. 9371, 28 n. 1983, 4-5 din școli]. [88] GHINDĂ, CORNELIA; GHINDĂ, GHEORGHE, Sporirea caracterului funcțional al gramaticii și interpretarea stilistică a textelor literare, RPed, 32, nr. 3; 1983, 41-43. [89] GLIGOR, DOINA, Stimularea comunicării verbale la preșcolari, RPed, 32, nr, 4, 1983, 35-38. [90] GORAN, MARIA; GORAN, VASILE, Muncă diferențiată - succes
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
către «Bibicul»? PAMPON: Da! MIȚA: Și este iscălit de cine? PAMPON: «A ta adorantă, Mița...» MIȚA: Mița! A! Dumnezeule! [...] MIȚA: Eu am o presimțire... PAMPON: Care? MIȚA: Cum este amanta dumitale? PAMPON: Cum să fie adică? MIȚA: De roșu, de ghindă, de tobă, ori de verde? PAMPON: De verde... MIȚA: De verde? Pampon: Da.” (s.n.). Dar Mița are motive solide de Îngrijorare: Nae n-a răspuns invitației ei, Nae n-a dat semne că ar fi interesat să petreacă o noapte
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
90 - Tartru brut 25 23.08 Materii vegetale și deșeuri vegetale, reziduuri vegetale și produse secundare vegetale, aglomerate sau nu, sub formă de pelete, de tipul celor folosite în hrană animalelor, nedenumite și necuprinse în altă parte. 2308.10.00 - Ghinde și castane 25 2308.90 - Altele: -- Drojdie de struguri: 2308.90.11 --- Având o concentrație totală de alcool funcție de masă mai mică sau egală cu 4,3% și un conținut în materie uscată egal sau mai mare de 40% din
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
aromatice din floră spontană, precum și a tuturor celorlalte produse ale pădurii. Articolul 22 Ministerul Silviculturii este obligat să organizeze extracția primară de esențe și uleiuri eterice din cetina și floră de munte, de uleiuri și celelalte substanțe utile din jir, ghinda, conuri de conifere și alte semințe forestiere, în vederea valorificării prin industrializare de către Ministerul Industriei Chimice și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, după caz. E. Cu privire la gospodărirea pășunilor și fînețelor din zonele montane și perimetrul forestier din celelalte zone Articolul 23
DECRET nr. 320 din 13 septembrie 1982 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127833_a_129162]
-
microorganismelor modificate genetic ────────────────────────────────────────────────────────────────────── III. Ingrediente de origine agricolă care nu au fost produse ecologic 1. Produsele vegetale neprelucrate, precum și produsele derivate din acestea prin procedeele menționate la definiția de la pct. 1 lit. a) Fructe și semințe comestibile: - acerola (Malpighia punicifolia); - ghinde (Quercus spp.); - nuci de anacard (Anacardium occidentale); - nuci de cola (Cola acuminata); - schinduf (Trigonella foenum-graecum); - agriș (Ribes uva-crispa); - maracuja (fructul pasiunii) (Passiflora edulis); - papaya (Carica papaya); - miez de pin (Pinus pinea); - zmeura (uscată) (Rubus idaeus); - coacăze roșii (uscate) (Ribes rubrum
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2001 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137222_a_138551]
-
află pădurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerării naturale a pădurii, de craci sau resturi de exploatare; m) culegerea sau recoltarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, iarbă, fan, lucerna sau alte asemenea produse; ... n) efectuarea de săpături în păduri sau pe alte terenuri din fondul forestier, pentru a se scoate piatră, pietriș, nisip, pămînt, brazde de iarbă sau altele asemenea, ori
HOT��RÂRE nr. 2.499 din 31 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134761_a_136090]
-
două fascii ondulate aurii; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, un braț în argintiu, care ține în mînă un ciorchine de strugure, cu frunză, precum și două frunze de stejar, orientate spre partea superioară a cartierului, avînd la mijloc o ghinda, totul în auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
snop de grîu auriu așezat pe o roată dințata argintie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un profil de uzina chimică și o turla de sondă, toate argintii; în cartierul inferior, în cîmp verde, un stejar auriu cu frunze și ghinda verzi, flancat la stînga și la dreapta de două oi în argintiu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond fondat în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
resturi rezultate din exploatările forestiere; ... b) culegerea, recoltarea sau ridicarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, iarbă, fin, lucerna sau alte asemenea produse; ... c) culegerea și ridicarea de fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, din păduri sau de pe terenurile din fondul forestier, în care recoltarea acestora este rezervată organizațiilor socialiste ori este oprită și aceasta a fost adusă la cunoștința populației; ... d) facerea de săpături în pădure sau pe
HOTĂRÂRE nr. 81 din 26 februarie 1963 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140210_a_141539]
-
resturi rezultate din exploatările forestiere; ... b) culegerea, recoltarea sau ridicarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, iarbă, fin, lucerna sau alte asemenea produse; ... c) culegerea și ridicarea de fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, din păduri sau de pe terenurile din fondul forestier, în care recoltarea acestora este rezervată organizațiilor socialiste ori este oprită și aceasta a fost adusă la cunoștința populației; ... d) facerea de săpături în pădure sau pe
INSTRUCŢIUNI din 26 februarie 1963 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140211_a_141540]
-
în altă parte; - Drojdie de struguri: 2308.00.11 -- Având titru alcoolic total de maximum 4,3 % mas și un conținut în - 45.5 materie uscată de minimum 40 % din greutate 2308.00.19 -- Altele - 45.5 2308.00.40 - Ghinde de stejar și castane de India; drojdii de fructe, altele decât cele - 45.5 de struguri 2308.00.90 - Altele - 45.5 23.09 Preparate de tipul celor folosite pentru hrană animalelor: 2309.10 - Alimente pentru câini sau pisici, condiționate
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Gavrilescu N. Dumitru 1443. Gavrilita C. Vasile 1444. Geana I. Constantin 1445. Geantau I. Vasile 1446. Gheteu N. Ion 1447. Ghiban C. Gheorghe 1448. Ghibirdic D. Ioan 1449. Ghiga C. Vasile 1450. Ghiga Ț. Gheorghe 1451. Ghiga V. Vasile 1452. Ghinda A. Constantin 1453. Goga E. Ioan 1454. Goga St. Ioan 1455. Goghie I. Constantin 1456. Gologan Gh. Ion 1457. Grama St. Vasile 1458. Gramaticu Zoita Constantin 1459. Grancea V. Toader 1460. Grapa V. Dumitru 1461. Grasu N. Neculai 1462. Graur
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
sau lemn pentru foc; - creșterea arboretului și a lemnului pentru celuloza; - întreținerea pepinierelor; - creșterea pomilor pentru Crăciun; - creșterea materialului vegetal utilizat la împletituri. Această clasă include, de asemenea: - colectarea materialului natural din păduri: pluta, lac, rășini, balsamuri, par vegetal, iarbă, ghinda, castane, mușchi, licheni etc. Această clasă exclude: - creșterea și culesul ciupercilor, bureților sau trufelor, vezi 01.12; - culesul fructelor sălbatice și alunelor de pădure, vezi 01.13; - producerea de cherestea (inclusiv, lemn tăiat subțire), vezi 20.10 0202 Servicii auxiliare
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
obiectivă sau subiectivă, a realității extralingvistice către care trimite termenul regent. Sub aspect semantic, atributul calificativ particularizează regentul din patru perspective principale: - a unei însușiri calitative intrinseci (formă, culoare, dimensiune, structură, conținut etc.): „Pe drumuri ce îngână trăinicia Amurg și ghindă, frunze roșii cad.” (L. Blaga, 243), „Un coșmar fără limite ar fi un coșmar zadarnic...” (O. Paler, Viața..., 191) „Din prispa ta vreau să-mi aduc aminte Din geamul tău gândi-voi la trecut, Privind în sus, la păsările sfinte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nu le-a, putut încă surpa de tot; Dumbrava Roșie, faptă barbară și mare a unui mare domn (Ștefan ) care, ca să lasă un monument fieros a vitejiei sale, î njugă le șii la plug și semăna o întreagă câmpie cu ghindă. Ghinda a produs stejari uriași și când vântul clatină frunzele lor se aude un gemăt tânguios ca în pădurea Dodonii. Mai încolo, vezi un istm de pământ, numit Podul de lut, care unește două prăpăstii și alăturea un izvor ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
le-a, putut încă surpa de tot; Dumbrava Roșie, faptă barbară și mare a unui mare domn (Ștefan ) care, ca să lasă un monument fieros a vitejiei sale, î njugă le șii la plug și semăna o întreagă câmpie cu ghindă. Ghinda a produs stejari uriași și când vântul clatină frunzele lor se aude un gemăt tânguios ca în pădurea Dodonii. Mai încolo, vezi un istm de pământ, numit Podul de lut, care unește două prăpăstii și alăturea un izvor ce se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fost cap încoronat. Ți-l mai amintești cred, dragă prietene, cum i-au rămas doar crengile desfrunzite, care par niște brațe întinse spre cer... Doar la baza coroanei mai avea câteva crenguțe vii, care în fiecare toamnă mă bucurau cu ghinda lor, din care am avut grijă să pun în multe locuri din jurul Iașilor. A ajuns să aibă urmași până și în Franța. Acum și acele urme de viață i-au dispărut. Sunt sigur că la umbra lui - pe când era holtei
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ia pădurea foc / Și să rămâi flămândă când hrană nu-i deloc? / În loc s-ascunzi comoara prin scorburi de copaci / Mai bine, fă-ți provizii în vizuina mea. / ...Așa o-ntreagă vară, / Tot cară și iar cară / Alune, jir și ghindă și alte bunătăți, / Dar când s-a dus pe iarnă să-i dea și ei o nucă, / Ba domnul nu-i acasă [...] / Morala: E bine s-aduni vara alune, ghinde, nuci, / Să faci economie dar nu pentru bursuci" (George Topârceanu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-ntreagă vară, / Tot cară și iar cară / Alune, jir și ghindă și alte bunătăți, / Dar când s-a dus pe iarnă să-i dea și ei o nucă, / Ba domnul nu-i acasă [...] / Morala: E bine s-aduni vara alune, ghinde, nuci, / Să faci economie dar nu pentru bursuci" (George Topârceanu, Veverița și bursucul) Cerințe: (a) Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (b) Precizați valorile morfologice pe care le are în text cuvântul (-)i. (c) Transcrieți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
azi râde De o oală ce e spartă; În chenare, linii hâde, Hașurează-acum o hartă. ,,C’’ sau ,,g’’ când pui în față, ,,E’’sau ,,i’’ de-așezi în spate, Noi cuvinte ies la viață! Hai! Citește-le pe toate! Gheara, ghinda, chiar și harfa, Ochiul, chipul, împreună Cu neghina sau eșarfa, Fac cu ,,h’’ o casă bună. Dacă ești isteț, ai minte, Poți ușor să afli dacă ,,H’’ apare în cuvinte. Câți de ,,h’’ pe-aici se joacă? Iepurașul ne zâmbește Și
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Comédie Royale din Paris (1912). Poetul Haralamb Lecca are o bună tehnică în teatru (Pentru o femeie, dramă în 5 acte; Biana, 3 acte în versuri; Flămânzii de glorie, comedie în 4 acte; Suprema forță, Jucătorii de cărți). Crai de ghindă, de V. Leonescu, este un tablou puternic al mahalalei. Ioan Livescu, născut în 1873, actor și profesor la Conservator, istoric al teatrului românesc, și-a văzut jucate la Teatrul Național Floarea din Firenze (2 acte), Cerșetorul și Îngerii lui Rafael
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
hotar în vechime dintre satele Alba și Comănești. Este situată pe șesul pârâului Bașeu, la intrarea acestuia pe teritoriul comunei. Movila Porcului-movilă mare de pământ situată în pădurea Ursoaia. Denumirea vine de la mistreții care făceau găuri în această movilă căutând ghindă pentru hrană. De pe această movilă se pot vedea movilele de pe dealul Ibăneștilor și cele trei movile de pe Dealul Coceștilor care în trecut ar fi servit ca mijloace de semnalizare în cazul năvălirilor tătarilor pe Valea Prutului. Movila Bortoasă-movilă situată pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]