392 matches
-
surorile jumătate cum le numește gackel când nu ne aude nimeni seara înainte de culcare. praful îmi umple nările. aerul fierbinte tremură în falduri albastre dinspre marea ascunsă undeva departe. stau dreaptă în carul de luptă. șuvițe de piele împletite cu ghinturi plesnesc sacadat crupele cailor. dau ocol zidurilor cetății o dată și încă o dată și încă până când sunt atât de aproape încât aș putea să ating piciorușele gândacilor prinși în mortarul ce leagă pietrele troiei. știu că târăsc după mine ceva însângerat
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
că restituia Bach, Beethoven sau Bartok, fie că-și exercita dreptul la improvizație, tușeul său era impecabil, agilitatea sa - desăvârșită. Le etalează cu elocvență însăși înregistrările depozitate în memoria dublului CD ce i-a fost dedicat și care conține câteva giuvaere jazzistice: Neurasia, Sprain, Blue Brasil, The Procession, Don't Be Sad, Barlovento Suite, Madrigal, The Eyes. Dacă destui ani după moartea sa (1979) talentul și talantul ce i s-au încredințat păreau într-o latentă contradicție, iată că, prin grija
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
de afirmare a vitalității geniului componistic propriu titanului de la Bonn; impresionantă, în cazul performanței lui Andreescu, este energia interioară ce nu covârșește, ci împlinește dimensiunile edificiului simfonic trasat, șlefuit, cu inspirată migală, cu acea migală cu care este lucrat un giuvaer de mare preț. În deschiderea serii de muzică, lucrarea "Jocuri II" de Sabin Pautza, ne-a amintit o dată în plus de fervoarea cu care Andreescu promovează în concertele sale valorile de semnificație ale repertoriului simfonic românesc; s-a aflat în
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
noi călătorii încep atunci, În minte, când din trup m-am aruncat. De-aici, departe, gândul peregrin Spre cerul tău se urcă,-ntrezărind Un chip iubit, ce numai orbul prin Întunecimi îl mângâie, clipind... Dar nu și umbra-ți, singur giuvaer Al hăului cu soarele zidit, Ce scaldă în splendori al nopții cer și-i dăruiește chip întinerit. Ce viață! Ziua drum și noaptea gând, Odihnă nu ne mai găsim nicicând... XXXIV De ce mi-ai prevestit o zi cu soare? Sunt
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
neștiutor, de floare? Ar fi în stare dulcea ei lumină Să-nduplece a Timpului stihie, Când porți de-oțel ruginei se închină și-n praf s-a-ntors a stâncilor tărie? Ce gând înfricoșat! și oare unde Să îți ascunzi, tu, Lume, giuvaerul Cel mai de preț, când criptele-s flămânde? E cineva s-oprească Temnicerul? Nu-i nimeni, doar miracolul ce-mi duce Cerneala-n vers, iubirea când străluce. LXVI De tot scârbit, în moarte-aș vrea să fug, Sa nu-i
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
servesc de bemol, de limită a vanităților, cu care se încearcă, degeaba, putințele omenești. Amintiri egoiste, în felul lor, vorbind de revelațiile domoale, limpezitoare, ale unui singur om, însă mișcând coarda clară a trecutului fiecăruia. „Destin al unor veșnic pierdute giuvaere” e soarta timpului pe care-l prețuim nechibzuit, strângând experiențe pe care nu le trăim cât trebuie. „Ani rătăciți, nu v-am trăit!” nu e un strigăt de revoltă, care ar transforma regretul în melodramă, ci o constatare care nu
Simplificări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3606_a_4931]
-
că semănătoriștii l-au atacat pe Maiorescu deși toate ideile lor erau deja la el. Erau, dar exaltarea lor iorghistă, pompieristică, naționalistă nu era. Luându-și drept criteriu descrierea universului eminescian, Călinescu pune unul lângă altul, dizgrațios, „Al vieți-mi giuvaer” cu „Adormi-vom, troieni-va”, versuri de calibru cu totul diferit. Din opera poeților, măcar a poeților, trebuie îndepărtat ce s-a uscat (în franceză: élaguer). Citind în Călinescu mulțime de versuri fosilizate, începusem să-mi spun că Eminescu nu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
cazul să-i cucerim! Am folosit un termen militar pentru că, mai ales, generațiile de studenți, elevi și copii trebuie atrase, cucerite de literatura română. Pentru toate acestea Însă, e nevoie de implicarea fiecărui membru activ sau simpatizant al asociației, pentru că giuvaerul pe care noi Îl iubim și Îl prețuim, limba română, să-și păstreze frumusețea și vivacitatea atât În comunitățile noastre de sub arțar, cât și oriunde În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
strig - Sesam! Umbrei rugului rămasă pe acest dictam, Căci Dumnezeu în timp ce ne privește vrea să ardă. 24 oct. 2003 * 1 Străin printre străini, aur nocturn scânteind, Rege printre străbuni, rătăcesc gol Către ceea ce se urzește. Unde am încă un Regat? Giuvaerul În mijlocul coroanei. Neant Ce îmi dă viață pentru a mă face origine. Acolo sunt oglinda în care Dumnezeu Se privește și mă răsfrânge. Ochi din ochi țâșnim Din oglindirea populată de mișcarea Stelelor ce se joacă Pentru a mă citi
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
cazul să-i cucerim! Am folosit un termen militar pentru că, mai ales, generațiile de studenți, elevi și copii trebuie atrase, cucerite de literatura română. Pentru toate acestea Însă, e nevoie de implicarea fiecărui membru activ sau simpatizant al asociației, pentru că giuvaerul pe care noi Îl iubim și Îl prețuim, limba română, să-și păstreze frumusețea și vivacitatea atât În comunitățile noastre de sub arțar, cât și oriunde În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
știa că are de înfruntat multe pericole. Călătoria a fost lungă și costisitoare, pentru că frigul toamnei începea să muște din trupul nopților și feciorul nostru se știe că nu avea nici un adăpost, el dormea sub cerul albastru și sclipitor ca giuvaerul. Așa a mers, cale lungă, nouă zile, când deodată, în pădurea aceea stearpă, a găsit un pom cu mere de safir. S-a așezat la rădăcina lui și când s-a făcut noapte și stelele sclipeau pe bolta înaltă, nu
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
lăsat pe spate desfăcându-și larg gambetele... Zăcea, făcând gesturi împleticit astrale cu brațele, oasele bazinului ondulând alternativ. M-am aplecat, am desfăcut-o cu două mâini, mi am lipit fața în lipiciul dansator și cu limba i am împins giuvaerul de mentă înăuntru. M-am ridicat mândru. — împinge-l acum afară. O să-l savurez în șampanie. Deja se răsturnase în pat gemând de durere. — Aaardeee, a răcnit. Ce mi-ai pus înăuntru?!!! O bomboană de mentă, am bâiguit confuz. — Aaaahh
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
la tel. 0256-437 786, 0726-809 144, 0726-809 141. ( I. B.) Expoziție În organizarea „Expotim“, firmă specializată a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara și a Patronatului Bijutierilor „Victoria Diamond Gold“, Muzeul Banatului va găzdui manifestarea promoțională cu vânzare „Bijuterii, giuvaere și orologii“ în perioada 24-26 septembrie. ( D. B.) Dieta copiilor În august 2004, pe raza județului Timiș au fost internate în spital 201 persoane cu diagnosticul de boală diareică acută (BDA), iar în primele două săptămâni din luna septembrie - 68. Reține
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
Deschizăturile pentru uși alergau pe lângă mine ca niște cadre de film derulate tot mai rapid, și nu mai erau doar opt, nu se mai terminau, și curând se contopiră într-o singură fantă ce urca-ntr-o spirală largă, un ghint în care mă-nșurubam urcând într-o țâșnire dementă. Iar deasupra capului meu nu mai era un simplu plafon văruit, cu deschizătura pentru viitoarele cabluri, ci o boltă de biserică, o cupolă pictată cu alegorii pestrițe și-ncîlcite, ce se ridica
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înainte de ziua în care are tragere. Era de datoria ta să comunici cu arma crimei cum o face un ucigaș care se respectă, să-i pipăi cătarea, patul, să te uiți în gaura neagră a țevii și să-i cauți ghinturile alea care trebuiau să-ți înșurubeze glonțul în piept. Tu însă habar n-aveai nici cîte cartușe îți rămăseseră în încărcător, ai făcut-o de mîntuială, ca să te speli pe mîini și să scapi repede, fără pic de demnitate. Ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sprâncenele sunt desenate ca niște gâște în zbor. Privindu-se în oglindă, fata își aduce aminte de viața la Shanghai. Se gândește la Dan, Tang Nah și Zhang Min. Bărbații care i-au cutreierat trupul, dar nu au descoperit niciodată giuvaerul dinăuntru. Se gândește la mama ei. La ce ghinion a avut. Brusc, i se face dor de ea. Numai după ce fiica a trecut prin propria-i luptă chinuitoare, ea e în stare să înțeleagă semnificația ridurilor mamei și a tristeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fabrică de zahăr. Numai avere și avere. Mai sunt pe lume și alte bunuri, morale, mă-nțelegi. Lumea evoluează, se subțiază. Să dai tu perlă de fată pe mâna unuia care stă în tărîțe! Mă, am un băiat unic, un giuvaer, rușinos ca o fată mare, deștept, de viitor, băiat de familie bună, băiatul, mă rog ție, al doctorului Sima. Cine n-a auzit de doctorul Sima? Face și el medecina, și e în anul al treilea (Stănică minți intenționat). Are
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
seduce adesea la o deplină nivelare a diferințelor. Însă, îndată ce o haină e în contradicțiune cu relațiunile proprii ale unei persoane din piesă, efectul acestei calimități asupra întregului e foarte jenant. O podoabă necompatibilă cu pozițiunea individuală, o coafură, un giuvaer, o garnitură scumpă pe care individul ni le-arată pe conta rolei sale sânt erori simbolice și sânt și o dovadă că actorul n-a putut să se priveze de sine însuși în interesul misiunei sale și că n-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
polițist nipon (piesă în două tablouri, cu un epilog) / 53 Etosul muncitorului constructor / 57 Licoarea magică și sensul contemplației / 59 Nirvana vs. anarhie. Exemplul lui Dogen / 65 Apendice: Peisaj cu Buddha și câini / 71 Umanitatea nedegenerată / 73 Partea a doua: GIUVAERUL / 77 Dansul ceremonial al hârtiei / 79 Tamazawa / 81 Insula / 85 Note despre arhitectura niponă / 91 Cei întorși de dincolo. Filmul de groază în Occident și în Orient / 97 Începuturile romanului în Japonia și în Țările Române. Murasaki Shikibu vs. Nicolae
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
exploatată ulterior. Concret, prima secțiune, Sabia, este orientată asupra greu definibilei coordonate etice, adică asupra raporturilor complexe care se pot stabili între legea formală și ipostaza interioară, individualizată a acesteia (morala personalizată). Dimensiunea comportamentală se prelungește, în partea a doua, Giuvaerul, cu universul erotico-estetic, surprins în coordonatele care, pe noi cel puțin, ne-au captivat. În fine, ca sinteză a precedentelor, al treilea corpus de texte, Oglinda, poate fi plasat sub efigia cunoașterii de sine, reflectând atât chipul în care sunt
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de zei. Pe oamenii morți și murind în chiar această clipă nu îi mai punea nimeni la socoteală. Uitând de sine, Ama-no-Uzume își descoperi, în dansul nebun, coapsele. Sub arborele Sakaki, de care se legănau în vânt, atârnând, oglinda și giuvaerul, coapsele ei se răsuciră. Vuietul zeilor pătrunse până la cea ademenită. De ce hohoteau nemuritorii? De ce străpungea țipătul cocoșilor pereții subțiri ai împărăției sale? De ce scrijelise fratele său, pe șaua calului mort, nu întotdeauna sunt lucrurile atât de negre și de albe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Strigătul cocoșilor pecetlui zorile. Atunci când, peste multă vreme, Amaterasu își trimise nepotul, pe Ninigi, Celestul Orezului, să aducă pacea în Japonia negrelor începuturi, ea îi înmână cele trei daruri: Sabia curajului, primită de la fratele vinovat, care își ceruse astfel iertare, Giuvaerul de jad, și el unealtă a marii ademeniri de sub arborele Sakaki, și Oglinda în care zeița se cunoscuse pe sine. Împărații Japoniei, descendenți din Cea-Care-Strălucește-pe-Cer, le păstrează cu sfințenie până astăzi, chezași ai sângelui divin. Prima parte SABIA La prima
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
afectivă și de atenție nedisimulată. Vinovat eu însumi de tarele naționale ale țâfnei și suspiciunii față de celălalt, mă simt reconfortat că există un colț de lume în care umanitatea nu a abandonat bunătatea, respectul mutual și demnitatea. Partea a doua GIUVAERUL Dansul ceremonial al hârtiei A simți recunoștință și a nu o exprima seamănă cu a împacheta un cadou și a nu-l dărui. William Arthur Ward În 1993, cercetătoarea britanică Joy Hendry își publică volumul de antropologie Cultura ambalajului: politețe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0232/233800 • Tel./Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • office@euroinst.ro • http://www.euroinst.ro Darurile zeiței Amaterasu Darurile zeiței Amaterasu 2 1 Cuvânt înainte În loc de prolog Sabia Giuvaerul Oglinda
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a-i para lovitura. Ixtl se afla acum la numai câțiva metri de bariera aproape invizibilă, care-l despărțea de țintă mult râvnită. Se uita cu lăcomie și cu speranța la sferă aceea enormă de metal, care scânteia ca un giuvaer pe catifeaua neagră a nopții. Efortul fizic pe care trebuise să-l facă îl împiedicase să se gândească la Posibilitățile uriașe ce i s-ar fi deschis în fata odată ajuns la bordul navei. 14 - Cum naiba poate trăi cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]