355 matches
-
vreo douăzeci, toate - adică toate câte-mi mai sunt prietine - din «nene Iancule» nu vor să mă mai scoată. Toată lumea În serviciul public Înaintează - numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De la «mă» de odinioară (uneori chiar cu ghionturi și fel de fel de alte maltratări... odată o prietină a mers cu Îndrăzneala până chiar să-mi tragă palme, și, pe onoare, degeaba... cine știe ce i se păruse!) cum zic: de la «mă» de odinioară, am ajuns acum la «nene» - și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
n-a visat la atâta avere în așa scurt timp. Pe vremuri, când voiai să spargi o nuntă sau un bal, dacă te ținea punga și pumnul, luai țiganul de gât, îi spărgeai vioara de cap, îi dădeai și câțiva ghionți, acela țipa ca din gură de șarpe și fugea cu toată trupa după el. Apoi, lumea se împrăștia, că doar petrecere fără lăutari nu se poate. Păi, dacă nu poți să dai de pământ cu Boc și cu ai lui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
P.D.L ă iștilor în opoziție era destinată celor care aveau o undă de îndoială în legătură cu viabilitatea programului de 15% și 25%, așa că i-a băgat puțin în sperieți, drept care s-au aliniat cuminți în spatele șefului. 15 iunie 2010 Trei ghionți de la răsărit Motto: lat. „Ad augusta per angusta” „La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste” Parcă e un făcut! În timp ce la București fierbeau asumările de răspunderi, moțiunile de cenzură, protestele de stradă ale bătrânilor, speriați că n-or mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Republicii Moldova, la București, singurul moldovean din politica transpruteană care își afirmă românismul sus și tare, din răsărit, de la Moscova, de la Medvedev, Putin și Lavrov, bate spre noi un vânt aspru, de stepă, care nu ne sfichiuește fața, ne dă cu ghiontul în coaste. Ca răspuns la poziția românească a președintelui Ghimpu, care a refuzat să participe la parada de la Moscova, organizată de 9 Mai, Ziua Victoriei, și care vede în viitor înlăturarea efectelor Pactului Ribbentrop ă Molotov, Rusia, după prealabila înțelegere
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nopții o umbră de roșeață.” (M. Eminescu) sau îl poate extinde, facultativ și, într-o măsură însemnată redundant, prin dezvoltarea sintactică a unui complement de reciprocitate (sau a unui complement sociativ): „Fetele de la ghilit, care văzuse asta, numa-și dau ghiont una alteia.” (I. Creangă) Realizarea funcției sintactice de complement de reciprocitate se impune, dacă sintagma verbului la diateza reciprocă este omonimă cu sintagma verbului la diateza reflexivă sau la diateza pasivă: „Au să se vadă unul cu altul din an
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că cineva îmi scutură zilele mele frumoase, ce n-au semănat niciodată una cu alta.” (A.E. Baconsky, 55) • prin flexiune; verbul regent impune celui de-al doilea pronume cazul dativ: „Fetele de la ghilit, care văzuse asta numa-și dau ghiont una alteia.” (I. Creangă, 43), „Capul meu nu-l vor purta / decât lăncile plopilor, care-n nopți de septembrie-și trec / unul altuia luna.” (A.E. Baconsky, 53) Identitatea sintactică a complementului de reciprocitate este fixată de structura specifică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aspecte vizând războiul, pacea, prosperitatea sau justiția și care caută să explice, să convingă sau ambele. Ca ambasador al Națiunilor Unite, am scris memorandumuri președintelui Clinton când am simțit că procesul normal de luare a deciziei avea nevoie de un ghiont. Acestea se întorceau cu comentariile lui Clinton mâzgălite pe marginea foii, și trebuie să spun că uneori așteptam cu sufletul la gură să citesc ce avusese de spus președintele. Adesea se întâmpla să nu aflu multe, deoarece scrisul lui Clinton
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
trupul zvâcnind agonic al unei țări în colaps. Domnul Berceanu nu este, firește, deloc prost. Ațintind interesul mass-mediei asupra faptului divers, grosier (din nefericire, aducător de audiență), hrănește foamea de senzațional și de curiozitate morbidă a masei votanților, dă un ghiont prietenesc presei și patronilor ei, ba chiar, subtil, clipește ironic, post-modern, și pentru oamenii inteligenți, cei care știu că acarul Ion Păun chiar a existat și că, fiind un om nevoiaș, a plătit cu ocna, în locul politicienilor și miniștrilor vinovați
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vârsta facultății, Facebook era un club exclusivist care-ți permitea să ții legătura pe Internet cu cercul de cunoștințe și în același timp făcea vânătoarea (de prieteni, fete sau iubiți) mai ușoară. De atunci datează funcții precum Poke („Dă un ghiont“), un buton care, odată apăsat în pagina unui membru Facebook, nu făcea altceva decât să-l înștiințeze că X sau Y l-a înghiontit. Puteai să întorci ghiontul sau să-l ignori. Pentru mulți, poking-ul avea cono tații sexuale. Dacă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sau iubiți) mai ușoară. De atunci datează funcții precum Poke („Dă un ghiont“), un buton care, odată apăsat în pagina unui membru Facebook, nu făcea altceva decât să-l înștiințeze că X sau Y l-a înghiontit. Puteai să întorci ghiontul sau să-l ignori. Pentru mulți, poking-ul avea cono tații sexuale. Dacă îți plăcea cineva și voiai să te cuplezi, dădeai un poke și sperai că persoana va răspunde, ca într-un primitiv ritualfulger de curtare. Facebook e o idee
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
schimbare (de multe ori condusă chiar de actorii instituționali interni sau de o alianță între actorii interni moderați și opoziția moderată). Criza, căderea sau schimbarea graduală sunt adesea rezultatul combinației dintre mai mulți factori ("evenimente acceleratoare" specifice) care dau ultimul "ghiont" unui edificiu aflat deja în pericol. Cauzele crizei autoritare influențează instaurarea democratică prin problemele substanțiale pentru care noua elită va trebui să lupte, chiar și în circumstanțe dificile, nefavorabile pentru democrație, dar sunt relevante și pentru rolul actorilor protagoniști ai
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la sfîrșitul secolului XlX, dar din el nu au înțeles nimic! Din cîștigarea de adepți pentru scorneala lor, apostolii aveau și beneficii materiale și bănești, de aceea era mare fierbere între ei și nu se rușinau să-și administre- ze ghionturi și poace în văzul lumii. În Epistola întîi a lui Pavel către Timotei concurența este arătată în toată urîțe- nia ei și datul la gioale se face cu sîrg cum ne scrie Saul cînd se adresează lui Ti-motei care rămăsese
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
tot ce privește studiile de istoria artei. Urgența o resimt pur subiectiv, ca înaintea unei întâlniri ce, deși nefixate, nu mai suferă amânare. − Aha! Dumneaei vrea să ia Minotaurul de coarne... dădu Trees din cap cu subânțeles, expediind totodată un ghiont complice înspre coastele vechii ei tovarășe. Un nou val de chicoteli înecă emoțiile mai turbide ale regăsirii. − Sigur că gravura va continua să atârne mai departe pe peretele ei, lămuri Ondine, dar dacă timpul întâlnirii mele cu ea a trecut
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Cotroceni, după eșecul CDR-ului de a administra țara mai bine decât o făcuseră „structurile”. Unde sunt „oamenii de bine”, capabili de a determina schimbări de fond? Unii, foarte puțini din păcate, au încercat politicul și s-au ales cu ghionții ridiculizărilor noastre. Alții - despre care credem că ar trebui să intre în joc - își ascund refuzul în spatele celebrei „politica e o târfă”. Este. Cu ce nu mă împac însă rămâne ideea că politica ar fi o abstracțiune, o târfă în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nomenclaturiști și copii de mingi ai acestora, papagali ai eternei Securități sau doar simpli cârcotași iau peste picior oameni cărora nu le prea ajung la genunchi. Te apucă sila când vezi cine uită sistematic de Carmen Popescu, cine îi dă ghionturi lui Gabriel Andreescu, cine îl denunță drept „chiabur” pe Mircea Dinescu, cine consideră că Doina Cornea are „o minte de bibilică”, cine pretinde că Radu Filipescu cam „doarme pe el”, cine scrie că grupul de la Iași nu e decât „o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
poezii și sfidare și durerea (căci domnește un frig cumplit, mîncarea e cu totul pe sponci, apa continuă să fie viermănoasă, încăperea e apăsătoare ca într-un film de groază, bruftuielile curg gîrlă, orice observație a caraliilor e însoțită de ghionți sub fălci și pumni în cap) se amestecă atît de inextricabil încît totul, inclusiv durerea, se preface în fericire extatică și înălțătoare. Cînd vaca mănîncă iarba, iarba se preface în carne de vacă. Tot așa, cînd pisica mănîncă pește, peștele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ceva, îi mai gătea, deși el obișnuia să mănânce numai în oraș, iar cafelele și ceaiurile de dimineață erau savuroase, alături de câțiva biscuiței de casă, din care Cristi ciugulea în grădina casei, povestind cu tanti Apostolescu ultimele succese. Zilele cu ghionturile stomacului tot mai puternice se ter- minaseră. Nopțile de singurătate și de frig se terminaseră, iar somnul venea peste oboseala lui cu vise mărețe despre glorie și despre cum lumea are să se schimbe din temelii și are să fie mai bună
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a tămâierii viilor și morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Mă tem că aici avem impresii oarecum disonante. Nu-i chiar un cor de osanale la fiecare carte apărută. Nu toate cărțile sunt primite cu salve beatificante. Se mai dau ghionturi, se mai practică pișcătura, la nevoie și răstălmăcirea. Criticii sunt însă oameni civilizați și rareori dau chiar cu parul. Iar bădărănia nu intră în chimia criticii, care e o artă a delimitărilor, nu a resentimentelor. Dar lucrurile nu rămân nespuse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dată... Acum!... Ce dracu’ ai ? Lasă-te să cazi tare peste el și gata! - Roy, pentru numele lui Dumnezeu, hai să coborîm ! O să se scoale. Am dat să mă ridic, dar Roy m-a ținut. Brusc, mi-a tras un ghiont zdravăn și am venit grămadă peste fazan. - L-am scos acuma. - Portofelu’? - Nu, pardesiu’. Ieșiserăm de-acum la suprafață, pe linia aeriană. Mi se-ntorsese stomacul pe dos de frică și toți mușchii mi se-ncordaseră de la efortul făcut ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
există o lege care interzice ca doctorii să-și deschidă farmacii, iar noi nu le permitem farmaciștiilor să se amestece În lucruri pe care nu le Înțeleg.“ Alberto era pe punctul de a deveni violent, așa că i-am dat un ghiont și asta l-a făcut să se răzgîndească. În ciuda simplității gestului, unul dintre lucrurile din Lima care ne-a impresionat foarte tare a fost faptul că pacienții din spital ne-au urat drum bun. Toți au pus mînă de la mînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
rădăcina a șaptea din - să zicem - 3529471145760275132301897342055866171392 (nu sunt sigur că mi-l amintesc bine; În orice caz rădăcina era 212). Asemenea monștri erau zămisliți de delirul meu și singurul mod În care Îi puteam Împiedica să mă scoată În ghionți din mine Însumi era să-i ucid, extrăgându-le inimile. Dar erau mult prea puternici și eu stăteam treaz nopțile, alcătuind cu multă caznă propoziții ciuntite, pentru a Încerca să-i explic mamei tot felul de lucruri. În delirul meu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
palierul de sus și cerul verde-pal al serii. Aveam obiceiul să rămân În urmă, târându-mi picioarele și alunecând un pic pe pardoseala lină de piatră a holului, silind mâna blândă așezată pe scobitura spatelui meu să-mi propulseze cu ghionturi mici scheletul recalcitrant. Odată În dreptul scării, mai aveam obiceiul de a ajunge la trepte strecurându-mă pe sub balustrada dintre coloana din mijloc, care susținea scara, și primul grilaj al scării. Pe măsură ce mai trecea o vară, mă strecuram tot mai greu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
târziu, când a izbucnit Revoluția, diversele Încleștări și am văzut primul mort din viața mea: era purtat pe o targă și din piciorul care-i atârna peste ea, un camarad cu Încălțări jerpelite se lupta să-i scoată cizma, În ciuda ghionturilor pe care le primea de la brancardieri - și toate acestea se petreceau Într-un mers destul de rapid. Dar pe vremea lecțiilor cu Mr. Burness, n-aveai ce să vezi În afară de beznă, de strada cu zgomote Înăbușite și cu șirul, ce se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din ce în ce „spiritului”, râsului moderat și zâmbetului cu subînțeles. De fapt, Ionescu reînvia o tradiție milenară, cea a farsei populare, fundamental legată de tradiția Carnavalului și de manifestările (manus-fendo = a lovi cu mâna) ei specifice : bufoneria, travestirea, năzbâtiile, ghionturile, tifla. În treacăt fie zis, cea mai formidabilă tiflă a lui Ionescu, în primul rând la adresa confraților săi din România anilor treizeci, dar și la adresa contemporanilor săi în genere, a fost intrarea la Academia franceză.) Întocmai ca în Nu, excesul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
zice, și se laudă. Nu e chestiune de care să nu-și dea el seama: „Am priceput imediat șmecheria!”, susține, și se bate cu două degete la tîmplă. Aflat pe o poziție subalternă în redacție, primește din cînd în cînd „ghionturi” de la G. Întrucît „ăla e încăpățînat”, cedează pe moment, dar promite: „I-o plătesc, fără îndoială...” După un timp îl auzi: „I-am făcut-o!” în ședințe, cînd ia cuvîntul, la început laudă, se tîrîie cu burta pe pămînt, ca să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]