798 matches
-
hackathon-ul Techsylvania, NI myRIO și participare la laboratorul Național Instruments, participare Demo Day București Innovation Labs, brățări Fit Bit + sesiuni de mentorat Yonder, baterii externe + caiete Yardi și ghiozdane Endava. Astfel, în urma celor 48 de ore petrecute aici, lista câștigătorilor este următoarea:
Code. Innovate. Repeat. [Corola-blog/BlogPost/100506_a_101798]
-
și ei sărbători, ce dacă e taximetriști și, lejer demonstrativ, își închide stația de emisie, bagă un pic de turbo și ajugem. Ca să nu-i stric sărbătorile - că „e” și ei oameni - plătesc, las bine peste, îmi iau copila, sarmalele, ghiozdanul și fac restul de drum pe jos. Victorie! Totul mi-a ieșit peste așteptări: copilul bine, sarmalale, la rece, casa curată, dacă reușesc să montez pe călăreți și perdelele... Au! Perdelelelelelelelelele... E groasă! Cum să te sui în taxi și
Cum ar fi fost să mă filmeze cineva cu camera ascunsă? () [Corola-blog/BlogPost/337727_a_339056]
-
un grup de doisprezece bărbați am fost într-un pelerinaj de suflet la Mănăstirea Frăsinei, județul Vâlcea, unde am participat la Sfintele Slujbe. 17 Septembrie - a avut loc/s-a realizat și derulat o nouă Campanie Umanitară cu titlul: “Un ghiozdan din suflet oferit unui suflet” - ediția a patra, dedicată, de această dată, Așezământului Social și Caritativ - Filantropic din localitatea Ocnele Mari, județul Vâlcea, din cadrul Parohiei Ortodoxe "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" - Trăistari și a Fundației Umanitare "Inimă pentru inimă" din
2017... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343132_a_344461]
-
frunze căzute pe jos. În pădure se vor afla mai mulți copaci cu trunchiuri mai diferite față de restul copacilor.) (Inaintează în pădure iar pe fundal este pus un foșnet și câteva șuiere ale vântului) Idris (infricoșat): Vrei să-mi iei ghiozdanul? (Hotărât) Nu ți-l dau! Mă auzi cum număr?... Îmi număr pașii de cenușă...Nu îți este milă de mine?... Mă lași tăcut într-o liniște moartă, încât îmi pot auzi bătăile inimii. Merge în continuare și dă peste un
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
Eu am fost la armată, nu știam cum să scap mai repede de-acolo! Vrei toată viața să fii sub comanda altora? M-am resemnat. Mi-am văzut mai departe de liceul nostru cel amărât, în hainele noastre sărăcăcioase, cu ghiozdanul spart și adidași ca vai de capul lor. Vreo doi băieți din comună chiar reușiră la Liceul Militar. Nu povesteau lucruri prea roze de-acolo, era militărie cruntă, trebuiau să alerge kilometri întregi în fiecare zi. În schimb, vara, când
SERBAREA LICEULUI MILITAR LA MOLDOVIŢA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344200_a_345529]
-
Aș vrea să fii iar puștiul cățărat Pe-o margine de vis cutezător Ce alerga spre mine-mbujorat Și se-opintea râzând spre câte-un nor Să-ntorc iar timpul parcă-aș vrea, să fii Acel neastâmpărat-clasic școlar Care purta-n ghiozdan ca alți copii Atâta veselie în penar Mi-e dor de liceanul mustăcind De tine cel rebel,pan’ nu demult Ca un mânz tânăr hamul răsucind Zburdând spre lumi, de nimeni ascultând Mi-e dor în fiecare zi de tine
AŞ VREA SĂ TE FERESC CHIAR ŞI DE MINE de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379034_a_380363]
-
de zborul prea scurt, limitat de orizonturi mult prea previzibile, mult prea evidente. O zi în care norii s-au risipit pentru a se reîntrupa, în armate de ploi torențiale. Pe-o asemenea zi, ea se regăsea în amintiri, cu ghiozdanul cel negru și plin de cărți și caiete, alergând spre școală, uitându-se îngrijorată la ceasul rotund și mic de la mâna sa, și așteptând, din clipă în clipă sunetul clopoțelului. Pleca mereu de acasă în ultima clipă, știind că poate
GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
-
lecțiile continuau în clase, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Ana îl aștepta în fața ușii clasei lor. - De ce n-ai intrat la ore? O repezi, supărat. N-am nevoie de consolare! Ana îl privi tristă, își ridică haina și ghiozdanul rezemate lângă perete, după care coborî scările și ieși din clădire. Chiulise de la ultima oră ca să îl aștepte, ca să îi spună că ea îl credea, că ea era de partea lui și că avea o teorie, potrivit căreia valoarea nu
MASCĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382094_a_383423]
-
secției de Științe Politice - Universitatea din Craiova. Master 2005-2007 „Cercetarea și Conservarea Mărturiilor Istorice”, Universitatea din Craiova. Volum de versuri: • „Labirintul Albastru”, Editura Aius, Craiova,2006 • „Trăiri stilizate”, Editura Aius, Craiova, 2014 Cărți pentru copii - ilustrații și text: (Bibliotecă de ghiozdan, Editura Aius, Craiova, 2012-2014) • „Aventurile Marielei” • „Un dar de ziua mamei” • „Spiridușul Edi și Moș Crăciun” • „Povești pentru vacanța de Crăciun”, • „Iepurașul Ciucuraș-Pictoraș” • „A venit Crăciunul” Publică poezii, eseuri, critică și studii despre arta în mai multe reviste din România
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]
-
țară, Se-mbracă iar natura-n primăvară, O toacă bate la o mănăstire, De Învierea Domnului dă știre. Copiii ies și ei din case, blocuri, Pe ulițe, prin parcuri, pe maidane, Se zbenguie, aleargă, joacă jocuri, Își duc copilăria în ghiozdane. III. Nori ușori pe cerul ud, Muguri moi pe ramul crud, Glas de miei Și brebenei, Fluturași și ghiocei. Primăvară, din ce vis Ne aduci ritmuri de cânt? Din ce colț de paradis Picuri viață pe pământ? Ești frumoasă și
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
întreg eseu. Împăcată cu ideea că va trebui să vin din nou aici și să fac nimic altceva decât să-mi storc creierul, în speranța că voi reuși să scriu măcar jumătate de pagină, sting laptopul și îl vâr în ghiozdan. Nici nu o mai aștept pe chelneriță să vină și să îmi preia comanda - ador cafeneaua asta, însă singurul lucru care mă enervează este faptul că personalului îi ia o veșnicie să își dea seama de existența clienților. Așadar, ies
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
petrec ziua în bazar În țări lipsite de ucaz Acum sunt ținte mișcătoare Pentru armate mercenare Ce vor sfârși la Alcatraz În țara celor prea bogați Vezi cete de copiii drogați La școală merg purtând pumnale Și au pistoale in ghiozdane În țările din răsărit Mai nou, se vând suflete moarte- Atât era neotrăvit În trocul pentru libertate București , primavera lui 2007 Versete dunmnezeiești - pag 37 Referință Bibliografică: De ziua copiilor / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
din orașul cel ploios. Deoarece iubea ploaia nespus, fetița obișnuia adesea să o întâmpine cu dans și voie bună și aproape mereu evita să își ia umbrela cu ea când se ducea la școală. Grijulie, mama i-o strecura în ghiozdan și insista mereu să verifice că umbrela a fost folosită pentru protecție. În drumul ei zilnic fetița se împrietenise cu un câine creț, lățos, mare și lent care după propriile sale observații nu avea o umbrelă în dar de la mama
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
de către Dumitru Zamfira, la numai șase ani a fost „Mândra mea, sprâncene multe”. Era primul succes public al micului artist, nu cu mult mai înalt decât fluierul! De atunci nu s-a mai despărțit de acest instrument. Cu el în ghiozdan a urmat școala elementară, la Novaci, apoi s-a îngemănat în interiorul său sufletesc, în conștiința și sângele inimii sale cu el. Începea să nu mai fie nici copilul, nici elevul Dumitru, începea să fie, odată cu absolvirea la Târgu-Jiu a liceului
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
într-o fermă părăsită, la doar câțiva pași de aici, peste niște cireși plini de fructe. Acum numai bine trebuie să se fi copt. Dacă luăm două ranițe cu noi, o să aibă și băieții ăștia niște vitamine de băgat la ghiozdan, după uscăturile și conservele, tot mai puține și ele, cu care îi tratarisește Reichul. Și arătase cu un gest larg spre restul echipajului, foarte bucuros de ceea ce îi era dat să audă. Dar Schmidt, altfel băiat de treabă, cam milităros
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
înoată spre cer. Oare am devenit un purgatoriu ale propriilor mele setimente? Sunt oare cel care nu cere vamă pentru suflet, părticică din nefericirea mea? Vreau oare să fiu fericit, fără argintul vânzării pentru ca să cumpăr visuri? Mă simt câteodată în ghiozdanul copilului cu obrajii roșii și care nu duce povara mea din viitor. Ce fericire! Mă simt în fereastra trenului făcând cu mâna, lăsând departarea în urmă. Simt gheața scoasă din ghetele care mi-au înotat prin urcușul dealului și-a
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]
-
la coltucul de mămăligă rece de proporții impresionante, alături de care biata mama punea câte o feliuță de brânză sau de salam ieftin, jalnic de minusculă, aproape de invizibil, pe care ni-l împacheta cu grijă și dragoste, strecurându-l neînduplecată în ghiozdanul prea gol, căci unicul caiet folosit la toate materiile și cele două manuale cu coperțile transparente, de atâta folosit (și nu mă refer la prea mult studiu, ci la nenumăratele generații de elevi care le-au tăvălit prin ghiozdane, fără
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
în ghiozdanul prea gol, căci unicul caiet folosit la toate materiile și cele două manuale cu coperțile transparente, de atâta folosit (și nu mă refer la prea mult studiu, ci la nenumăratele generații de elevi care le-au tăvălit prin ghiozdane, fără să le deschidă, măcar), nu riscau să ne rupă de spate, așa cum se întâmplă cu școlarii zilelor noastre. Îmi vine în minte o întâmplare foarte hazlie, acum că a intrat în sfera amintirilor, dar care atunci îmi părea inspirată
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
o întâmplare foarte hazlie, acum că a intrat în sfera amintirilor, dar care atunci îmi părea inspirată dintr-un film horror. Învățam în tura de dimineață, fiind în clasele mici și cum eram o fetiță grijulie și prevăzătoare, îmi pregăteam ghiozdanul de cu seară, ca să mai pot fura dimineața câteva minute de somn, în plus. De provizii se ocupa mama dimineața și cum era vorba de faimosul... sandwich popular, mereu același, nu prea mă înghesuiam să-l despachetez, mai mult de
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
menită să atragă șoarecele pofticios în cursă, tocmai căzuse o victimă. Teroarea mea de șoricei fiind binecunoscută în familie, venea adesea exploatată de acesta. Așa că se trezise dis de dimineață și eliberase șoricelul din cursa letală, punându-l chicotind în ghiozdanul meu, alături de bolovanul de mămăligă, învelit neglijent într-un ziar vechi. Ce trai pe bietul șoricel!... S-a ospătat cât l-au ținut curelele pe tot parcursul drumului până la școală și probabil că a făcut chiar indigestie, căci nu a
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
ziar vechi. Ce trai pe bietul șoricel!... S-a ospătat cât l-au ținut curelele pe tot parcursul drumului până la școală și probabil că a făcut chiar indigestie, căci nu a reacționat în nici un fel când eu, cotrobăind orbește prin ghiozdan ca să-mi scot cele necesare pentru ora de curs ce abia începuse, am luat în mână ghemotocul moale, care abia se mai mișca, de sătul ce era. Nu-mi aminteam să fi pus acolo nimic care să aibă asemenea caracteristici
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
neidentificat. Pe mine parcă mă lovise paranoia, căci alergam bezmetică printre bănci, lovindu-mă cu palmele în cap, urlând precum Tarzan din serialul care rula la televizor pe vremea aceea. Asta după ce, total inconștientă de faptele mele, am deșertat conținutul ghiozdanului în mijlocul clasei, de unde s-a rostogolit mare și indecent, codrul de mămăligă a cărui existență eu o ținusem strict secretă toți anii aceia și pe care-l mâncasem uneori ferită de ochii lumii, căci mă rușinam teribil să-l scot
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
nu are cum și, mai ales, nu are cu ce să se potrivească. Cu ce, cu nemunca, cu corupția, cu minciuna, cu lăudăroșenia, cu lipsa de demnitate și de coloană vertebrală, cu diplomele fabricate date de facultățile-fantomă (unele la „fără ghiozdan”). Cu ce să se potrivească, cu drogurile vândute la colț de stradă, ... Citește mai mult Trageți pe dreapta, bătrâni!MOTTO:„Patruzeci de ani este vârsta bătrâneții pentru cei tineri,cincizeci este vârsta tinereții pentru bătrâni”.(Victor Hugo)Să nu mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
nu are cum și, mai ales, nu are cu ce să se potrivească. Cu ce, cu nemunca, cu corupția, cu minciuna, cu lăudăroșenia, cu lipsa de demnitate și de coloană vertebrală, cu diplomele fabricate date de facultățile-fantomă (unele la „fără ghiozdan”). Cu ce să se potrivească, cu drogurile vândute la colț de stradă, ... V. POEME DE BUZUNAR, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 493 din 07 mai 2012. E vineri, după apus. Mă plimb de mână cu părul tău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
la așa ceva și nici să nu mai pronunțe cuvântul „moarte” vreodată. În cimitir, primăvara, văzusem pentru prima oară în viața mea oi și miei zburdând printre morminte, păscând iarba. Găsind în drum excrementele lor, îmi amintesc că am scos din ghiozdan un caiet, am rupt o foaie și am strâns biluțele mici și negre și i le-am dus bucuroasă mamei, strigându-i: „Mama, am găsit măsline-n cimitir!” Noroc că nu mă tentase să gust din ele! Era în timpul războiului
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]