1,073 matches
-
prin gând nu-i trece. Dar i-o fi trecut prin gând desigur întrebarea: E bine ca, atunci când mijlocul, sudul și întreg nord estul Europei e plin de slavi, să rezistăm cu oarecari sorți de reușita valurilor acestui ocean de ginți? Și va fi răspuns: Nu e bine. Se știe totuși că din capul locului am declinat solidaritatea cu programul de politică esterioară a prințului. D. Maiorescu iar știe că în anume timpuri civilizația Apusului a fost destul de puternică pentru a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
află astăzi. Românii țin dar la păstrarea libertății Dunării ca la cea mai puternică garanție a existenței și a viitorului lor. {EminescuOpXII 426} Mare a fost neliniștea țărei când a văzut că, în contra tratatelor și a principiilor de drept al ginților, drepturile noastre teritoriale în apele române erau puse în cestiune și libertatea Dunării era amenințată a deveni iluzorie. Mandatarii țării au primit dar cu fericire asigurările date de guvernul Maiestății Tale în această cestiune. Luând act că nici o hotărâre n-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-au organizat comunitățile la nivel macrosocial. Din punct de vedere istoric, la perioade date În evoluția societății umane au luat ființă formele cunoscute de organizare socială; triburile ca grupuri de familii bazate pe legături de sânge (jus sangvinaris) și gințile ca grupuri de triburi cu afinități culturale pe principiile jus soli și jus sangvinaris ce vor conduce În timp la apariția entităților statale (națiuni și popoare), ambele forme de organizare având familia ca fundament al organizării sociale la scară istorică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rude convenționale: nași, fini, cumetri care lărgesc cadrul familial. Iată cum perimetrul familial prin extensie capătă o dimensiune socială din ce În ce mai largă, ceea ce a făcut ca În primele etape ale dezvoltării societății umane să constituie nucleul organizării sociale prin formarea triburilor, ginților, neamurilor și apoi națiunilor. În acest context nu este de mirare că pentru antinaționaliști sau internaționaliști (de regulă oameni fără patrie) distrugerea familiei a fost și este o țintă, pentru că ei știu foarte bine că subminând-o și distrugând astfel
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se face În baza unui alt instinct și anume acel de dominație și subordonare. Trebuie subliniat faptul că modul de organizare a familiei a stat la baza organizării la nivel macrosocial unde, plecânduse de la legăturile de sânge, sau format triburile, gințile și apoi națiunile după cum subliniam mai sus. 3. Funcția de educație și transmitere a experienței din generație În generație. În familie se realizează primii pași În socializarea individului, Însușirea limbii, tradiției și obiceiurilor. Calitatea acestui act va depinde de caracterul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Ivanovici, N. Vulovici (Cântecul dorobanților), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Ojog, Nicolae Țimiraș, C. Z. Buzdugan, Mihail Cruceanu, George Gregorian, G. Rotică, Ioan Al. de Lemeni, N. Rădulescu-Niger, Ion Pribeagu (I.M. Popescu Băjenaru) ș.a. Se reiau și versuri de V. Alecsandri (Latina ginta) B.P.Hasdeu (Mater Dolorosa), Mihai Eminescu (Criticilor mei), Ion Catina, Carmen Sylva. Prozatorii, mai puțin numeroși, sunt Petru Vulcan, Al. Cazaban, N. N. Beldiceanu, A. Mândru, Al. Macedonski, N. Batzaria, Constantin Nutzescu (Din vis de-o clipă), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Pas
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
condiții, spune cenzorul, Kogălniceanu oferea și o soluție pentru revenirea la situația de dinainte, anume că „acea parte a Basarabiei va fi o posesiune foarte provizorie și că numai prin integrarea ei economică, socială, administrativă a teritoriului alipit după dreptul ginților, vom ajunge a pune mâna pe Basarabia care ni s-a Înapoiat” . Mai erau semnalate, de asemenea, și alte subiecte care ar fi putut deveni sensibile, cu toate că răspundeau noilor concluzii ale istoriografiei contemporane. Într-unul dintre acestea Mihail Kogălniceanu atrăgea
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
măsura constituind, În opinia fostului ministru de externe român, „o anulare nedreaptă și abuzivă a hotărârilor Tratatului de la Paris din 1856, o Încălcare a clauzelor convenției româno-ruse de la 4 aprilie 1877, un caz dureros și flagrant de Încălcare a dreptului ginților, prin aceste hotărâri nu se ținea seama de drepturile strămoșești ale Principatelor asupra acestor teritorii...” . Vehemența lui Mihail Kogălniceanu era susținută inclusiv de cenzor și atunci când fostul ministru de externe român considera drept „jignitoare, contrare intereselor române” pretențiile Rusiei țariste
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
multe națiuni - și cel față de propria comunitate etnică. În acest fel, Pauleti acredita versiunea identitară a unei patrii transilvane multinaționale: Înaintează Între omenire, Cu pași serini, tu, dragoste frumoasă! Desfă a tale-aripe-ntr-o unire, Cu roua-ți moaie inime pietroase. Supune ginte-n zilnică unire, Eclipsă pată pizma dureroasă, Domnească-n lume-obștească Învoire, Românei nații duhuri dă, zeloase. Sentimentul patriotic, vrea să spună Pauleti XE "Pauleti" , trebuie să Înmoaie inimile Împietrite, insensibile la cerințele interesului comun. De asemenea, invidia (se subînțelege: etnică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi ascultători până la moarte, a apăra Patria și Tronul cu primejdia vieții, puneți-le Înainte câte bătăi, omoruri, jefuiri și alte rele au fost În patria aceasta până a nu veni sub sceptru părințeștii case austriece, turci, tătari și alte ginte barbare vine, omoară, aprinde, oameni cu miile În robie duce ș...ț, iară de la anul 1696, de când popoarele acestii patrii au Închinat-o domnitorilor din casa austrie, pace și liniște. Drept este și se cuvine ca să fim ascultători și credincioși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ungurilor, cu toate că vedeau cu ochii cum se unguresc românii, nu vedeau totuși rădăcina răului, care era constituțiunea țării cea ungurească ș...ț Și Într-aceasta se Înșela foarte. Însuși Petru Maior XE "Maior" [...] zice, În renumita sa istorie, că „strălucita gintă ungurească n-a făcut niciodată nici o nedreptate românilor”, aducând Înainte pe toți renegații cei mari ai românilor, pe Josicești, Huszarești, Nalatzești etc. Mai departe, În același spirit, Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" Îi combate pe urmașii lui Petru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
umanității”, trebuie să intre Însă În „familia cea mare”, În „pactul federativ european”, unde vor găsi „titlurile viitoarei voastre naționalități”. În această luptă, spune manifestul, românii au „o misie În Europa”, misie care provine din poziția lor de „avangardie a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică, pentru că rolul românilor, În primul rând, este acela de a fi „una din verigele de unire ursite a relega activitatea ei (a gintei latine) cu aceea a gintelor slavă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din poziția lor de „avangardie a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică, pentru că rolul românilor, În primul rând, este acela de a fi „una din verigele de unire ursite a relega activitatea ei (a gintei latine) cu aceea a gintelor slavă și maghiară”. În aceste condiții, În ceea ce-i privește pe românii ardeleni, principalul inamic rămâne „imperatorul Austriei”. El „desunește ca să poată Împărăți”, „vă zice că naționalitatea voastră este resbelul cu maghiarii și credința către
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică, pentru că rolul românilor, În primul rând, este acela de a fi „una din verigele de unire ursite a relega activitatea ei (a gintei latine) cu aceea a gintelor slavă și maghiară”. În aceste condiții, În ceea ce-i privește pe românii ardeleni, principalul inamic rămâne „imperatorul Austriei”. El „desunește ca să poată Împărăți”, „vă zice că naționalitatea voastră este resbelul cu maghiarii și credința către dânsul”. Unirea eforturilor românești cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
eforturilor românești cu „slavul și maghiarul, italianu și grecu” constituie singura soluție viabilă. Desigur, Mazzini XE "Mazzini" știe prea bine care este punctul nevralgic al acestei alianțe proiectate. O recunoaște Însă În cuvinte prudente, menite să menajeze toate susceptibilitățile: „Printre gintele ce vă-nconjură, unele fură nedrepte pentru voi”. Dar, după părerea lui, „În viitor nu mai pot fi astfel. Ele Învață dreptatea și egalitatea În căderea și suferința comună”. Totodată, Îndeamnă la amânarea dezbaterii divergențelor „teritoriale”, până după obținerea izbânzii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt în general înconjurate de o tăcere penibilă. Există unele voci care aduc drept contra argument cei douăzeci și doi de ani de stăpânire română și măcelurile comise de români în alte localități (comunele Aita Seacă - Száraz Ajta, Aghireșu - Egeres, Ginta - Gyanta etc.), pe când alții califică drept gest nepatriotic aducerea în discuție a celor petrecute. Eu, în schimb, am convingerea că nimănui nu-i va fi diminuată suferința dacă va recunoaște: oricui i se poate întâmpla ceva care să-l marcheze
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Această carte nu ar fi reușit să apară, fără prețiosul sprijin al: Filialei Iași a Asociației naț ionale a veteranilor de război personal dl. General (r) Constantin Bucos și Fundației culturale "Ginta Latină"-personal dl. dr. Vlad Bejan. Autorul își exprimă gratitudinea și cu această ocazie. N. Gane Nicolae Iorga N. A. Bogdan CUVÂNT CATRE CITITORI Iașul, târg călcat de veacuri de pașii cărturarilor și artiștilor și cercetat în mod amănunțit de către istorici
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Se pot organiza și povestiri după desene. 2. La abilități practice, elevii, organizați pe echipe realizează colaje cu diverse materiale din natură având ca teme evenimente istorice. Exemplu: „Lupta de la Vaslui”. 3. Cântece istorice ca: „Ștefan, Ștefan, domn cel mare”, „Ginta latină”, „Treceți batalioane române Carpații” vin În sprijinul afirmației că și În cadrul obiectului educație muzicală se poate vorbi de interdisciplinaritate, stabilindu-se corelări Între acest obiect și istorie. Învățarea centrată pe elev Înseamnă a trece accentul de la primirea cunoștințelor ca
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
cu sediul în localitatea turistică Alassio de pe coasta Liguriei. Această organizație promova activități culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute în Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit înființarea Societății Culturale „Ginta Latină” . Obiectivele cuprinse în Declarație și referirile la susținerea comunităților românești supuse deznaționalizării corespundeau prevederilor organismelor internaționale de apărare a Drepturilor Omului și minorităților. Avem în vedere documentele care au precedat și cele ce au urmat înființării Societății: Actul final
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Documentul final al Reuniunii din 1986 de la Viena, de la Copenhaga 1990, Carta de la Paris pentru o nouă Europă 1990, Documentul Reuniunilor de la Moscova din 1991 și Helsinki 1992. În spiritul documentelor internaționale, și cu respectarea Constituției României, Societatea Culturală „Ginta Latină” și-a consacrat activitatea promovării culturii naționale în rândul minorităților românești din alte țări. Pentru prestigiul Societății și extenziunea programului său au fost propuși membri de Onoare personalități ilustre care s-au oferit să sprijine publicația noastră și să
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Franceze de reumatologie (Paris), Prof. George Uscătescu (Spania), politolog Silvio Berlusconi (Italia), Dr. Emil P. Rațiu (Roma), Prințul Dimitrie Sturza (Elveția), Prof. George Emil Palade premiat al premiului nobel, Preot Radu Mironovici (Germania), Prof. Anghel Rugină (S.U.A). Programul Gintei Latine s-a bucurat de participarea colaboratorilor din Basarabia, Transnistria, Ucraina, Albania, Voivodina, Grecia, Valea Timocului, Canada precum și a Filialelor din țară. Materialul prezentat în lucrarea de față nu depășește limitele unui jurnal- album cu caracter de informare departe de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cerințelor unui studiu al domeniilor abordate. Restrânsele considerațiuni care prefațează lista activităților reprezintă generalități ce au inspirat participarea membrilor și colaboratorilor Organizației animați de spiritul de solidaritate în promovarea culturii naționale cu precădere în comunițățile românești de dincolo de hotarele țării. Ginta Latină este o legătură de suflet între românii răspândiți în toate colțurile lumii. Trebuie prețuit acest efort de suflet. Suntem o forță de spirit și omenie în baștina noastră. Dumnezeu să ne ajute. Cu dragoste pentru tot neamul nostru. Membrilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
o legătură de suflet între românii răspândiți în toate colțurile lumii. Trebuie prețuit acest efort de suflet. Suntem o forță de spirit și omenie în baștina noastră. Dumnezeu să ne ajute. Cu dragoste pentru tot neamul nostru. Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu în opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Deoarece anul acesta se împlinesc 10 ani de la constituirea Societății Culturale „Ginta Latină”, exprim și pe calea aceasta
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
tot neamul nostru. Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu în opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Deoarece anul acesta se împlinesc 10 ani de la constituirea Societății Culturale „Ginta Latină”, exprim și pe calea aceasta cele mai calde felicitări pentru angajarea cu mult suflet la sprijinirea românilor de pretutindeni și doresc în continuare o strânsă colaborare cu comunitățile românești din afara granițelor României. A venit timpul revirimentului național. Ginta
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ginta Latină”, exprim și pe calea aceasta cele mai calde felicitări pentru angajarea cu mult suflet la sprijinirea românilor de pretutindeni și doresc în continuare o strânsă colaborare cu comunitățile românești din afara granițelor României. A venit timpul revirimentului național. Ginta Latină poate avea o contribuție meritorie la consolidarea unității naționale. ACTUL FINAL AL CONFERINȚEI PENTRU SECURITATE ȘI COOPERARE ÎN EUROPA Helsinki, 1 august 1975 Publicat în B. of. nr. 92 din 13 august 1975 PROBLEME PRIVIND SECURITATEA ÎN EUROPA Statele
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]