1,318 matches
-
ei. Și-ascultăm cum grâul crește În câmpiile române Și trăim într-o nădejde De-a munci și de-a rămâne. Dreptul de-a avea o țară Și de-a-i spune ROMÂNIA... Ei, eroii, ni-l lăsară Înfrățindu-se cu glia. George Coșbuc - Scut și armă Domnul sfânt să ne iubească, Și-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste Țara Românească Și-al românilor popor! Noi prin vremi ce ne-ncercară Altă armă n-am avut Numai dragostea
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cum_am_sarbatorit_ziua_armatei_gigi_stanciu_1387648878.html [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
cu o lingură de soare/ Suindu-se pe trepte ca să ajung pomul ceresc/ În interiorul meu și al tău se despart durerile/ În sângele roșiatic al unui amurg pe piatră/ Tu învii iarba cu puterile tale divine/ Ca un sfânt al gliei trăiești până-n veșnicie/ Mă așez pe rădăcinile vieții cu rima pământului/ Necălcându-le cu picioarele frunzele și florile” (Rimele pământului). Dorința găsirii forțelor intrinseci în asumarea lumescului disecat cu grijă, riguros și totodată grațios, poate duce în mod paradoxal la
DANIEL MARIAN DESPRE VIOLETA ALLMUÇA IDENTITATE ȘI SENSIBILITATE POETICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1493057064.html [Corola-blog/BlogPost/377703_a_379032]
-
răscruce. Mă doare brațul tatei, pe care-l țineam la plug, umărul ce sprijinea carul tras de boii prinși la jug, văd mielul cu sufletul curat ce zburdă-n nevinovăție, caut viața ce am trăit-o pe-a noastră sfântă glie... Doamne înfăptuiește încă odata ce-ai mai făcut, lasă-mă să adorm pe prispa casei unde m-am născut, înalță-mi soarele cel asteptam să iasă peste colină, să mă trezesc prin flori de zarzăr, pline de lumină, Și-o
MĂ DOARE GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1433745994.html [Corola-blog/BlogPost/352784_a_354113]
-
ceva deviază de la făgașul echilibrului. Actele sale comportamentale sunt mai curajoase decât cele ale unora care preferă soluția nedreptății, motivând palid că ar fi mai simplu de supraviețuit așa. E-adevărat că dă dovadă uneori de mai mult atașament față de glie decât mulți dintre localnici, dar nu-nseamnă că ar condamna pe cineva. Nu transpare nicăieri nici urmă de critică la adresa celorlalți. Tabloul general e oricum mult prea complex pentru a putea fi ciopârțit și tranșant în ”buni” și ”răi”, ”activi
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
vostru Vă vorbește? Inima vă tresare Când bătrîna-mi voce rostește rugăciuni? Ascultați-mi atunci inima Ce plînge, țipă, se căiește Și vă cheamă Omenește DACĂ NU PLECAM Dacă nu plecam Și răm âneam... Oare nu regretam? Visul lasă urme În glia natală Și alte urme se înfig În pămîntul care-l calci. Dar și-n suflet Se plimbă urme De-a valma Rătăcind printre Amintiri țesute Din nori arămii ÎNECAT ÎN SINGURĂTATE-MI Știu, totul s-a prăpădit În juru-mi Și
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1456920943.html [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
respiră prin ființa poeților, îi aduce în substanța poeziei ei pe Eminescu și pe Blaga: „Prietene, aflat oriunde,/ I-ați iubirea și cuprinde/ Țara. Și-ai să-i vezi pridvorul./ Blaga și - Eminescu-i dorul./ Vino iar în glas de glie,/ Stelele încolțesc, o mie,/ Pajiștea-i în primenire,/ Iar pădurea o să respire,/ Ca-n copilăria ta,/ Pământul tot va cânta/ Tălpile ți-ar săruta,/ De câte ori l-ai călca.”// (Poemul ”Sărutul pământului”, din volumul ”Spiralele adolescenței”) Iată acum un pastel impresionist
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424410587.html [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
în culorile cele mai calde cu putință. Autoarea semnalează și un Dublu debut în persoanele scriitorilor Catinca Neacșu și Costel Neacșu, în volumul intitulat: „Cu tine în rai”, Universul Școlii, Alba Iulia, 2010. Un poet emblematic pentru Ardeal, cântându-și glia, este Mircea Dorin Istrate, care se regăsește în prezentarea cu titlul: Poetul care a trecut ... „PODUL”! Articolul „Cine pe cine arată cu degetul ?” - îl are ca protagonist pe prozatorul Paul Goma, la 75 de ani. O atitudine fermă o are
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
iernii efemere,Durerea grea m-a redus iarăși la tăcere.... XXXI. HAIKU, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016. Haiku Penița ruptă căzută-n iarbă verde - scrisul întrerupt Norii atârnă - crizantema se-nclină spre glia rece Ghiocel pătat - brumă dimineții reci ștergând albul lui Spre inserare - câinii lătra la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Brumă zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpina străvezie soare
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
crizantema se-nclină spre glia rece Ghiocel pătat - brumă dimineții reci ștergând albul lui Spre inserare - câinii lătra la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Brumă zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpina străvezie soare rătăcit Susurul mării - luciul lunii în ape august efemer. Citește mai mult HaikuPenița ruptăcăzută-n iarbă verde -scrisul întreruptNorii atârnă -crizantema se-nclinăspre glia receGhiocel pătat -brumă dimineții reciștergând albul luiSpre inserare -câinii lătra la steleîn parcul umedLeagănul
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Brumă zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpina străvezie soare rătăcit Susurul mării - luciul lunii în ape august efemer. Citește mai mult HaikuPenița ruptăcăzută-n iarbă verde -scrisul întreruptNorii atârnă -crizantema se-nclinăspre glia receGhiocel pătat -brumă dimineții reciștergând albul luiSpre inserare -câinii lătra la steleîn parcul umedLeagănul cel vechi-foșnet de frunze căzândpe lemnul receBruma zorilor -pleoapele îmi atingevremelnic răsfățGlie uscată -tulpina străveziesoare rătăcitSusurul mării -luciul lunii în apeaugust efemer.... XXXII. OARE CÂND?, de
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
cu sentimentul pustietății și al însingurării, acolo unde altădată se auzeau zvonuri de glasuri de copii, unde familia era întregită și sărbătorile constituiau o adevărată feerie pentru toată lumea. Mircea Dorin Istrate este un corifeu și un mesager al dragostei de glia străbună dar și de țara, așa cum se prezintă azi, militând pentru păstrarea ei intactă între fruntarii. Semănător în ogoarele noastre sufletești, el nu uită să vină să vegheze tulpinile abia încolțite și să le hrănească din belșug cu îngrășămintele naturale
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
prelungesc în noi și dincolo de noi, în copii și nepoți, înflăcărați de același spirit patriotic. Cum era și firesc, încă din deschiderea volumului, autorul închină o odă eroilor neamului, „aceia care mor / Pentru țara lor și neamul trăitor pe astă glie”. Recursul la memorie este pentru poet o datorie sfîntă. Nu avem dreptul să uităm jertfele de sânge ale înaintașilor pentru binele țării. Și asta pentru că: „Ei sunt file-ngloriate ce s-or face nemurire / Și icoane miruite să-i avem de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
desagă / E aur primit moștenire, / Mi-ajunge s-o cheltui o viața întreagă / Și încă s-o las nepieire. Că ea e DUREREA acestui pământ, / SPERANȚA ce moare și-nvie, / DREPTATEA de care mereu e flămând / Țăranul ce-asudă pe glie. // Ne tragem tăria pe care-o-nmiim, / Lăsând veșniciei o urmă, / Din vatra și neamul ce încă-l iubim / Și care se-nvăluie-n brumă. // Vremelnic prin viață la cruce de timp, / Pripon eu am fost de uitare, / M-oi duce de-
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Nu-i stinsă setea omului de bani / Și nu-i o vorbă bună-n cel cuvânt. // Clăcași-s tot aceiași, răstigniți / Pe crucea de țărână a veșniciei; / O clipă au crezut că-s izbăviți, / Că sunt stăpânii holdei și ai gliei. // Dar alți boieri, mai noi și hodiniți, / Pe bani puțini le fur' agoniseala, / Nimic nu s-a schimbat la obidiți / Atâta doar că alții strâng zăbala. Că nu-s mai împărați și proletari/ În lumea noastră? Totu-i o minciună
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
retrăiește intens străbătând prin pânza vremii. Iubirea sa este mistuitoare și arde neîncetat într-un potir de taine preacurate. Sandu Cătinean este și un poet patriotic care își cântă țara în versuri cum puțini poeți ar ști să o facă. Glia sa sfințită cu lacrimi îl cheamă la datorie și nu își dorește decât ca pacea să se aștearnă pe tâmplele țării și să strângă petale de armonie de pe brațele ei. Zbuciumul său interior îl determină să scrie adevărate scrisori patriotice
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
pământului său străbun de care se simte profund legat și pe care îl iubește necondiționat întru eternitate. Poetul consideră că “e timpul revoltei” și trebuie să ne unim în a prospera și a pune în valoare frumusețile cu care această glie a fost înzestrată. Nu-și poate lăsa țărișoara să decadă și asta îl motivează să îi închine ode lirice în care își plânge frământările și suferința. “ Războiul strigă din câmpie” iar poetul îi ascultă glasul însetat de libertate cum urcă
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
însetat de libertate cum urcă spre munții semeți și nu vrea decât “dreptate în vreme de război”. Vrea ca sufletele dezgolite să se îmbrace în straie de pace, ca cei necăjiți să își găseasca alinarea în pântecul țării, iar glasul gliei sale mult iubite să răzbată în timp și spațiu, atingând inimile tuturor celor însetați de onoare. “E plină Țara de copii sărmani” și asta îl doare cu adevărat pe poet, suferința unor suflete inocente pentru care merită să luptăm până la
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
dar lupta pe care o duce cu lumea poetul nu se va sfârși până când nu va readuce zâmbete acolo unde curg lacrimi, până nu va fi pace acolo unde vuiește răul, până când nu va îmbrăca pe cei sărmani și până când glia sa nu va avea strălucirea de altădată, “dreptatea fiind un lucru sfânt”. Vlăstar al munților și “fiu falnic din pelasgi”, Sandu Cătinean se închină doar Domnului și țării sale, iar pașii săi sunt vegheați de credință. “Purtându-și doinele de
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
noi doi/ Prin Universul rece / Când stelele s-or spulbera / Iubirea-mi nu va trece”. Iubirea care aprinde scântei în versurile pentru Eminescu este o iubire care nu cunoaște timp și spațiu, o iubire care s-a născut din lacrimile gliei și cele divine. Iar din iubire se poate naște numai iubire. Sandu Cătinean abordează în discursul său poetic și condiția geniului, mereu singur, trist și neîmplinit. “ Printre iubiri, mereu e-o lume cruntă / Iar Geniul Trist mereu a fost pustiu
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele, în zori e plin de rouă, ziua surâde-n Soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când Soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Infinitele_nuante.html [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie pentru copii Șiruri, șiruri trec cocorii Mic e muntele din zare, Păsările migratoare Punte fac pe largul zării. Nimeni nu mai e-n livadă, Aburește-n câmp ogorul, Bobul mic sub glii trudește Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele Ziua, pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ale_toamnei.html [Corola-blog/BlogPost/364631_a_365960]
-
ori ocazionali, putem da un plus de bucurie și de afirmare a valorilor vrâncene, a talentelor din întreaga țară precum și din diaspora românească. Dorim să dăm, din județul Vrancea, frunte eroică a neamului, un semnal viu, permanent de iubire pentru glia străbună, de implicare majoră în viața culturală a țării. Fără bunăcredință, lumina rațiunii, înțelepciune, iubire nu putem însănătoși seva cea sfântă a României. În țară se întâmplă multe lucruri frumoase, minunate, care abia așteaptă să fie cunoscute și pe care
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN by http://confluente.ro/A_aparut_primul_numar_tiparit_mihai_marin_1370874215.html [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
minte, în suflet, în întreaga ființă, zestrea spirituală moștenită de la înaintași.” „Roata timpului” se încadrează în clasa romanelor obiective cu tema satului românesc, în cazul de față al țăranului ardelean pe cât de harnic și ospitalier pe atât de legat de glia strămoșească. Volumul are și o anume încărcătură psihologică, psihologia omului de rând care te citește dintr-o privire și care niciodată nu dă greș. Domnul profesor Mircea Daroși afirmă despre autoarea romanului următoarele: „Dora Alina Romanescu este tipul intelectualului care
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416992367.html [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
cu o lingură de soare Suindu-se pe trepte ca să ajung pomul ceresc În interiorul meu și al tau se despart durerile În sângele roșiatic al unui amurg pe piatră Tu învii iarbă cu puterile tale divine Că un sfânt al gliei trăiești până-n veșnicie Mă așez pe rădăcinile vieții cu rimă pământului Necălcându-le cu picioarele frunzele și florile SHTJELLË E preka lehtë me duar Lëndën e kuqe të jetës Frymëmarrja brenda saj Isha apo nuk isha aty Përpara syve të
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1492882494.html [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă încă Si roade ca viermele-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1459673577.html [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]