1,314 matches
-
își închipuia că unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazu, ce purtase același nume, mânuise paloșul în luptele cu turcii. Albert nu încerca să fugă niciodată, încercând doar să pareze loviturile, atât cât putea, cu încăpățânarea de a rămâne stăpân pe glia lui. Nu avea ca armă decât privirea cu care străfulgera când pe unul când pe altul încercând să-i facă să simtă cât sunt de nemernici. Milițienilor, obosiți de atâta efort, nu le rămânea decât să-și încalece bicicletele și
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
rămânea decât să-și încalece bicicletele și să se ducă iar Albert se alegea cu vânătăi și cu batjocura celor ce fugiseră înainte de a fi altoiți. Ce știau ei, câte cruzimi înduraseră înaintașii lor pentru a-și păstra neamul și glia .... A intrat în secția de miliție încrezător, gândind că șeful de post este pus pe șotii, neputându-și închipui că în societatea socialistă multilateral dezvoltată mai pot exista tâmpiți în asemenea funcții. - Dă-mi geanta și treci la percheziție ! - Poftiți
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că poetul Ionel Căpiță are un senzor special prin care receptează și trăiește suprem românismul. În urma smulgerii baștinii sale, cu tot cu el și cu ai lui, din glia Neamului, "organul" respectiv - în fond, parte anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau măcar să și-o slăbească. Dar nu s-a întâmplat așa, ca, din păcate, în cazul multor români basarabeni, care și-au pierdut de
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
trilul privighetorii... Făptura aceea Albă este Frumoasa Națiune Creștin Ortodoxă a Dacoromânilor. Oamenii o întâlnesc și se minunează, i se închină, pământul se întoarce din drum spre sărbătoare, cerul se înfrumusețează. E Frumusețea Neamului dacoromân. E Cântecul de taină al Gliei strămoșești. E Lumina Străbună ca la Marele Început. E împlinirea unei Prietenii în care Frumusețea cântă. Frumusețea dacică aduce sublimul din adânc, îl răspândește în mireasma ortodoxă a acestei lumi, tălmăcindu-ne dumnezeirea. Vine ca o Mireasă frumoasă, prinsă în
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Canarelor nu se lasă mai prejos, excelând în cu totul alte extreme. În calitate de insule vulcanice, Canarele punctează cu masa lor terestră brută, lavă încremenită în forme și poziții aparent imposibile, care nu țin seama de legitățile fizicii. Compact plămădite din glie chinuită, zugrăvită în culori puternice, cu luciu periculos, peșterile insulei Lanzarote sunt de fapt tuneluri subterane cu lungimi de mulți kilometri, care traversează insula în lung și-n lat, ca un fel de replică a lumii de la suprafață. Acum câteva
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
cărturarului Ion Machidon, dascăl de vocație, eseist, poet, critic literar și mentorul Cenaclului literar cu același nume ,, Amurg Sentimental,, . Smerit ca om și rugător Celui de Sus, Ion Machidon, spune cu înțelepciune și frumusețe spirituală, cuvânt după cuvânt mamei noastre - glia strămoșească, mamei noastre cultura și cărților ei, daruri captivante atunci când le citești. Coperta I, este semnată de artistul-plastic Emanuela A. Ilea. Constantin Mironescu a debutat editorial în anul 2008 cu volumul de poezii ,, Aproape de stele,,. Până la debut, domnia sa a scris
MELANCOLIA DINSPRE ASFINŢIT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365037_a_366366]
-
lui din vechime, cu adevăratele sale comori, unice în lume, cum sunt călușarii mei teleormăneni, care vor lua distanță din ce în ce mai mare, împinse înapoi de marile prefaceri. Uităm din ce în ce mai des de existența întruchipată de satul străbun, de oamenii simpli care aparțin gliei cu tainele și frumusețile ei specifice, cu "cumințenia pământului" românesc, țăranii de la talpa țării care mai poartă în ei adâncul strămoșesc, adevărul, lumina, pacea și liniștea după voia Domnului. Poetului Adrian Erbiceanu i-a intrat în suflet această operă populară
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
putere de a pune pecete pe ființa omului aflat singur în fața marilor probleme ale lumii: „Și, strunindu-și, iară, calul,/ Cu privirea-nnegurată,/ Pas cu pas, trecu portalul/ Țării lui de altădată,/ Neputând nicicum să creadă/ Ce-a rămas din fosta glie/ Țărm de vis și de baladă,/ Leagăn de copilărie!" La lansare s-au spus alese cuvinte de apreciere și la adresa remarcabilului critic literar Ion Roșioru pentru competența cu care a prezentat volumul în prefața care îl însoțește, talentatului pictor Adrian
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
E raiul ... tuturor vietăților ... Aici, la noi, e-atâta frumusețe! E locul unde ... suntem fericiți! ... E locul incredibil... unde ... vin să se adape fluturii ... ” ( Unde se adapă fluturii). Cartea se încheie cu povestirea Acasă, în care descoperim poezia dragostei pentru glia străbună. „- De i-or fi spunând ruginoșenii pieptărușului pasărea-plugului, în loc de coadă-roșie?, întreabă visător Eric, deși cunoaște răspunsul, i l-a dat tanti Nuța: «C-asta-i prima pasăre ce apare când ies oamenii-n câmp..., umblă după plug și caută semințe». - Suntem
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
spunând ruginoșenii pieptărușului pasărea-plugului, în loc de coadă-roșie?, întreabă visător Eric, deși cunoaște răspunsul, i l-a dat tanti Nuța: «C-asta-i prima pasăre ce apare când ies oamenii-n câmp..., umblă după plug și caută semințe». - Suntem un neam de truditori ai gliei, cum spunea Goga, ... un popor de plugari, «urziți din lacrimi și sudoare», Puiule. Alte neamuri au pasărea-liră, pasărea-paradisului... Nu se zărește țipenie de om. Ca anul trecut la Sfânta Maria, când, după plecarea sătenilor în pelerinajul organizat de părintele Andrei
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
ai fost cu noi Și nu ne-ai lăsat singuri la război... Ne-ai îmbărbătat în viață și luptă: "La arme, copii, țara nu-i pierdută!" Lupta a-nceput, un pas n-am cedat... Dușmanul învins-am, și-am eliberat Glia sfântă-a Țării, plai nemuritor... Mamă fără seamăn, Mama tuturor! Referință Bibliografică: DULCE LIMBĂ ROMÂNEASCĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 963, Anul III, 20 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile
DULCE LIMBĂ ROMÂNEASCĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365000_a_366329]
-
vinovată uitare ne transmit fiorul nevoii noastre de pocăință. Plaiurile lor, ale românilor risipiți în jurul României, mai presus de peisajul mirific, sunt parcă rupte din Carpații noștri, din colinele Subcarpaților, sugerându-ne că semenilor noștri de aiurea le seamănă și glia, că Dumnezeu nu a lucrat cu “osebire” atunci când a rânduit românimii baștina înspre cele patru zări ale Europei. Și că Edenul - paradisul primordial - nu trebuie căutat în vechea Persie, ci acolo unde românul poate rosti cuvântul Acasă. Apoi, chipurile oamenilor
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
de vremea când înfruntam Puterea. Voi căuta-ntr-un mâine din veacul nou născut Să deslușesc destinul unui Argonaut, Să afl u cum plutește la margine de lume Speranța pe o mare cu apele în spume. Acum caut cărarea spre glia strămoșească Spre asfi nțit s-ascult iar limba românească, Încerc să pun o fl oare, un stejar, într-un crâng Unde s-aude-n noapte cum stelele se frâng. DE CE? De ce te rogi zadarnic la o sfântă fecioară Când țara ta ajuns
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
ta ajuns-a să fie de ocară? De ce n-asculți în iarnă semnale de alarmă Când pronia decis-a să pui mâna pe armă? Nu numai dialogu-i calea să poți ajunge Să-ți aperi nemurirea când sângele îți curge, Când glia moștenită de la ai tăi bunei Zilnic e otrăvită de-armate de pigmei. Începe dialogul, dar nu uita fârtate, Prin luptă se obține bruma de libertate, Nu șiruri de cuvinte-n colind de Bobotează Când toți fruntașii țării ne vând și
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
pe departe aspectul cultural al manifestărilor, cel mult adiacent sau paravan la ce se-așteaptă firea umană să-și ostoiască rădăcinile și fibra, să rupă zăgazul lentorilor și timidităților ca pe niște lanțuri care până acum au țintuit-o de glie - bucuria jocului în multiplele lui configurații cu necunoscutul și întâmplarea, cu norocul și șansa și al cărei relief este întins și fără margini, cu suișuri și coborâșuri și în care cuvântul cheie este riscul, asumat fără rezerve dar și cu
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 559 din 12 iulie 2012 Toate Articolele Autorului IMAGINI DE GROAZĂ Imagini de groază îmi zguduie simțirea. . . S-a clătinat ,,Colosul” și toată omenirea, Când ,,GEMENII “, topit-au în pulberea țărânii, Atâtea oseminte, trudind pe glia pâinii!. Nemernici, fără minte și inimă de gheață, Au pilotat demenții o pasăre de foc. Nu voi uita nicicând această dimineață, Pe care am trăit-o, aproape de-acel loc!. . . =11 SEPTEMBRIE 2001= Cutremurătoare dimineață! Ce vedeam pe ecranele televizoarelor
IMAGINI DE GROAZĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366767_a_368096]
-
se înșiră , umilesc și graiu-ți sfânt. Vechea dragoste de țară, doar în slove-o mai găsești, mănăstiri crescute-n slavă, cruci pe datini strămoșești. Au trecut prin grele lupte, umiliți pân-la durere, jertfe, neamului aduse, vreți s-apună în tăcere..?! Glia plină de-a lor sânge, vieți, ca viață să răsară, naște spice tremurânde, neamului să nu mai piară. Și astăzi m-apasă gânduri, iar se revarsă în dureri, plâng ca salcia în scânduri, ce se mai zbate din puteri... Autor
VREŢI SĂ APUNĂ ÎN TĂCERE?!.. de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365618_a_366947]
-
august 2012 Toate Articolele Autorului E P R I M Ă V A R Ă E primăvară, atâtea timpuri Și anotimpuri, când au trecut? E primăvară, dorul de țară, Mă prinde iară, ca la-nceput! E primăvară și ciocârlia Străbate glia bunilor mei. E primăvară și ninge-afară, Dar cu petale de flori de tei. E primăvară și lin coboară, Parfumul suav, înspre imaș. E primăvară. Auzi izvorul, Cu murmur dulce de copilaș? E primăvară, în suflet zace, Gândul de pace pe
E PRIMĂVARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365673_a_367002]
-
Cine câștigă și cine pierde? Cel din trufie sau cel cu talent? Cel care-ngheață de teama sau fierbe De nerăbdarea de-a fi Timurlenk? Cazarul iubește prietenia, El nu trișează, nu face pariu, El își iubește și graiul și glia, Cazarul din mine, cel care scriu. BORIS MARIAN Referință Bibliografica: Balada cazară / Boris Mehr : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1358, Anul IV, 19 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BALADA CAZARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366168_a_367497]
-
știe s-o folosească, dezvelindu-și oglinda sufletului cu sinceritate și dezinvoltura unui nostalgic, care, iată, revine, în unele poeme cu frânturi din copilărie, nu este un visător cum sunt alți poeți, este un pământean cu rădăcini prinse bine în glia strămoșească. Lumina, iubirea, credința sunt conceptele cu care îmbracă versurile din volum, creind imagini frumoase și umane ca și cum ai bea apă dintr-un izvor cu apă cristalină. Îl felicit pe autor pentru ambele volume și șteptăm și alte cărți de
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
înseamnă năzuință,/ Să fie pasul tău făgăduință/ Atunci când glasu-i blând o să te cheme.// Noi ne-am născut ca munții din furtună,/ Ne-au legănat pădurile la sân,/ Nici cerul nu ne sperie când tună,// Cad fulgere, dar crestele rămân./ Doar glia ne aduce împreună,/ Purtând în piept eternul crez român.” Dar și un „Sonet poeziei”, despre care spune: „Nu e sălaș mai sfânt ca poezia/ Să-și clatine eternul într-un vers,/ Prin veacuri și-a urmat călătoria// Și rănile din
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
român.” Dar și un „Sonet poeziei”, despre care spune: „Nu e sălaș mai sfânt ca poezia/ Să-și clatine eternul într-un vers,/ Prin veacuri și-a urmat călătoria// Și rănile din suflete a șters./ A încuibat în ochii noștri glia -/ Și-n templul ei întregul univers.” Iată cum se împletesc credința cu iubirea de patrie, cu năzuința și cu dragostea de neam. Și tot o definiție inefabilă a iubirii, în „Sonetul inimii”: „Iubirea e un înger care plânge/ Cu lacrime
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Acasa > Poezie > Amprente > OMAGIU ȚIE... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Omagiu ție sfânt drapel, sub tine s-au jertfit strămoșii Pentru o glie și un țel, au dat piept crunt cu nemiloșii Dușmani ce-au jinduit moșia, ce-o moșteniseră străbunii, Din neam în neam, din tată-n fiu, a lor au vrut să fie unii. Omagiu ție scump stindard, tu i-ai
OMAGIU ȚIE... de NELU PREDA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366173_a_367502]
-
din natură. Spun mimetism cu ,,i,, fără de ,,a,, Căci totul pare a fi paradoxal Poezia nu e câmp argotic Este frumosul din estetic. Și pun la ,,s,, doar o sedilă, Și mă întorc în univers ceresc Acolo Doamne tu pe glie, Ne spui în rugăciuni o poezie. Referință Bibliografică: Frumosul din estetic / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul II, 13 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FRUMOSUL DIN ESTETIC de PETRU JIPA în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366200_a_367529]
-
dezbină/ Am să-i arunc în flăcări de benzină!/ Pe senatorii care ne-au tradat/ Îi execut în ziua de Sabat// Pe cei care-și doresc “Ținut în izolare”/ Îi voi trimite la spânzurătoare/ Nu tolerez să mi se fure glia/ Nu vreau să dezmembreze România// Netoților ce-ați denigrat o țară/ S-aveți pe suflet pietrele de moară!/ Ș-am să-i ordon Celui ce va să vină/ Să va rezerve loc la ghilotină// Toți colportorii ce vor o dezbinare
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]