729 matches
-
Asistența medicală veterinară specializată își are începuturile în comuna noastră începând cu anul 1950. Primul agent veterinar calificat, care a acordat asistență veterinară animalelor din comuna noastră, a fost Gheorghe Barcan, acesta desfășurându-și activitatea sub îndrumarea Dispensarului veterinar din Gloduri. În prezent, funcționează în satele comunei ca tehnician veterinar Mihai Puțeanu, fiul lui Aurel Puțeanu, din satul Oțelești, comuna Izvorul Berheciului. Aurel Puțeanu a desfășurat activitatea de agent veterinar timp de peste 35 de ani, apreciat de către localnici și astăzi pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate Gloduri, Colonești, Stănișești sau Parincea, numărul acestor negustori ambulanți a scăzut. În anul 1934, primăria emite o ordonanță prin care cerea celor care practicau comerțul ambulant să posede un certificat de sănătate, să fi împlinit 18 ani, să aibă o bună
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
duzii pentru frunze. Învățătorul Octavian Iftimie din Tarnița, lucrând la stupi CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia mergeau în aceste orașe sau târguri ducând cu carele cereale și alte produse alimentare și aducând la întoarcere mărfuri pentru prăvăliile sătești (pește, petrol, sare ș.a.). Căruțele greoaie cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și decupaje florale din catifea. Încălțămintea purtată după anul 1900 consta din iminei 3 făcuți „de porunceală”, la atelierele specializate din Gloduri și Stănișești și din cizme cumpărate din comerț sau confecționate la meșteri precum Zaharia C. Zaharia sau Costică V. Savin. În satele cojanilor, costumele de sărbătoare se îmbrăcau la anumite ocazii, cum ar fi nunți sau hore, fiind admirate de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nescrise și date despre victorii repurtate în acele timpuri de către oștenii moldoveni împotriva unor pâlcuri de tătari pătrunse pe Valea Berheciului. Vrășmașii porniți pe jafuri și stricăciuni au fost urmăriți și zdrobiți în luptele de la Măldărăști, Tomozia, Dealu Perjului și Gloduri, în luna iunie a anului 1475. Biruindu-i pe dușmani, o parte dintre căpitanii lui Ștefan s-au stabilit pe aceste meleaguri, unde au primit pământ de la voievod și au întemeiat noi sate. Se spune că, în puținele lui clipe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asupra lui și-i alunga în valea cuprinsă de noroi, care fusese umplută fără veste de apa umflată a Berheciului, încât îi dete o bătaie să fie pomenită și de strănepoți. Locul unde i-a bătut se numește și astăzi „Gloduri”, iar valea unde i-a îngropat poartă numele „Pe Glod”. Și i-a fugărit Ștefan într-o părere până ce-a socotit că nu le-a mai fi poftă altădată să mai poposească tătarii prin țara Moldovei. Astăzi încă se mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care fusese umplută fără veste de apa umflată a Berheciului, încât îi dete o bătaie să fie pomenită și de strănepoți. Locul unde i-a bătut se numește și astăzi „Gloduri”, iar valea unde i-a îngropat poartă numele „Pe Glod”. Și i-a fugărit Ștefan într-o părere până ce-a socotit că nu le-a mai fi poftă altădată să mai poposească tătarii prin țara Moldovei. Astăzi încă se mai găsesc pe valea Berheciului oale pline cu oase tocmai din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se rânduiesc la locul ierarhic și legitim. Vrând-nevrând, diavolul se poziționează când devine pulbere atomică, materie discontinuă, rădăcină tenebroasă, fără de care universul este neconceptibil. Mănăstirea ideală a lui Dănilă se înalță în realitate pe suprafața iazului, înfingându-și adânc temeliile în glodul din fund. De aceea, mai sus a fost așezată fraza pe care Goethe i-o atribuie lui Mephistopheles: „Sunt o parte din acea pulbere care mereu vrea Răul și mereu face Binele.” Pactul cu diavolul este în firea lucrurilor numai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
drept truc al urletului; // te văd,/ înveșmântată în cărnuri scumpe/ cum treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
lebădă” sau “tăcerea mi-este duhul”. Această dispoziție este Însă responsabilă de capacitatea sa de a surprinde tîlcurile lucrurilor. Discernămînt care dezavuează Înțelesurile rudimentare, simplist deduse din consecințe logice sau pragmatice: “TÎlcul florilor nu-i rodul, TÎlcul morții nu e glodul, TÎlcul flacării nu-i fumul, TÎlcul vetrei nu e scrumul, TÎlcul frunzei nu e umbra, TÎlcul toamnelor nu-i bruma” și le resimte pe cele din planul profund al unei realități mult mai bogate: “Dar al drumului e dorul, TÎlcul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
viziteze. Ziua cât e de mare nu e deajuns pentru a face reparațiile trebuincioase. Școala de arte are multe păcate: pereți crăpați, podele stricate și mucede, streșini rupte și crăpături la ferestre de bagi pumnul. Apoi ograda e plină de glod, așa Încât, primăvara era să se Înece un elev În noroi” . Nu toate inițiativele au primit soluții și nici toate clădirile finanțare. La finalul lunii septembrie, Epitropia Sf. Spiridon susținea că nu era pregătită să serbeze punerea pietrei fundamentale a spitalului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
au vizitat sălile, laboratoarele și biblioteca. Tot cu ocazia inaugurării a fost organizată o expoziție de arheologie preistorică sub coordonarea lui Gr. Buțureanu și Teohari Antonescu, la care au fost prezentate artefacte din stațiunile Cucuteni, Belcești, Preutești, Dolhasca, Rafaila, Râul Glodului și patru schelete de la Cucuteni. În serile de 21 și 22 octombrie au fost organizate două reprezentații de gală la Teatrul ieșean, una de societatea dramatică și alta de o trupă germană, care a inclus În program piesa „Meșterul Manole
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
Acțiunea sa de învigorare este susținută prin ceea ce s-a numit o estetică a urâtului. A., gândind panteic, nu a vorbit niciodată de urât, ci de „frumuseți de neant” (Ploaia). Sămânța lui Dumnezeu o află în luceferi, ca și în glod. Lexicul brutal dinamitează șabloane, dar trivialul interesează supus unei semnificări superioare (Hagi-Tudose). Și numai „intrând în ele” (Blaise Pascal), trăindu-le, „constructorul de cuvinte” ajunge să le însuflețească și sporește înțelesurile lumii. Deși era atras de teatru, deși lirica sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
preface Într-o fată frumoasă. Văzând-o, Împăratul cel bătrân și văduv simte că-l mistuie ciuda pentru norocul fiului său. În situația următoare, nu mai intervin sulițele, arcurile, săgețile, ci Împușcătura. Cel mai mic fiu a nimerit Într-un glod, de unde aude voce stranie: Cine-a intra pân-În genunchi m-a lua! Cine-a intra pân-În brâu m-a lua! Cine-a intra pân-În urechi m-a lua! Băiatul se Întoarce acasă supărat, Însoțit de o broască
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iar a treia, e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia lor, cusutul unei fețe de masă. Broasca taie pânza cu foarfecele În bucăți, o aruncă În glod și spune: Vântule, Ploaie și Gerule; să-mi coaseți fața de masă cea mai frumoasă! Cumnatele ei au imitat-o din nou. Împăratul păstrează numai fața de masă cusută de broască. Împăratul trimite, a treia oară, nurorilor pânză pentru cămăși
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Macoveiu Cațuc 28. Andriaș Buzilă 29. Ion Buzilă 30. Vasile fiul lui Dumitrașcu 31. Dumitrașco Pobircu 32. Andreiu fiul lui Dumitrașco 33. Ion, rus 34. Iacov, rus 35. Toader fiul lui Sandu 36. Pintilie Cocoș 37. Iacov Cucoș 38. Vasile Glod 39. Antohi ginere strugar, slab 40. Grigoraș ginere strugar 41. Todosii ginerele lui Costin 42. Nichita cumnatul lui Doroftei 43. Simion, butnar 44. Vasile, vornicel 45. Ioniță fiul lui Pintilei Dumitrescu 46. Sava Bâșcă 47. Mihaiu Bâșcă 48. Vasile Zubeiu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
repede seama că se înșelase amarnic. Marșul lui se transformă într-o enormă capcană. Nimerise într-o vale înmlăștinită cuprinsă între brațe împădurite și peste care se așternu o pâclă deasă. De-a valma, caii și oameni se scufundau în glodul negru, smuncindu-se zadarnic. Artileria devenise o cumplită povară. Tocmai, în acest ceas, trâmbițe, surle și tobe s-au pus a face o grozavă zarvă. Semn că oștirea ghiaurului era pe aproape și se pregătea să purceadă la atac. Învăluit de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
într-un mineral mâlos-receptiv. Rezultatele parțiale ale acestei vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
să fie materializată în anii noștri de aparatele digitale printere cu cap mobil și poansoane . în iarna cumplită dintre anii 1946 - 1947 și în „Primăvara Morții”, când foametea din cauza secetei făcea ravagii , curmând vieți, cutreiera satul prin nămeți sau prin glod până la genunchi , bătea în ușile încleștate de frig, îndemna pe locatari să iasă din letargie și să lase copiii în taberele CARS (Comitetului Mătușa Aglaia ne făcuse semn să plecăm, ea știa ce scria pe biletul tatei, adică să nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a se sublinia absurdul existențial. Nimic nu mai are logică, de altfel amalgamarea e, se pare, singura logică și a textelor și a universului tonegarian. "Gloata se îmbrâncea pe muntele în cer cu vârful/ tot pătrunzând adânc - se-mpleticea prin glod/ căci încercând să intre nesăbuit prin rană/ acolo sus se-nțepenise de-a latul un nerod". Nimic nu decurge după morala bine știută, "Era cerul o ușă puțin deschisă numai". La Geo Dumitrescu, titluri semnificative, precum Ipoteze, anunță că textul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ascuțiți: când vor să atace, doboară prada și o calcă cu genunchii vătămând-o apoi cu limba. Au capul asemeni cu cel al mistrețului și îl țin întruna aplecat în pământ; le place mult să se scalde în mocirlă și glod. E un animal hidos la înfățișare; nu e deloc așa cum spunem și povestim despre el în țările noastre: că e o vietate care își așează capul numai în poala unei fecioare. Vă încredințez că e cu totul altfel decât spunem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o prezență activă în reviste ieșene și bucureștene, precum „Ediția specială”, „Cuvinte literare”, „Vlăstarul”, „Floarea de foc”, „Șantier”, „Reporter”, „Viața literară”, „Hasmonaea”, „Adam”, „Facla” ș.a. Uneori a semnat și Luca Dan. Volumele Oglinzi fermecate (1930), Ceasul de veghe (1937) și Glod alb (1940) au fost bine primite de critica epocii. Format în vecinătatea lui Tudor Arghezi, D. scrie o poezie aerisită, cu imagini insolite, construind pasteluri vitaliste. Melancolizând ușor, versurile lui imaginează spații stilizate, de o somptuozitate discretă, atinsă, uneori, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
dorului, 1968 ș.a.), fără a depăși întru totul banalitățile liricii erotice, reușesc să înscrie sentimentul de iubire într-un delicat univers meditativ. A tradus din I. Groper și I. Manger. SCRIERI: Oglinzi fermecate, Iași, 1930; Ceasul de veghe, București, 1937; Glod alb, București, 1940; Poezii pentru copii, Chișinău, 1947; Krasnodon, Chișinău, 1950; Buzduganul fermecat, Chișinău, 1951; Nepoțica o învață pe bunica, Chișinău, 1951; Versuri noi, Chișinău, 1952; Mi-i drag să meșteresc, Chișinău, 1953; La noi în ogradă, Chișinău, 1954; Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
serios la tine, seriozitatea pe cale de interpretare, de unde îndrumările bunicii, ha, ha! nu știu de ce rîd, ca să-i distrag atenția, retorica scăzutului misterios al vocii în aceeași intenție, Costești-Iași, vezi să nu treacă de Ruginoasa, ține-te bine! nu era glod cînd am venit, pare rău că n-ai luat umbrela, ai întors cheia de două ori, nu? tăcere, am ajuns la trei nepoți și, dependență a dependențelor, fata pe care o pun la cale mai ceva ca pe cei trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]