575 matches
-
vol. I-II, București, Editura Cartea Românească, 1990-1991, înțelesuri, București, Editura Minerva, 1994. Anii treizeci - Extrema dreaptă românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995. Fizionomii, București, Editura Nemira, 1997. Medalioane, Iași, Editura Institutului European, 1998. Portrete, București, Editura Minerva, 1999. Glose despre altădată, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Editura Allfa, 1999. în colaborare: A. D. Xenopol, București, Editura Științifică, 1966. Falansterul de la Scăieni, București, Editura științifică, 1968. P.S. Continuarea cronicii la volumul lui Ioan Groșan în numărul viitor.
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
lui Racoviță către părinții săi - înnebuniți, pe toată durata călătoriei, de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și scrisori redactate la întoarcere, cele mai multe către Adrien de Gerlache; articole ale vremii din ziarul Adevărul; conferințe; scrisori din perioada 1928- 1939; glose de lectură și de documentare; un bilanț al activității savantului și al largii recunoașteri de care el s-a bucurat . La aproape o jumătate de secol după observația indignată a lui Petru Groza, în împrejurări istorice tulburi care aruncă o
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
Programul de luni (9 iunie) s-a desfășurat după același tipic: dimineață conferințe, seara recital de poezie. Colocviul matinal l-a avut ca moderator pe Gabriel Chifu și protagoniști au fost: Péter Esterházy - Limba/limbajul în secolul XXI; Ion Pop - Glose sumare pe o temă dată; Arnon Grunberg - O maladie numită viitor; Andrei Codrescu - Viitorul poeziei; Gabriel Rosenstock - Viitorul literaturii, literatura viitorului; Vitalie Ciobanu - La ce servește o cămașă pătată de sange?; Attila Bartis - Dimineață de maine; Andrei Kurkov - Literatura ucraineană
Festivalul internațional "Zile și nopți de literatură" ediția a VII-a Cu Orhan Pamuk la Neptun by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8392_a_9717]
-
amintind de foiletoanele lui Alexandru Dobrescu sau de o parte din gazetăria sprintenă a lui Marin Sorescu. Demne de a fi reținute - ca pasaje seminarative sau ca badinerii inteligente - și mai rar ca sintagme tăiate cu finețe geometrică, numeroase dintre glosele descriptive ale lui Crețu fac cu ochiul cititorului. Și nu neapărat în chip inocent. Întrevăd, însă, în această înclinație - unii ar numi-o nativă - o formă de eseistică reprimată. Mai puțin evidentă în cărțile anterioare, ea apare insinuată aici, fără
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
sale sînt disponibile în aceeași măsură pentru limbaje diferite. Dacă universul plastic, reperele vizualului, ar fi fost în poezie o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea extragerii lor din convenția literară ar fi eșuat inevitabil în glose exterioare și minore. Chiar dacă pictura apare cronologic mult mai tîrziu în preocupările sale, ea nu este într-o relație mecanică, și cu atît mai puțin de subordonare, cu poezia, ci ambele converg spre o structură creatoare cu o disponibilitate multiplă
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
lexicografică. Orice analiză aplicată e nevoită să conțină cel puțin o intrare plauzibilă de dicționar, cel puțin o versiune fermă a misterioaselor subterfugii mateine, contribuind în felul acesta, la ipotetica enciclopedie visată dintotdeauna de mateinii veritabili. Sper ca, prin amplele glose asupra contextului de mai sus, să fi limpezit cât de cât un anume cadru tipologic sub care evoluează, vrând-nevrând, toate comentariile întemeiate pe scrisul parcimonios al acestui - după inspirata formulare aparținându-i lui Ion Barbu - prim și ultim Caragiale. Fiindcă
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
în 1934. Apare, în primăvară, sîmbătă, pe 4 martie. Editorialul lui Rebreanu e despre tragedia dui Gusti, proaspăt-numitul ministru al Instrucțiunii. Un om predestinat să se așeze în fotoliul lui Haret, dar pe care bugetele, și nu numai, îl încurcă. Glosele lui Rebreanu pe marginea situațiunii pot ține, în zilele noastre, capul unei rubrici de Actualitatea școlii: "desigur că, mai ales în învățămîntul secundar și superior, s'a practicat o inflație excesivă în ultimul deceniu. De-aici a rezultat o avalanșă
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
des referire în schimburile de idei dintre Brumaru și Alex. Ștefănescu ori Florin Mugur. În special scrisorile din anii ’80, care conțin aluzii la viața literară și la frământările prin care treceau scriitorii sub asaltul ideologiei oficiale, meritau mai multe glose decât succintele informații pe care le furnizează Cronologia ce deschide volumul. Nu interesul documentar este cel care trebuie să guverneze lectura scrisorilor lui Brumaru, firește. Totuși, nu-mi pot reprima, ca istoric al literaturii postbelice, o anume frustrare față de parcimonia
Un mărturisitor impenitent by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4075_a_5400]
-
Nu-i destul că / trec metrouri, intră-n case / printre rafturi mi se culcă // somnoroși,si peștișorii / fac sub scaune, pe mese / ghidușii locomotorii // cît și pentru ce să-mi pese?") sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu Artaud, putin cu Rimbaud?"). Poezia
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
Album de versuri în traducerea lui Șerban Foarță. A fost tipărită în 2010 de Editura Art. In interior este descrisă ca o ediție bilingvă, - revăzută și adăugită și se precizează că Șerban Foarță semnează nu numai traducerea, ci și prefața, glosele și iconografia. Prima ediție a apărut în 1988, cea de-a doua în 2002. Așadar, încă o șlefuire, o și mai intimă contopire cu poezia care, nedetronată de nici o alta, continuă să fie cea mai intangibilă și mai singulară dintre
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
cu soția lui, Ildiko Gâbos). In Album de versuri a strâns aproape două sute dintre poemele lui Stéphane Mallarmé pe care le-a pus în pagină alături de versiunile românești migălite de el după cercetări și meditații despre care dă seamă în Glose. Exerga (adică întâmpinarea) în limba franceză prin care Șerban Foarță își explică dorința de a pătrunde în adâncul mării lui Mallarmé (mai toate metaforele folosesc termeni maritimi), ortografiază numele poetului în toate formele îngăduite de limba franceză „Bien que trop
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
hivers", iar pe românește „vers, o cupă, după, s-au șters, în mers, la pupă, să rupă, submers". Și mai frapantă este această potrivire în celebrul sonet care începe cu „Sespurs ongles(...)' și în care unele cuvinte - după cum aflăm din Glose - au semnificații și materiale și morale (de exemplu mobilele credenza și console pot trimite la credință și la verbul a consola), iar inițiatul traducător distinge încifrări complicate. Unele reminiscențe din poeme anterioare își schimbă configurația, „prestigioasa siglă x, simbol algebric
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
copist ulterior, care folosea textul respectiv drept text de bază, nu știa dacă notele marginale reprezentau o corectură a vreunei omiteri anterioare sau dacă era o simplă remarcă a copistului anterior. Așa se face că astfel de note marginale, numite glose, au ajuns să fie incluse în textele copiate, ulterior fiind recopiate de către copiști ca și cum ar fi fost părți integrante ale textului de bază. Generațiile următoare de scribi, între care se numeră și masoreții, nu aveau voie să schimbe nici măcar un
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
În totul este un volum discret în dimensiuni și în tonul evocărilor, o întîlnire caldă, autentică cu un poet despre care în România cu siguranță se va scrie din ce în ce mai mult în viitor. Paul Celan, - Ochiul meu rămîne să vegheze, Versuri, glose, evocări, Caiet cultural 3, editat de "Realitatea evreiască", 144 p., f.p.
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
Gheorghe Grigurcu Răbdător războiul Troiei cum o vită-n jug ne dă prilejul atîtor glose referiri aluzii sporește într-atît bibliografia simțurilor încît uneori joacă rolul unui afrodiziac dar ce închide-n sinea sa? ce-nvîrte în spadele-i elice în reveria scuturilor cum perfide oglinzi uzurpînd lumina din pieptul lui Ahile ce oracole instilă-n ochii
Amintire homerică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6011_a_7336]
-
un lung șir de ani, nu ne-au fost păstrate scrisorile lui Zarifopol, care ar fi putut să figureze printre scrierile sale de seamă. Din scrisorile lui Caragiale se desprinde, însă, fizionomia inteligentului și spiritualului său corespondent." Misivele amintite în glosele lui Al. Rosetti, extrem de valoroase sub raportul conținutului, nu s-au pierdut, există, și nu va trece multă vreme până când se vor publica, însoțite de un bogat aparat de note de istorie literară, culturală, politică și socială. Epistola pe care
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
stabili conexiuni cu operele altor scriitori. Referitor la celălalt eseu, despre același scriitor, amintit în această epistolă, precizez că se intitulează Manualul luI Stendhal și a apărut în Adevărul literar și artistic, 13, nr. 639, 5 martie 1933, p. 1. Glosele lui Paul Zarifopol pe marginea biografiei și a operei lui Stendhal stârnesc interes și invită, permanent, la lectură, și uneori, la relectura cărților prozatorului francez. Și, în fine, aprecierea, excesiv subiectivă, asupra cărții lui E. Lovinescu - Istoria civilizației române moderne
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
eseurilor lui Unamuno sau Ortega y Gasset, mai ales de cănd a fost capabil să-i citească în original. Revine mereu cu pasiune la lecturile romanești cele mai dragi, adică Balzac, Dostoievski și Tolstoi, comentați deseori în detalii tehnice, în glose de romancier îndrăgostit. Perioada portugheză se încheie fără strălucire, de-a dreptul tragic: Nina moare în noiembrie 1944, lăsăndu-l pe Eliade bolnav de suferință, România e ocupată de ruși, întoarcerea în țară devine imposibilă, diplomatul (dat afară din Ministerul de
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Cosmin Ciotloș Dintre cei doi operatori necesari și suficienți pentru Călinescu, cel dintâi nu mai necesită glose suplimentare. E evident că, odată stilistica lecturii definită și odată aluzia critică prezentă, inefabilul își găsește adeseori ori locul în Istoria lui Nicolae Manolescu. (Măcar într-o versiune impură, adică bine precizată, asemănătoare celei oferite de T.S. Eliot în finalul
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
erudiția". La fel de categoric se arată în privința satirei de care s-a făcut atâta caz (e citată iarăși Zoe D. Bușulenga), noul monografist observând, pe bună dreptate, că mai propriu lui Creangă îi este umorul și încă într-o formă pură. Glosele lui sunt și pe această temă de ținut minte. Humuleșteanul râdea de semeni, cum râdea de sine. El nu credea în vinovăția oamenilor. Râsul lui nu pedepsește, e "petrecere pe seama limitelor naturii omenești, care sunt în primul rând limite proprii
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
copiilor"), ar fi schimbat denumirea colecției, ar fi făcut o selecție riguroasă a poeziilor ce urmau să intre în "cuprins", și-ar fi adus aminte, poate, de obligația editorului de a-i ajuta pe copii, prin câteva note lămuritoare și glose lexicale, să înțeleagă lesne poeziile mai greu de înțeles din cauza aluziilor la evenimente și personalități istorice, la legende și personaje mitologice și din cauza unor cuvinte ieșite din uzul limbii vorbite și al limbii literare. Și nu în ultimul rând, dacă
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
obiectualității Cărții, inclusiv cea recentă, de la Galeria Dialog a Primăriei sectorului 2, au oferit imaginea gravă a ceremonialurilor comemorative. în discursul artistic s-au insinuat infoliul cernit, obiectul bituminos, fila rătăcită și textul masacrat. Jubilația, jocul, comentariul liber sau subtilele glose borgesiene, prezențe invariabile în orice acțiune pe marginea Cărții-obiect, au devenit, pentru o clipă, denunț, strigăt și avertisment. II. Arta video Ne-am obișnuit să privim televizorul ca pe o sursă de informații, de spectacol sportiv și de interminabil divertisment
Despre obiectși iluzie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7371_a_8696]
-
operelor antume, ci și a celor rămase inedite. Totodată, Mircea Handoca a adus numeroase rectificări, precizări și completări impuse de parcurgerea atentă și obiectivă a diverselor comentarii ale unor autori români și străini. Edificator este și recentul său volum Noi glose despre Mircea Eliade, apărut la Editura Roza Vânturilor. Pe bună dreptate, Mircea Handoca observă că în cartea L^oubli du fascism de Alexandra Laignel-Lavastine, publicată la Paris, în 2002, "falsul, inducerea în eroare a cititorului neavizat, greșeli de date, confuzii
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/8649_a_9974]
-
Zamfir Plecînd de la cărți Rotațiile cuprinse sub rubrica ce poartă de azi înainte titlul PLECÎND DE LA CĂRȚI nu vor fi nici pe departe închinate prezentării în stil jurnalistic a unor cărți recent apărute și cu atît mai puțin criticii literare. Glose mai degrabă morale, aparținînd unui autor care se ferește însă din instinct să moralizeze, ele vor pleca într-adevăr de la cărți pentru a ajunge, aparent, în locurile cele mai îndepărtate - adică la viața cotidiană, la istorie, la artă, la politică
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
de descântec, o ursitoare îl „leagă” pe cel chemat cu un joc obsedant de rime interioare: „Cum se leagă cerc de doagă / și zăbala de dârloagă / și dârloaga de stănoagă / și stănoaga de zănoagă...” Aceste sonorități folclorice se continuă în glosa baltagiană Pulberea, dispusă de autor la capătul volumului Madona din dud, și încheiată cu două stihuri în limba Ecleziastului : „Știu un zvon pe de rost, / clipa trece în zi : / ce va fi a mai fost, / ce a fost va mai
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]