870 matches
-
de aplauze. Domnul Grosu, directorul regiei autonome... "Merge strună", gîndesc eu ușurat. Se ajunge la directorul Constantin Cuza. Domnul... Alexa, director cu tramvaiele, aud eu uluit. Tao traduce însă corect: domnul Cuza... Seara, la hotel, îl abordez pe amicul Tudose glumeț. Bine, coane, doar aveai hîrtia în față... Cine mai vedea, domnule primar, ce scria pe hîrtie? N-ați văzut ce atmosferă era? Cea mai măreață operă Ajuns acasă din periplu prin Egipt, un prieten m-a întrebat scurt: Ce te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dacă aș putea v-aș da gata... Cum adică, ne-ai omorî? Cam da. Dar cu ce ți-am greșit? Ce ai de împărțit cu mine? Poate cu tine nu, pari om de treabă. Și ca mine sînt mulți, spun glumeț. Eu am pățit-o cu un alb cu puțin timp în urmă, cu un neamț. Dar îl găsesc eu, și în iad o să mă duc după el! Mai comand bere și ceva de mîncat. Omul era flămînd și observ că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
doilea volum. POSTFAȚĂ S-au scurs zece ani de la publicarea acestui curs, care nu scapă defectelor genului. Curs, adică un expozeu oral ținut în fața studenților. Care nu rezistă fără digresiuni și spontaneitate, în lipsa bibliografiei alăturate și a abuzului de formule glumețe, care fac imaginea cursului și îl fac accesibil. Expunerea în linii mari a principiilor era programatică, și nu i-am adus aici nici un retuș. S-a tot bătut monedă pe ele, în cadrul unor analize concrete, care le-au susținut pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ușor. Să se lepede de Satana și să scuipe, dar cu milă, zicea, pentru ca precipitațiile, jetul salivar să nu-i terfelească imaginea domnului Cutare, care uite că se proptise în ușa bisericii. Și botezul a curs așa, în același ritm glumeț, ghiduș. O slujbă amuzantă, comică. Sau comercială. Apoi, părintele care avea chef de joacă a ochit în strană doi copilași de vreo 6-7 ani. Voi sunteți botezați, i-a întrebat? Ce dacă sunteți! Ia, dezbrăcarea, să vă mai botez o dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu bagajului special), care spre bucuria mea, a pronosticat că "azi nu va ploua, fiindcă e frig și bate vântul”. Pedalând de zor, străbăteam locuri singuratice, fără sate. Atmosfera era sumbră, fiindcă se întunecase din cauza norilor negri, groși. Un șofer "glumeț” care venea din sens opus, a vrut să mă sperie, virând brusc spre mine, spre amuzamentul companionilor din mașină. Având viteză foarte mare la vale, n-am schițat nici o mișcare, deci pentru el fusese o manevră total inutilă. Dacă l-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
iubit amicul tău / N. Velea.“ Am râs, i-am admi rat rima plină „acelea / Velea“, i-am scris și eu ceva, mult mai puțin simpatic, cu siguranță, și niciodată, în treizeci de ani, n-am mai vorbit de acele versuri glumețe și nu prea. Dar nu le am uitat, nici eu, nici el. Deci venise tristul, răul viitor pentru Velea. După o lună sau două de la întâlnirea noastră, în noaptea cea mai geroasă a lui ianuarie 1987, a murit înghețat, în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în iubiri străine? Iar dacă nu mi erau cu totul străine, cu atât mai mult nu aveam dreptul să o fac. Nu, singurul lucru cuminte era să în torc lucrurile în așa fel încât totul să decurgă într-un ton glumeț și amuzant. Convorbirile mele cu Mihai au aerul unor confesiuni în sensul religios al cuvântului. Mă ușurează. 27 noiembrie 1952 Lunea trecută, când i-am povestit lui țumpi pasiunea mea pentru Infante, mi-a spus: „De ce n-am fost eu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Răspunsul nu este deloc ușor. Cert este însă că lucrările lui derivă din concepții alimentate cu seva izvorâtă dintr-un adânc strat freatic intelectual. Aproape fiecare imagine conține un gând, o stare, o trăire. Dan Mititelu are un comentariu serios, glumeț, isteț, original, insolit, pentru tot ce îl înconjoară; nimic nu îi este indiferent, nimic nu îi este lipsit de sens. Calitatea determinantă a lui Dan Mititelu este aceea de traducător subtil din limbajul inefabil al gândurilor, din limbaj literar, în
Adio si la gar? by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83653_a_84978]
-
Podul Timișeștilor, pe la Blăgești și la Podul Leloaiei /Iloaiei/ și tocmai a doua zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată și rohatca Păcurarilor. Aici, un flăcăoan glumeț v-a întâmpinat cu ironii usturătoare: „ Moșule, ié sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt; că Iașul ista-i mare, și Doamne ferește să nu faci vreo primejdie!” Da’ bine nu v-o fost nici după ce ați intrat
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
văzând cu ochii și nici o emoție sau uimire de acest fel nu mai e astăzi cu putință ca În climatul, plin de candori, al primului său pătrar, entuziast după invenții și experiențe neverosimile, dar totuși realizabile. Cum fu - aproximativ și glumeț - acea experiență sau prin soare băiețească din redacția Noii Reviste Române de prin 1912, când m-a ajuns o carte poștală anume adresată mie de prietenii din redacție cu simpla indicație pentru factor: C. Bel die, București. În Bucureștiul Încă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
par tenerul cel mai posedat dintru Început, spune La Bruyșre. Alteori, se trezesc amândoi deodată că sunt numai prieteni. E cea mai neașteptată situație. Dragostea nu trăiește decât atâta vreme cât ne mai este dat să ascultăm un dialog În felul, chiar glumeț, al acestuia: — Iubito! Cum se poate una ca asta? Tu nu mai ai, tu nu mai vrei să ai În fața mea aceea ce se cheamă personalitate, indivi dualitate, particularitate și excepționalitate?... Nu, dragul meu, le-am dat naibii pe toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
făcut plăcere. Îți mulțumesc că ai acceptat. - Ar fi frumos dacă tu n-ai fi imposibil. - Da, da, știu. Vrei să spui că beau din prima și nu din a doua. O să am grijă, spuse Leon pe un ton destul de glumeț. Să nu mai beau din prima. - Dacă vrei să strici tot ce-a fost bun până acum între noi, n-ai decât. Fă-o! - Tocmai asta nu vreau. - Nu prea se vede. Bei intenționat ca să mă superi. De ce nu te
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ne pierdem "eroii", noi cine suntem? Dar, mai mult și mai mult, l-a iubit poporul, "prostimea" cea multă și umilă, care, veacuri și veacuri, i-a cuibărit în inimă o amintire de legendă: "Așa era Ștefan Vodă: înțelept, isteț, glumeț și viteaz, cum n-a fost altul pe timpul său de-ai fi umblat să cauți lumea în lung și în curmeziș... "Năzdrăvanul Moldovei" era fermecat și a rămas viu ca toți viii... că doar nu-i sfânt degeaba... și, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de blând în vreme de pace. Vestit și lăudat de toată lumea, un viteaz mare, un năzdrăvan nu alta, faima lui s-a dus peste nouă mări și nouă țări..." Ștefan cel Mare în legende * "Așa era Ștefan Vodă: înțelept, isteț, glumeț și viteaz, cum n-a fost altul pe timpul său de-ai fi umblat să cauți lumea în lung și în curmeziș... "Năzdrăvanul Moldovei" era fermecat și a rămas viu ca toți viii... că doar nu-i sfânt degeaba... și, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bună și cu mult bun simț. Cu ea am cele mai multe și mai frumoase amintiri din timpul școlarității. Ileana Drehuță, absolventă a Școlii Normale de la Gura Humorului, mai târziu, învățătoare la Costișa. Deși orfană de mamă, a rămas aceeași fată comunicativă, glumeață, iubitoare de distracții. Datorită calităților sale profesionale, a preluat direcțiunea Școlii elementare din sat. Oltea Lavric, în urma Liceului Industrial de Fete, a intrat în învățământ, apoi în contabilitate. Ca soră, am inițiat multe întâlniri cu sătenii, în după-amiezile de duminică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
boabele sau răsar prea târziu. Fețele lor erau pârlite de soarele și vânturile primăverii, unii erau îmbrăcați subțire și cu capetele descoperite alții, din contra, îmbrăcați gros și cu căciulile pe cap, așa cum era moș Costică Umbrosu care la întrebarea glumeață de ce umblă cu căciulă, răspunse: „ca să-mi țină umbră, măi băieți, că altfel mă doare capul!”. La o răspântie de drumuri începuseră să se adune băieții și fetele, strigând și chiuind, de parcă toată lumea era a lor. întoarcerea acasă nu a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum să rămână repetentă, ea m-a învățat ca să știu să răspund la lecții. Apoi de unde știi matale că am rămas repetent, când domnul învățător mi-a dat premiul doi? Asta nu ția spus-o dumnealui? Amintindu-și de discuția glumeață cu bunică-su, Mihăiță se gândește că poate vor mai scăpa de greutăți și atunci va putea să urmeze și clasa a șaptea . Seara de iunie începuse după ce soarele asfințise, treburile prin ocol și ogradă se isprăviseră iar Maria, după ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
catatoniei ei statuare, statuie a mizeriei și pustiului uman. Ca personajele lui George Segal. Când s-a vindecat, după tratamentul de lues la care a fost supusă cu succes, mătușa mea și-a revenit complet, aceeași ca și înainte, vioaie, glumeață, inimoasă, fără a se mai putea face vreo legătură între cele două ipostaze ale ei. Bunicii s-au mutat în fine din Strada Călugărițelor în strada General Poetaș nr. 23, nu prea departe de acolo, dar ceva mai departe de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Monsieur le comte de... „Lipsea însă armoriile; această lacună provenea numai dintr-un qui-pro-quo, fiindcă, scriind acasă să i se trimiță armoriile familiei, se crezuse că cerea pușca de vânătoare a bătrânului său tată. Esplicându-se însă mai bine în urmă, glumețul său frate i-a trimis un desemn reprezentând doi morcovi degerați și întrulocați sub o coroană de patlagele.“ (Generalul Coletti la 1835) Fratele rămas la vatră pizmuia, pesemne, norocul celui plecat la Paris, unde și alții, în vremea aceea, învățau
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
răspundere așa cum vom arăta mai jos nici guvernanții (cei în drept) din România (care, amețiți de suficiență și tipică mediocritate, se umflă gată să plesnească de atâta îngâmfare că sunt mari, când este vorba de sacra lor menire). Cineva mai glumeț (hâtru) ar putea replica, într-un impuls de înaltă gândire filosofică à la gâgă, afirmând că, pe această cale a participării la Convenția de la Belgrad din 1948 și la Comisia Dunării, se va reuși, poate, aducerea Rusiei în lumea Europei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aminte, așa că în mâinile talentatei Hana, putem ajunge niște visători influențați numai cu ajutorul cuvintelor. Departe de a fi o simplă înșiruire de date geografice sau întâmplări mărunte, notele din călătoria autoarei în Japonia sunt în fond o analiză vioaie, uneori glumeață, dar întotdeauna pătrunzătoare a modului de viață nipon, într-o permanentă comparație cu cel românesc. Noi, românii, am vrea ca lumea în care trăim să fie mai bună și așteptăm mereu de la alții să facă ceva: de la cei pe care
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ce ciudă le va fi.“ Puiul îl privea cu cîte un ochi și parcă îl înțelegea. Rămînea așa, pier dut, uitîndu-se la Dănuț, și probabil se gîndea și el la vremurile care vor veni. Apoi iar îl apuca țopăiala - era glumeț și drăgălaș - și începea să exerseze cu stăruință. „Așa ! Nimic nu se face fără efort“ - îi zicea băiatul, care se gîndea că atunci cînd va reuși să zboare peste pereții cutiei va trebui poate să-l pre mieze în vreun
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
forma articulată: azilele (Pro TV, 5.XI.2007). 3.2. Forme analitice 3.2.1. Exprimările analitice din limba populară ale construcțiilor cazuale apar și în registrul standard din mass-media; uneori sunt folosite spontan, alteori cu o intenție de familiaritate glumeață. S-au înregistrat mai ales construcțiile cu articolul lu(i) antepus, devenit marcă de caz pentru nume proprii feminine care ar putea primi desinență - torționarul lui Elisabeta Rizea (TVR Cultural, 23.X.2007), blogul lui Ioana Dobre (Antena 1, 29
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
se poate spune: „Mais même sans tomber dans le matérialisme vulgaire, on comprend qu’avec l’estomac creux, la culture n’est assimilée que difficilement...” (Lev Kopélev, în interviul acordat revistei „Temps nouveaux” nr. 44/1988). *Alt dialog de activiști glumeți: „- Ce mai faci? - De la bine la foarte bine. - Așa ne trebuie! - într-adevăr, noi am vrut-o...” *Am dat la anticariat, cam pe degeaba, 20 de cărți, 15 reviste „Magazin istoric”, o colecție pe un an de „știință și tehnică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se înceapă „flirtul”. Experții în probleme de securitate spun că modalitatea cea mai simplă de a descuraja furtul din magazine este de a se asigura că angajații devin conștienți de prezența fiecărui client prin adresarea unui simplu salut. Observația relativ glumeață a lui Sam Walton, a fost că dacă angajezi o bătrânică simpatică doar ca săi salute pe clienți la intrare, nici unul nu va îndrăzni să fure, e adevărată. Se pot oferi coșuri, hărți sau cupoane. Într-un magazin aranjat cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]