411 matches
-
aparte ecuații, cifre, formule, fracții, scheme. Așa cum, în poetica propriu-zisă, se creează o formulă sintetică în care intră mai multe stiluri, de fapt "sub limbaje", în planul cunoașterii, poate fi atestat un "eclecticism gnoseologic", căruia noi i-am zice sinteză gnoseologică eminesciană. Poetul Eminescu, în apariția sa firească de a obține armonia nu în sens platonician, ci modern al împăcării contrariilor, este marcat de modelul lui Narcis. Omul de știință Eminescu (și poetul deopotrivă) este marcat de modelul cosmologic al fizicii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
armonie unică, singura poate demnă în timpurile moderne de marele florentin". (...) Și se menține argumentul că nu de Eminescu om de știință este vorba, pe fundalul vechii dihotomii știință-artă, ci de o dialectică a structurilor funcționale dominante, în care arhetipurile gnoseologice se includ în structura stilistică a limbajului după coduri străine, coexistente cu cele dintâi. Cosmologia poetică a lui Eminescu, "Transilvania", nr. 6, iunie 1984 (fragment) Edgar PAPU Apoi, într-o admirabilă lucrare, și mai recentă, din 1984, Eminescu Dialectica stilului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a uita că "totul e pus la punct pentru propria noastră autodistrugere". Încât, o transformare urgentă a atitudinii noastre, respingând involute și chiar dispariția speciei, devine posibilă prin viziunea transdisciplinară. Intrăm, astfel, într-un nou eon, urcând o altă treaptă gnoseologică, raportându-ne, deopotrivă, la scara cuantică și la cea cosmologică. Transdisciplinaritatea înseamnă o cunoaștere a terțului și este o cale de reîncântare a lumii (vezi Reîncântarea lumii: de la fizica cuantică la transdisciplinaritate, în "Cuvântul", nr. 3/345, martie 2006, p.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a ideologiei victoriene a celor două sfere - cea publică și cea privată, mediul academic continuă să marginalizeze sau chiar să excludă aspectele vieții personale, ale privatității din domeniul cunoașterii legitimate, al vieții profesionale, ostracizându-le ca aspecte neprofesionale, fără valoare gnoseologică; iar în vreme ce productivitatea și vizibilitatea internațională devin criterii tot mai presante ale sistemului academic, acesta se îndepărtează tot mai mult de valorile întrupatului, trăitului, pe de o parte, și de comunitatea civilă, intelectuală, socială, pe de altă parte, definiția însăși
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a ideologiei victoriene a celor două sfere - cea publică și cea privată, mediul academic continuă să marginalizeze sau chiar să excludă aspectele vieții personale, ale privatității din domeniul cunoașterii legitimate, al vieții profesionale, ostracizându-le ca aspecte neprofesionale, fără valoare gnoseologică; iar în vreme ce productivitatea și vizibilitatea internațională devin criterii tot mai presante ale sistemului academic, acesta se îndepărtează tot mai mult de valorile întrupatului, trăitului, pe de o parte, și de comunitatea civilă, intelectuală, socială, pe de altă parte, definiția însăși
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la un limbaj propriu. * "Îndoctrinarea" noastră debutează odată cu deprinderea vorbirii. În limbajul corectitudinii politice am putea spune că prima lozincă o constituie cuvântul mama. O polarizare problematică a cunoașterii omenești: afectiv și rațional. Fiecare din concepte a suportat diverse încadrări gnoseologice, raționalitatea fiind în general termenul tare. Sunt tentat să cercetez rostul afectivității în cunoaștere, însă îmi dau seama că această abordare mă situează pe un traseu deja stabilit, având din start posibilități limitate. Cred că ar merita zdruncinată această dihotomie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
respingere și în același timp utilizarea căilor și mijloacelor sale expli¬cative. De folos este aici precizarea oferită de Nikos Matsoukas, care observă că această situație își are întemeierea în ceea ce el numește metodologia dublă implicată de bizantini în actul gnoseologic. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în Apusul latin, unde a fost pusă în joc o metodă de lucru unică, în Răsărit a fost utilizată o metodă diferită atunci când era vorba de ceea ce Matsoukas numește teologie harismatică, spre deosebire de cazul teologiei științifice
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
stabilirea unui raport de la superior la inferior între cele două, ci trebuie să vedem o complementaritate necesară între mersul negativ și cel afirmativ al minții. Necesitatea unei asemenea completări reciproce a căilor de cunoaștere stă în caracterul personal al actului gnoseologic. Experiența de cunoaștere pe care o face omul în încercarea sa de apropiere de Realitatea supremă este în mod esențial un act ce se desfășoară pe tărâmul persoanei, este o relație între persoane. Chiar dacă această Realitate se află dincolo de capacitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Felul în care bizantinii au înțeles raportul între natură și persoană, între ființă și ipostas a avut consecințe directe asupra valorizării analogiei în cunoaștere. Excluderea oricărei putințe ca omul să se apropie de cunoașterea naturii divine a avut în plan gnoseologic consecința că analogia ca metodă poate fi valabilă în măsura în care ceea ce era de cunoscut era înfățișarea lucrării divine, rațiunea după care au fost rânduite ființele. Relația analogică între creator și lume înseamnă nu o determinare a divinității în ființa sa, ci
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
instruire (acumulare a cunoștințelor, abilităților într-un domeniu concret de activitate), funcția de educație (formarea personalității cu un anumit nivel al culturii comportamentale, formarea concepției despre lume, formarea sistemului de valori și atitudini). 1. Competența de cercetare/investigațională; 2. competența gnoseologică (de a dobîndi și a stăpîni informația/cunoștințele dintr-un domeniu concret); 3. competența praxiologică, presupune îndeplinirea unor activități practice; 4. competența prognostică presupune aprecierea evoluției domeniului de activitate și proiectarea activității profesionale; 5 . competența managerială presupune stabilirea relațiilor, monitorizarea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
p. 36] În elaborarea și implementarea standardelor în învățămîntul universitar se va ține cont de trei niveluri ale manifestării comportamentului, format pe parcursul anilor de studii. Primul nivel presupune ansamblul competențelor caracteristice oricărui absolvent al unei instituții superioare de învățămînt: - competența gnoseologică; - competența praxiologică; - competența de cercetare științifică/investigațională; - competența prognostică (competența de a aprecia evoluția domeniului de activitate); - competența managerială (competența de a stabili relații și a dirija activitatea profesională, competența de a coordona eforturile tuturor factorilor implicați în procesul de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
personaj căruia-i împrumută ceva divin, deosebit, necanonic chiar, m-a atras. Liniștea aparentă" și "clocotul interior", extraordinar receptate de autor la privirea sculpturii mi-au creat o stare de euforie. Dar nu era visul, cel interpretat ca o entitate gnoseologică. Și ne-ntrebăm: de ce-a fost necesar să visăm altfel, cine ne-a adus la nivelul unicității dumnezeiești? Rabindranath Tagore îmbina adevărul găsit în armonia rațională cu realitatea subiectivă și obiectivă. Mergând la sursele gândirii indice găsim în Sri
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
hermeneutică comparată, așa cum există și o literatură sau o pictură comparată. Simbolurile nu pot deveni accesibile decât prin interpretare, din care cauză ele constituie un mister, o enigmă, un locus hermeneuticus 409, devenind arhetipul situației simbolice, atât ontologic, cât și gnoseologic. Cum îmi spunea Constantin Noica într-una dintre epistolele sale simbolul constituie un exemplu tipic de totalitate ontologică care justifică o hermeneutică a totalității, pentru că dominanta tradiției este de a integra în Unul, în divinitate, universul organic și sacru. Deci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
împrumută ceva divin, necanonic chiar, ne poate conduce la aceleași stări euforice. "Liniștea aparentă" și "clocotul interior", receptate de autor la privirea sculpturii sunt identice cu muzica declanșată de versurile amintite. Dar nu era visul, cel interpretat ca o entitate gnoseologică. Și ne-ntrebăm: de ce-a fost necesar să visăm astfel, cine ne-a adus la nivelul unicității dumnezeiești în creație? Rabindranath Tagore îmbina adevărul găsit în armonia rațională cu realitatea subiectivă și obiectivă. Mergând la sursele gândirii indice găsim
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
religioase stricte. În acestea rugăciunile sunt direcționate către oamenii sacri, sfinții sau fericiții, deveniți astfel intermediari între credincioși și Dumnezeu, pe când în misticismul pur această intermediere dispare și comuniunea inconștientă a sinelui se realizează de la sine cu spiritul divin. Limitele gnoseologice ale poesiei se datorează limbajului sărac al omului și incapacitatea metaforei de a fi element hermeneutic traductibil pentru întreaga masă a cititorilor. Cu un efort minim, credincioșii își înalță conștiența lor spre cea universală, experimentând canale și ritualuri colective, spre deosebire de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Ucenicul vrăjitor de Goethe a cărui joacă nevinovată are efecte tragice. Jocul ca experiență de cunoaștere capătă sens tragic deoarece copilul utilizează inconștient forța magică a cuvântului. Eroul descoperă puterea cuvântului de a institui o lume iluzorie, trăiește o dramă gnoseologică, pornind în demersul său de la ritul descântecului și extrage semnificațiile unui act de revelare a adevărului existențial, de inițiere. Cuvântul are puteri oculte care acționează asupra materiei. Copilul care se joacă independent cu o iluzie poate fi simbolul creatorului care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a îndrăznit s-o cuprindă în una și aceeași operă..” Hegel indentifică în personajul goethean iubirea de cunoaștere , a cunoașterii reale, a căutării adevărului căci Adevărul este întregul. Prin aceasta se poate spune că mitul central al operei este mitul gnoseologic, căci, după cum am spus, personajul, prin toate acțiunile, faptele, gândurile, dorește să aspire către cunoașterea absolută și face tot posibilul să o dețina. Capitolul 4: Faust-ul goethean Povestea unei capodopere Tragedia goetheana tratează ideea formării unui om în devenire, proiectat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai mici și un car. Drumul cunoașterii, constituit ca topos al devenirii spirituale, parcurs de Dănilă, are trei etape: etapa cunoașterii senzoriale sau empirice, redată prin motivul trocurilor dezavantajoase, etapa cunoașterii intuitive, soldată cu deschiderea ochiului intuiției, și etapa cunoașterii gnoseologice, asociată cu motivul probelor inițiatice. în prima etapă a drumului cunoașterii, Dănilă nu știe să facă diferența între calitate și cantitate, aproape și departe, bine și rău, adevărat și fals, concret și abstract, esență și aparență, deci între categoriile temporale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cadă în car deodată. Trebi de-a lui Dănilă Prepeleac!... Bocănește el cât bocănește, când brrr! Cade copacul peste car de-l sfarâmă și peste boi de-i ucide”. Acesta este momentul hotărâtor care-l va înscrie pe drumul cunoașterii gnoseologice, unde va trebui sa probeze ceea ce deprinsese: să facă diferența între minciună și adevăr, bine și rău, cantitate și calitate, concret și abstract, esență și aparență, dar, mai mult decât atât, să știe să le valorifice în situațiile în care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ceea ce deprinsese: să facă diferența între minciună și adevăr, bine și rău, cantitate și calitate, concret și abstract, esență și aparență, dar, mai mult decât atât, să știe să le valorifice în situațiile în care viața îl pune. Etapa cunoașterii gnoseologice este redată prin motivul probelor trecute, transpuse într-o evoluție labirintică declanșată de ispita de a pactiza cu diavolul. Prin cuplul creativ „cauză-efect”, omul timpurilor trecute a început să își pună întrebări asupra provenienței celor pe care le observă în jurul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bogat”, i se contrapune o nouă provocare născută din predestinarea da a fi „cel dăruit de Dumnezeu”. El nu putea fi abandonat în „lucrarea diabolică a pierderii sufletului” și este supus unor noi încercări ale vieții. Înaintea începerii traseului cunoașterii gnoseologice, este reamintită etapa cunoașterii la care ajunsese: „tot bogatu-i minteos și tânărul frumos”. Dănilă mai prinsese acum la minte. În etapa descrierii motivului probelor inițiatice, Dănilă valorifică întreaga experiență de viață. În prima probă, cea în care iapa trebuia purtată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
competiția între memorie si istorie, între fidelitatea uneia și adevărul celeilalte, nu poate fi tranșată în plan epistemologic. În această privință, suspiciunea strecurată de mitul din Phaidros pharmakon-ul scrierii este oare otravă sau leac? n-a fost preluată în plan gnoseologic"18. Începem a patra parte a capitolului al patrulea al lucrării cu un citat din același tratat despre Memorie, istorie, uitare al lui Paul Ricœur, așa cum s-a întâmplat și în cazul celei de-a treia părți a acestui capitol
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
potențialităților sale și prin alcătuirea creatoare a unui întreg armonic de însușiri stabile, desprinse dintr-o axiologie a cărei ierarhie este încununată tot de determinări de esență spirituală. Apoi, într-o perspectivă de inspirație kantiană, conștiința și personalitatea sunt temei gnoseologic al activităților din știință și filosofie, oferind calea generală de investigație și secondând procesul desfășurat al acesteia cu patos inventiv și ingeniozitate sintetizatoare. Se tinde programatic spre înălțimi pline de implicații metafizice (pe latura umanistă a educației), în vreme ce în știință
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
urmează să se aplece, în condițiile în care factorul aprioric al setului de principii normative interioare sfârșește ineluctabil în proba validantă a unei experiențe generatoare de îndemânare spirituală. Cele două modele se completează astfel reciproc în specificul funcțional al "aparatului" gnoseologic individual și rezumă drumul fenomenologic al elementului etic de la sursele sale obiective până la cea mai profundă preluare subiectivă a sa. Ele sunt simetric antagonice în privința sensului acțiunii lor. Dacă daimonul orientează întregul demers actant din interior spre în afară, oglinda
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
acestea din urmă pot fi și rezultatul invenției cercetătorului orientată spre realitate, al forului său creator, a ceea ce el are mai personal de oferit unei obiectivități indiferente și independente. Aici se conturează sensul construcției unei "lumi a treia" popperiene (domeniu gnoseologic al ideilor care reprezintă o contribuție la progresul științific) și aici se acumulează convergent toate intențiile de act care deservesc trunchiul cognitiv principal al personalității. Astfel, până la integrarea unui conținut în lumea a treia, el trece prin laboratorul interior al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]