561 matches
-
de unde să știe? La plată, zic: "Atîta face!" Dă, că nu simte. Jupânul meu spunea, Dumnezeu să-l țină: "Lasă pe alții să se înghesuie la petreceri. Tu strânge bani și-ai să vezi pe urmă ce bună ziua capeți, că golași sânt destui!" Femeii nu i se mai părea ca altădată, urât și posac. Trecuseră amândoi prin multe. Când au ridicat casele, avuseseră și o cumpănă. Stere nu voia s-o scrie și pe ea în actul făcut. Ba ieșise și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Grantului o cotiră spre mahalaua lor. Simți de departe aerul rece și tăios, plin de miresme, al gropii. - Dii! îndemna iepele vizitiul somnoros. De aici se vedea câmpul acoperit de curți până la Tarapana. Cuțarida rămăsese între aceste două șei bătute, golașă și rară, întretăiată de maidane. La Spiridon ardea încă o lumină. Își aduse aminte că lângă ei ridica de vreo săptămână o casă de paiantă unul Goșnețe, atunci picat în groapa lui Ouatu. Zidurile ajunseseră la jumătate, le lumina luna
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe la Mitropolie, pe la cei mari, că și preoția avea rangurile ei. Îi dăduseră parohia asta. Venise, n-avea ce face. Era mulțumit că cel puțin slujea într-o biserică nouă și frumoasă. Mai trebuia să-i ia podoabe, că era golașă. - ...așa că n-ar strica să ridici și o strană lângă altar, încheiase. Când o fi slujbă, duminica, te vede lumea, asculți cu familia cuvântul Domnului, nu-ți ia nimeni locul, nu te-nghesuie, împodobești în același timp și lăcașul... 134
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
păcănind pe drumul Cuțaridei. - Scăparăm! a oftat Sandu ușurat. Toată primăvara au bătut Grantul și rampa de mărfuri. Gheorghe înainte, cu mâinile în nădragi, Sandu, pestriț și bocciu, trențăros și desculț, scuipând cu râvnă într-o parte, pe urmă ucenicul, golaș și ușchit, numai într-o cămașă, ținîndu-și din când în când pantalonii legați cu o sfoară și, la urmă, starostele, șiștirit, abia scăpat din brațele Didinei, ca după o moarte, ostenit, mestecând tutun, parcă nici nu-i mai ajungea pielea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aproape de țambalagiu și 1-a liniștit. - Lasă, mă nea Dumitre, că n-o să murim noi... - Măcar un kilometru să ne mai fi dus... Ce spui, Mitică? Starostele și-a strâns mai bine șalul de mătase albă care-i înfășură gâtul golaș și slăbit și s-a apropiat de cel care-i cărase cu sania: - Și zici că nu ne mai duci măcar până-n barieră? 335 Omul nu răspunse. Bătu animalele pe crupă și se aruncă în leagănul săniei, ascunzîndu-și picioarele într-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Creșterea păsărilor este extinsă în fiecare gospodărie, greutatea unei găini ajungând în medie la 2,5-3,5 kg, iar producția de ouă la 130- 150 buc./an. De regulă, se cresc rase mixte alături de rasele Leghorn, Sussex și Gât golaș de Transilvania. Se mai cresc curci, gâște și rațe, dar în mai mică măsură. Prin anii 1980, la Tarnița, în pădurea Leaua, a existat o crescătorie de fazani care contribuia la popularea zonei cu vânat. Creșterea iepurilor, după anul 2000
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la al, se așa isaj eri alte ar, ația xă, unt rea Cum "am descoperit" Elada, cu toate cele 6 simțuri (deci și bunul...!): Generalități: N-am văzut ț ară mai săracă (cca. 80% din suprafață cu spini și stânci golașe, munți săraci, doar bauxită) cu oameni mai bogați, angrenați în afacerile cele mai diverse, sau servicii. E un pământ al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine bine dezvoltat și un comerț pe măsură. Grecii trăiesc din "vânzarea" culturii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
GLOUCESTER: E boală vremii: nebuni duc pe orbi. Fă cum ți-am spus, sau cum ți-e placul; Dar mai ales, te du. BĂTRÎNUL: Am să-i aduc vesmîntul cel mai bun, Fie ce-o fi. (Iese) GLOUCESTER: Băiete, om golaș... EDGAR: Bietului Tom i-e frig. (Aparte) Nu pot să-nșel mai mult. GLOUCESTER: Vin' mai aproape. EDGAR: (aparte): Totuși trebuie. (Tare) Să fie binecuvîntați dragi ochii tăi, Ce sîngeră. GLOUCESTER: Știi drumul către Dover? EDGAR: Pîrleaz și gard, drum
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
spus, de un exemplu, că durlige se cheamă picioarele omului de la genunchi mai jos, pînă la oușoare“. ,, Cu durligele goale “ însamnă ,, îmbrăcat numai în cămeșă“, fără izmene. Dicționarul Limbii Romîne Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
altele, inclusiv 30 de ani de șomaj și deficite publice. Acum a venit scadența. Îmi pare rău, dar Franța nu poate susține moneda euro. Iar, rămasă singură, Germania nu va putea nici ea. Pe ecrane va apărea chipul de găină golașă de Flandra al președintelui Rompuy, care va stinge lumina. * * * Raționalitatea este reabilitată mai recent de germanul Jurgen Habermas, care este mult mai coerent teoretic și moral, riguros, curajos și, în același timp, fidel față de norme. Discipol al lui Adorno în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
introdusă natural și fără explicații. Există o poveste despre un călugăr din vremuri străvechi care se simțea foarte deprimat și trist. Era iarnă și se uita afară în grădină simțindu-se foarte deprimat și decăzut. A devenit conștient de pomii golași, fără frunzișul lor frumos. I se părea că și ei se simt triști și deprimați când și-a dat seama că nu erau morți, pentru că primăvara le creșteau frunze noi și erau chiar mai puternici decât înainte. Și deși păreau
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a amândurora, fără cea mai mică Îndoială. Într-un punct al convorbirii, care se prelungise dincolo de căderea nopții, celălalt se oprise la jumătatea unei fraze, când tocmai descria un peisaj: un gard de sârmă ghimpată și un munte bolovănos și golaș, lipsit de vegetație, pe care gardul Îl marca precum un cadraj ironic și pervers, ca pe o poză. La vorba „poză”, musafirul se ridicase În beznă - Faulques și el sporovăiau de ceva vreme, două corpuri informe față În față, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
invidia, netrebnicia. Lucruri previzibile Între oameni. Soarele scăpăta, intrând orizontal printr-o fereastră Îngustă a turnului, Îl aureola pe croat cu un roșu aidoma incendiilor pictate pe zid: orașul arzând pe colină, vulcanul din depărtare, care lumina pietre și ramuri golașe, focul licărind metalic pe arme și armuri, ce părea să se prelungească dincolo de zid, cuprinzând incinta, obiectele, contururile bărbatului așezat pe scaun, volutele din fumul țigării pe care o ținea Între degete ori Îi spânzura Între buze, spiralele roșiatice care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
zic că a fost un noroc, dar am avut. Vreo doi ani și jumătate, n-am văzut decât un gard din sârmă ghimpată și un munte din piatră albă. Acolo nu exista incertitudine, nici ceva asemănător. Era un munte adevărat, golaș, fără vegetație, de pe care iarna cobora un vânt rece. Înțelegi? Un vânt care zgâlțâia gardul ghimpat, cu un sunet care mi-a rămas În cap și nu se mai stinge. Sunetul unui peisaj Înghețat și inflexibil, știi, domnule Faulques? Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
liniștit În fața tabloului, contemplând cu sufletul la gură, Înspăimântat, trunchiul de piramidă al vulcanului, licărul roșiatic al lavei care curgea pe povârniș, pământul devastat de reflexele de foc și argint, care confereau adâncime scenei, efectul extraordinar al luminii pe copacii golași, vâlvătăile și panașul de cenuși negre ce se năruiau la dreapta, În fața privirii reci a stelelor din noaptea limpede, imperturbabilă, mai presus de dezastru. N-avea să poată face nicicând o asemenea fotografie, se gândise În clipa aceea. Dar totul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ți jupuiai victima. - E ca alcoolul și sexul, a adăugat. Te calmează mult, te ușurează. Dar pentru oamenii care, ca noi, au privit multă vreme același peisaj, această ușurare e departe. Un brici rupt În molozul unei case, un munte golaș În spatele unui gard de sârmă ghimpată, fundalul unui tablou spre care mergi Întreaga viață... Locuri, amintește-ți, din care nu te mai poți Întoarce nicicând. A privit În jur, parcă pentru a vedea dacă nu uitase nimic. Apoi a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
18); animal (12); micuț (11); pufos (10); boboc (6); drăguț (6); ființă (6); de găină (6); prăjit (6); bun (5); firav (5); friptură (5); gingaș (5); grătar (5); pene (5); puf (5); alint (4); cloșcă (4); fript (4); gingășie (4); golaș (4); puișor (4); tînăr (4); viață (4); aripioare (3); avicolă (3); cocoș (3); drăgălășenie (3); frumos (3); hrană (3); iei (3); KFC (3); mamă (3); mititel (3); piept (3); pisică (3); rotișor (3); șnițel (3); bob (2); botișor (2); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chicken; cioară; de cioară; cioc; ciorbă; cîine; copane; de copil; criminal; cuminte; cuptor; delicios; descendent; dragoste; drăgălaș; ei; eu; exaltare; faci; făptură; fără mamă; fiu; fîn; frigărui; fulg; gaiță; galben și pufos; galbeni; găina; găină, mîncare; găină/ ou; gălbui; gîscă; golași; la grătar; hormoni; iai; inimă; inocent; inocentă; inocență; iubitul meu; jucărie; de leu; leu; magazin; de maimuță; maimuță; maioneză; mare; masă; matematică; mărești; mică; mici; minut; mis; mort; nou; ocrotire; panda; papricaș; pasăre mică; pește; piatră; picior; piept de pui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
biologie; body; bronz; bun; buze; carte; castitate; celulă; chipeș; cioplit; cîntă; complexitate; contur; creație; cruce; curve; dedicare; domnișoară; dorințe; existență; exteriorul; făptură; femeie goală; de femeie; femeiesc; feminin; fetiță; ficat; fier; figură; fitness; fizicul tău; fotomodel; gașcă; geometrie; gimnastică; gîndaci; golaș; greoi; greu; haină; Iisus; inspirație; integritate; înalt; înfățișare; de înger; întreg; înveliș; lapte; liniște; literatură; lup; marionetă; materie; mădulare; membre; al meu; mic; minunat; mîini; mînă; mîndrie; mobil; mormînt; mușchi; necesități; nemișcat; nevoie; Oana; obosit; ordonat; organ; organe; paradis; pat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de a fi. Hiperlucidul crede în existență nativă. În fine, „Am nostalgia provinciei, spune, or Sibiul e încarnarea perfectă a ei” (1 aprilie 1971 Ă 494). Privind niște fotografii de-acasă, recunoaște: „Nimic nu mă tulbură mai mult ca vârfurile golașe. Hotărât lucru, Carpații mă urmăresc ca o remușcare. Mi-am trădat originile, dar originile mele rămân acolo” (26 iunie 1973 Ă 503). Pe același motiv, alte câteva contexte merită invocate, cu atât mai mult cu cât, născute din nostalgie, ele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ca o soluție catharctică: "îmi spăl privirea în Ocean/ de lucrurile toate/ până pielea se acoperă de sarea și solzii singurătății/ și mâinile îmi sunt ca de amfibie// sub limpedele cer/ mă aflu tot cuprins de apa/ în care munți golași// încremeniți în valuri// se revarsă" (***). Încă de la început, imaginarul poetic al lui Cassian Maria Spiridon postulează primatul rupturii din sine prin și întru poezie. Iată, în continuare, câteva fragmente ilustrative dintr-un poem din primul volum de autor, Pornind de la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
În lan121, este poemul Imn, în care metafora blagiană este transpusă în literă de femeie: "Mi-am așternut un braț de fân în umbra,/ Mai sclipitoare decât lumina, a frunzelor galbene,/ Așezate-ntre mine și soare pe crengile nucului/ Devenite golașe și firave de atâta văzduh./ M-am întins cu fața la cer în iarba uscată,/ Goală de gânduri și de dorințe, fără cuvânt,/ Numai miros, numai auz, numai privire,/ Și-am așteptat să treacă după amiaza./ Lungi ore întregi în care n-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de viață; pe de altă parte, este o mișcare inteligentă pentru a atrage oamenii în cazinouri pentru jocuri, mâncare și distracție. Aceste hoteluri creează, astfel, o oază de lumină, în orașul însuși, pe fundalul văii întunecate, nisipoase și al munților golași din jurul ei. Jocul de lumini și întuneric din interiorul și din afara cazinourilor, narațiunea redată de succesiunea spațiilor din cadrul cazinoului se combină cu variate teme arhitecturale, menite să sporească senzația de hiperrealitate în oraș și să creeze sentimentul unei călătorii într-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
subl.ns.) (...)”. În ceea ce privea specula, într adevăr, în acea perioadă acest fenomen specific lipsurilor de tot felul, era în puternică ascensiune iar de vânzările preferențiale precum și de cele condiționate își amintesc mulți din cei ce-și făceau cumpărăturile prin golașele magazine. Spre exemplu și spre aducere aminte, nu puteai lua un pachet de drojdie dacă nu cumpărai și un kilogram de pește oceanic, sau nu te puteai abona la ziarul „Sportul” dacă nu făceai unul și la „Scânteia”, etc. Smitd
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe piloți mascați de flori. Apoi am văzut într-o adîncitură silueta romantică a castelului Saché, așezare melancolică, plină de armonie, prea gravă pentru oamenii superficiali, scumpă poeților cu sufletul îndurerat. Așa că mai tîrziu i-am iubit liniștea, marii copaci golași și acel nu știu ce misterios care plutea pe povîrnișul învecinat, micul castel pe care îl zăreai prețios, în vîlceaua sa singuratică! De fiecare dată cînd privirea mea îl întîlnea ca pentru prima oară, mă opream în fața lui cu plăcere. Ehei, mi-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]