1,551 matches
-
Și în suflet împăcat. Viscolit în vremuri grele, Biciuit de gânduri rele, Mângâiat de cer senin, Astăzi are sufletul preaplin. Luminos privește-n zare Înspre noi gânduri sub soare. Ar mai vrea să înflorească Într-o dulce dimineață. Imaginea reprezintă gorunul multisecular (datat 1490), din comuna Cocorastii Mislii, jud. Prahova. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: POMUL BĂTRÂN / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1770, Anul V, 05 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POMUL BĂTRÂN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384718_a_386047]
-
în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi-s codrii adânciți în umbre dese Și ramurile plâng de-atâta moarte Cărările au urme de mirese Cu șaluri negre răstignite-n carte ... Cu vârfurile doborâte la pământ Goruni semeți și-au îngropat istorii Și scâncete de munți în ploi și vânt Mai cântă-n toamne triste, azi cocorii Nici Miorița nu e de găsit Balada-i desuetă, nu-i la modă Vioara lui Enescu a murit Și în
ŢARA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361246_a_362575]
-
Mugurul suspinului i se desface în ochii de azur ai serii. Flautul brazilor urcă-n chemarea de bucium și-n lacrimile apelor se cumpănesc stihuri. Cântecul de foc plămădește Liturghia comuniunii. Rostuit în gând și faptă deodată și-a ciuntit gorunii tinereții într-o corolă sfântă a Învierii. Plâng trandafirii spre seară și luna lucește-n amvon, iar bolta-nstelată stă în sărbătoare. Tot omul străluce lumină, tot pomul surâde în floare. Sub cazne fără seamăn am sângerat și greu /m-
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Ale bisericilor ortodoxe române La praznicul Nașterii Maicii Domnului sărbătoresc hramul bisericile ortodoxe din localitățile Birda, Gaiu Mic, Obad, Pogănești, Jurești, Ohaba Lungă, Gladna Română, Margina, Mâtnicul Mic, Nevrincea, Răchita, Remetea Luncă, Sintești, Susani, Baloșești, Boldur, Chizătău, Măguri, Crivina, Fădimac, Goruni, Valea Lungă, Hodoș, Honorici, Jena, Păru, Racovița, Secaș, Șanovița, Brestovăț, Dragomirești, Timișoara II/3 (str. Gloria), Timișoara IV - Iosefin, Giarmata Vii, Giarmata, Icloda, Lenauheim, Moșnița Nouă, Parța, Periam, Comeat, Tomnatic, Unip, Remetea Mică, Sălha, biserica de lemn de la Pădurea Verde și
Agenda2005-36-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284165_a_285494]
-
Românesc, Neamul Românesc Literar și Calendarul „Neamului Românesc“ există un număr semnificativ de articole, intervenții și proze aparținând Irinei Lecca, autentică intelectuală, care s-a bucurat de prețuirea lui Ioan Bianu, A.C. Cuza, Ion Simionescu, Ilarie Chendi, G.T. Kirileanu, Ion Gorun, Constanța Hodoș, Tereza Stratilescu și alții. Interesante, prin informațiile ce le conțin, dar și prin sentimentele relevate, sunt epistolele trimise de monahia Irina Lecca profesorului și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), personalitate complexă și influentă a vieții literare și culturale a
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
preluate din domeniul privat al statului. Atât pe aceste terenuri, cât și pe golurile determinate de pierderile pe cale naturală (încă 15 hectare), urmează să se planteze 1 300 de mii de puieți, îndeosebi de stejar (roșu și pedunculat), fag, paltin, gorun, cireș, brad și gârniță. Cele mai mari suprafețe împădurite vor fi realizate de către Ocolul Silvic Lunca Timișului (209 hectare), Ocolul Silvic Făget (24 de hectare) și Coșava (18 hectare). O pondere importantă (310 hectare) în extinderea suprafețelor împădurite se realizează
Agenda2005-11-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283479_a_284808]
-
totul este acoperit de o mantie groasă galben-roșietică, foșnitoare, iar în timp ce ochii avizi de frumusețe se plimbă de la o statuie la alta, să vezi pe cine-l reprezintă, frunzele obosite de timpul petrecut aninate de crengile arțarilor, teilor, stejarilor, sau gorunilor, pornesc într-un zbor lin, să coboare spre îmbrățișarea tandră a pământului, ca o pereche de balerini angajați într-un vals interpretat de orchestra Operei din Viena în concertul susținut în prima zi a fiecărui an. Stolurile de porumbei se
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
m-am și schimbat, Eu și cu colegii mei Suntem cei mai cuminței, Iar în marea traistă-a ta Cred că nu ai vreo nuia! Tre’ să-ți spun, de n-ai aflat, Nuiaua s-a demodat! ... Nu educă un gorun Cât cuvântul cel mai bun!” Moșul se foiește-n loc Și pune nuieli pe foc ... Referință Bibliografică: SCRISOAREA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate
SCRISOAREA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383106_a_384435]
-
și broasca de lac și tritonul crestat, extrem de rare pe glob) este în pericol de dispariție. Monument al naturii, nufărul termal este un dar al tuturor simțurilor oferit vizitatorului, care îmbogățește priveliștea cu piscine și flori minunate mărginite de stejari, goruni, frasini, carpeni, garniță, aluni, păducel, corn, sânger sau lemn câinesc. Invitatul nostru: domnul FLORIAN SERAC, directorul general al Societății Comerciale TURISM FELIX S.A. Cum îi așteptați pe turiști când le deschideți porțile, domnule director,? În prezent, SCT Felix își primește
Felixul, minunea de la capătul ţării, vă aşeaptă… [Corola-blog/BlogPost/92357_a_93649]
-
cartea „Cântece de vitejie”, volumele al treilea și al patrulea din „Fire de tort” și „Balade și idile”, precum și traducerea „Georgicelor” lui Vergiliu. În „România ilustrată” publică poezia „Concertul primăverii”, iar din anul 1906, de la 1 ianuarie, George Coșbuc, I. Gorun, Ilarie Chendi scot revista „Viața literară”, devenită, mai apoi, „Viața literară și artistică”, secretar fiind Ilarie Chendi. Coșbuc lucrează o vreme, ca funcționar, la Administrația Casei Artelor, în 1907 terminând traducerea integrală a „Divinei Comedii”, a lui Dante, apărută postum
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
ar fi fost greu să spună ce. Pădurea părea neumblată și nu se vedea nici un semn că cineva trecuse pe acolo de curând. Își ridică privirea și o văzu pe Ileana în fața sa. Stătea pe loc privind la rădăcina unui gorun bătrân. Îi făcu semn cu mâna, chemându-l lângă ea. Toma se apropie repede. Fără să spună nimic tânăra îi arătă ceva pe jos. La baza trunchiului printre cele câteva firicele de iarbă crescute acolo, se afla o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
umeri zgâlțâindu-l ușor. După un timp, porniră împreună spre clădiri, continuând să gesticuleze. Imediat ce dăduse cu ochii de tabără, Cristian Toma intrase în pădure și căutase un loc de unde să poată observa nestingherit împrejurimile. Se ascunsese în spatele trunchiului unui gorun bătrân, chiar în fața porții principale. Ileana avusese dreptate, lucrurile se schimbaseră față de cum le lăsase el în urmă cu trei ani. Se afla chiar în locul unde, împreună cu Moș Calistrat, pătrundeau în pădure ca să urce înspre bârlogul bestiei. După ce reușise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Poieni și deasupra satului Slobozia. Pâlcurile de pădure care se păstrau pe crestele dealurilor au fost tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte vreau să arăt nonacțiunii că iarna are suflet, arde și ninge sunt de neoprit colinda pune zilei de mâine masca mimând porții egal între anotimpuri peste reveria ultimei opriri înăuntrul din mine aprinde istovitor poarta liniștii iernii * prin seva gorunului trece nisipul frunții preaplinul de nea al cuvântului fulg alb * din iarnă rămâne doar suspinul sunetul liniștii mă veghează strivindu-mă candela arde Referință Bibliografică: Liniștea iernii / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul II, 03
LINIŞTEA IERNII de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361569_a_362898]
-
Povești cu rimă și tâlc 1. Aurora Luchian 2. Mirela Pete Secțiunea Proză scurtă biling 1. Cristian Preda 2. Floarea Cărbune Secțiunea Proză românește 1. Al.Florin Țene 2. Simina Silvia Șcladan 3. Valerian Mihoc Secțiunea Folclor 1. Marian Cristian Gorun 2. Mariana Bendou Secțiunea Roman 1. Ion Nălbitoru Secțiunea Roman scris de copii 1. Denisa Lepădatu Secțiunea Coordonator antologii 1. Mihai Leonte 2. Patricia Lidia Secțiunea Monografie 1. Vasilica Mitrea Secțiunea Translation books 1. Alexandra Flora Munteanu Secțiunea Critical opinion
CONCURSUL ,,ART & LIFE ,, 2015 DIN JAPONIA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362915_a_364244]
-
spitalul de nebuni dâmbovițean o udre blondă Elena proclamă o falsă frunză verde fără copaci peste mânăstirile din nordul Bucovinei niște samsari transnaționali în spate cu guvernamentali otrăvesc puțina apă cu gaze de șist ca o torță de Țebea din Gorunul lui Iancu ultimul drum al lui Badea Cârțan în opinci și costum popular pornește spre Ipotești să aprindă drumul nemuririi unui popor multimilenar și se oprește la poarta Veronicăi Miclea să întrebe de copilul unui căminar cu năframa neagră pe
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
m-am și schimbat, Eu și cu colegii mei Suntem cei mai cuminței, Iar în marea traistă-a ta Cred că nu ai vreo nuia! Tre’ să-ți spun, de n-ai aflat, Nuiaua s-a demodat! ... Nu educă un gorun Cât cuvântul cel mai bun!” Moșul se foiește-n loc Și pune nuieli pe foc ... Referință Bibliografică: SCRISOAREA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate
SCRISOAREA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362397_a_363726]
-
suprafața lui. Speciile rare de garofița, darie, flămânzica, anghelina, floare de colț, pelin sau sângele voinicului sunt adevărate nestemate ale Retezatului. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul României se găsesc în Retezat. Întâlnim păduri de carpen, gorun și tei în special pe versanții însoriți ai văii Râul Mare și bazinul Jiul de Vest, alături de arin. Locurile mai adăpostite dau naștere unei vegetații cu caracter termofil : sânziene, bărbișoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
iulie 2013 Toate Articolele Autorului M-am rugat capra să-i crape Și-a făcut-o, dar, pesemne, Eronat, din două capre, I-a crăpat-o p'a de lemne, Astă noapte pe furtună A pălit-o cu lumină, Din gorun, ce capră bună!... De surcele-i curtea plină ... Nu te joci cu-a Lui putere, Însă, tare m-a durut, Eu vecin, zahăr și miere, I-o dădui cu împrumut! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Unde dai și unde ... capră ! / Valeriu
UNDE DAI ŞI UNDE ... CAPRĂ ! de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364225_a_365554]
-
și pentru bunătatea și cumințenia țăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și Dongoroz și pentru fântâna cu cumpănă și cu apă limpede și rece din mijlocul satului, pentru colacul împletit și paos, Pentru lancea și gorunul lui Horea, pentru stuful, crapii, nuferii și pelicanii Deltei, pentru Blaga, Cioran și Gânditorul de la Hamangia, pentru Putna, Voroneț, Văratec și Agapia, pentru cureaua și încruntările tatălui meu, pentru latinitate și slavonă, pentru șalul lui Piersic și papionul lui Beligan
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DOINĂ NETERMINATĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 8 Septembrie 2011. Frunză arsă de gorun, Cetină de brad căruntă, Numele pe care-l spun, Logodit fără de nuntă, Iancu, cel trudit sub stele, Pe o prispă de brutar, Obosit de Dor și jele Adormi-va iar și iar... Îl ard cântece surpate Într-un ochi de
DOINĂ NETERMINATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367347_a_368676]
-
în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului EU DESPRE ȚARA IANCULUI CÂND SCRIU... Nicicând nu plec la drum fără merinde, Eu despre Țara Iancului când spun Hotarele abia mă pot cuprinde De la Albac, la Țebea sub gorun Pe Arieș, pe Crișuri, Someș, Mureș, Din tulnice, din fluierele toate Curg dorurile-n mine ca un iureș Cu toți prefecții lor în libertate! Prin Țara asta când îmi port aleanu' Să mi-l astâmpăr nu-l mai pot deloc
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
prea sărată, În Dorul lui, cel Unic, din dorurile mele Nu-l vor putea ucide nemernicii vreodată! Cei care îl visează și azi legat cu funii Și spânzurat de Cerul în care s-a ascuns- Prin Apuseni detună din rădăcini gorunii, Toți mugurii din codrii se-aud pleznind în plâns... Mă doare, ce mă doare? Nu mă-ntrebați acum, Un fluier își topește în mine întreg amarul, Îl judecă pe Iancu și-l spânzură postum- Ia de la mine, Doamne, plin de
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „Lovească-l fulgerul din stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE Hai, lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE Hai, lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! Dintre noi doi să mă aleagă Să-i fiu pe veșnicie soț, Tu să rămâi o viață întreagă Aici de veghe printre Moți! Tu, Iancule
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]