607 matches
-
cimotia voastră. Hoți, bandiți și turnători securiști. De pă vremea ceapeului v-am urmărit, cum și ce făceați. Puteam să vă nenorocesc, bă, o vorbă de spuneam cui trebuia... Da mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari. Chiar și tactu’, Sorine, de l-am dus acu la groapă. Ce dacă a făcut pușcărie?! L-a înjurat pă Dej, atunci cu colectiva și a plătit. Da tușă-ta Rela știi cu ce se ținea? Ai întrebat la Prefectură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu atenție și își dădu seama că este electrocutat. Se duse repede la tabloul electric care era foarte aproape și întrerupse curentul. Îi descleștă mâinile de pe priză cu ajutorul unei șurubelnițe pe care o găsi jos, lângă o pompă. Oameni gospodari, aveau două pompe; una de rezervă când se defecta cealaltă. Probabil că se arseseră cărbunii de la pompa care fusese scoasă din fântână și George a meșterit la ea. Apoi îl așeză la orizontală, îi ascultă inima, îi luă pulsul, îi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
luă coșul și îl așeză în sanie, în spate. Frusina se așeză în față, lângă Petre. Parinții lui Petre o primiră cu brațele deschise. Erau niște oameni simpli, mai în vârstă decât tatăl ei, dar se vedea că sunt oameni gospodari; aveau o curte îngrijită și curat în casă. Frusinei îi plăcu; era cald și bine iar masa îmbelșugată cu toate bunătățile din porcul tăiat de Ignat. În timpul mesei se simți stânjenită de întrebările curioase din partea mamei lui Petre. O întrebă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
ajunge, În seara asta, la Prislop, și, că, am dori să dormim, pe la cineva, pe acolo. Da, oameni buni, asta, da, se poate. Duceți-vă la casa aia, de mai aproape de poiană, că acolo stă o familie tânără, de oameni gospodari, la locul lor, curați, și, la care, mai dorm, din când În când, câte unii ca de-al de dumneavoastră. Ne-am dus. La poartă, omul, cu nevastă-sa, erau gata de plecare. Apoi, după bunăseara, Întreabă, Marțolea: știți de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
îi era frică. Când auzea dinii de la bordeiul lui Grigore, parcă se mai liniștea. Pripășise vreo două javre la ușa lui, să-l scoale dacă simt om străin, dar dulăii erau mai mult călători, nu trăgeau la casă de om gospodar, când îi căuta erau fugiți. Iarna, spre groapă nu-și mai făceau drum decât negustorii sau lăptarii. Aceștia treceau cu săniile peste Cuțarida. Stere își găsea de lucru. Repara butoaiele, le păpurea, nu sta un ceas, Ond se ogoiau viscolele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
15 - Și ce vrei? Cocoșată s-a uitat repede la curtea largă, plină de orătănii, și la drumul măturat de zăpadă. În fund se ridicau trei odăi arătoase, cu geamuri înalte, acoperite cu perdele albe. Se simțea mână de om gospodar. - N-ai vrea matale să intrăm înăuntru, că aici nu se poate vorbi, spuse ea cu șiretenie. Dogarul clătină capul neîncrezător, apoi îi făcu loc. - Poftim. Intrară. Femeia roti ochii împrejur. Casa sclipea de curățenie. Lucrurile stăteau așezate la locul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și în culori stridente. Cu atât mai mizerabilă apărea această sforțare cu cât pe peretele salonului atârnau fotografii mărite ale familiei, iar la geamurile din sufragerie, în cadru fioros de fortăreață medievală, tronau două borcane cu murături. Nefericitul Botticelli era gospodar. Prin urmare, Ioanide nu avea încredere în aprobarea lui Butoiescu, fiind numai încredințat că acesta va executa cu multă îndemînare proiectul, făcîndu-și, îndată ce și-ar fi dat seama că lumea admite ideea lui Ioanide, o magazie teribilă cu contraforți de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din acte specificându-se că sătenii au „vii și livezi” aflate în vatra satului și fiind îngrădite. Grădinăritul este o altă îndeletnicire de complementaritate ce s-a bucurat de o deosebită preocupare atât din partea stăpânilor boieri, cât și din partea sătenilor gospodari. Există unele documente ce dau informații în legătură cu prezența grădinilor de zarzavaturi pe teritoriul al cărui istoric îl înfățișăm, ca și pe cel din împrejurimi. Documentele nu abundă în știri sub acest aspect și nici nu sunt prea vechi, dar presupunem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 28 noiembrie 1939, se cere aprobare pentru „mutarea stupinei la școala Salcia”, pe considerentul că învățătorul de aici, Toma Beldie, „este cunoscător în apicultură”, în timp ce locuitorul de la care fusese închiriat terenul (nu i se dă numele) „nu este bun gospodar”. La 17 august 1940, Primăria face cunoscut Prefecturii că „a livrat 462 kg miere de la stupina comunală” și solicită confirmarea de primire. Dar, pentru că demersul nostru, care se vrea unul istoric, și pentru că dorim să evidențiem realitatea din trecutul ceva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ales de cetățeni odată cu consiliul, prin vot secret. El executa hotărârile consiliului, administratorul intereselor comunei și reprezentantul ei, fiind plătit din „cutia comunală”. Primarul nu trebuia să aibă neapărat studii, putea fi și analfabet, dar trebuia musai să fie priceput, gospodar, cinstit și să-și câștige încrederea populației. Mandatul său, ca și cel al consiliului, era de doi ani. Pentru hârtiile scrise, era ajutat de un funcționar numit de consiliu, a cărui denumire a fost în timp, când secretar, când notar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1 la 1 septembrie 1912. În cele câteva numere s‐au publicat materiale despre expoziția de vite (cu fotografii ale animalelor și grajdurilor unor săteni gospodari), despre expoziția agricolă din Bârlad, concursur i la „alergări de cai”, premii înmânate pentru industria casnică (pentru creșterea gândacilor de mătase și derivate; pentru covoare, pentru costume naționale, țesături de lână și de bumbac, pentru țesături de in și cânepă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la tipografia noastră", iar în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iar în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rezervă ...............285 Calendarul pe anii 1911 / 1914 a periodicului Ion Creangă........................................ .............................286 Calendarul sportiv al Regiunii Bârlad.................286 Calendarul Portativul..................................... ....287 Calendarul financiar 1916 .................................287 Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294 Calendar de perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înțelepți, devotați țării și, uneori, întreprinzători. Prinși de importanța misiunii lor salvatoare, ei își aminteau doar din când în când "să facă viața oamenilor mai ușoară și mai plăcută"213. Abia mai târziu găsim în șirul domnitorilor "un voievod bun gospodar" (Constantin Brâcoveanu), dar și el rămânea, până la urmă, în istorie, nu atât prin realizările domniei sale, cât mai ales datorită acelui "dureros sfârșit"214. Principii noștri se ocupau mai mult de dușmanii lor, personaje cumva infantilizate, părând niște copii prost crescuți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
superbă, de rotundă și năucitoare, încât te apucă tremuriciul dacă ești un om care gândește cât de cât. Circulă pe „YouTube", un reportaj aiuritor realizat de Prahova TV. Intr-un sat oarecare, un sat curat, cu case frumoase de oameni gospodari, un tânăr reporter îi întreabă pe trecători dacă știu cine a scris Biblia. Doamne, îți mulțumesc și mă bucur că nu sunt slujbaș al Bisericii, preot, teolog sau profesor la seminar, fiindcă aș cădea, după cele șase minute ale reportajului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mintea lui cică ar fi fost o șoaptă: „O fi vreun vagabond, cum au mai fost și alții pe aici.” Noul venit nici nu se întoarse spre locul de unde se auzise vorba săteanului pe care toți îl cunoșteau de om gospodar, însă cu minte ceva mai puțină. Străinul aranjă cu grijă frunzele florii aceleia într-o ordine firească, apoi făcu un semn lui Murgoci ca și cum ar fi chemat chelnerul într-un mare restaurant. Acesta rămase surprins o clipă dar își reveni
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a ursul, pea paiața de la bâlci, pe-a maimuța, tot felul de scamatorii, de se minunează până și cei vârstnici pentru un moment ca apoi să-i întoarcă spatele bombănind: „Și-apoi să mai zici că este fecior de oameni gospodari, cu frați la casele lor fiecare cu rostul lui în viață, numai el s-a ales un nimic. De l-ar lua odată...” dar nimeni nu duce de obicei vorba până la capăt, cine să-l ia, oricine să-l ia
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care se pare că se numea Constantin Axinte, dar pe care toată lumea îl cunoștea drept Costică Tănase, nume preluat de la celebrul actor Constantin Tănase ce fusese învățător în satul nostru. Acest Costică Tănase se trăgea dintr-o familie de oameni gospodari, cu mai mulți copii, toți ajunși cu case gospodărești și familii la locul lor, numai el parcă era ieșit din alt ou. Când era copil se urca pe poarta gospodăriei lor și făcea tot felul de giumbușlucuri de unde i s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
flăcău voinic, care la timpul său a făcut chiar stagiul militar. Părinții i s-au prăpădit, dar lui Costică Tănase nici nu i-a păsat. Dormea pe unde apuca și el, prin clăi cu fân prin podurile șurilor la oamenii gospodari, sau chiar prin colibele de prin viile de pe dealuri. Devenise un tip atât de rezistent că frigul, zăpada sau gerul cel mai cumplit nu avea efect asupra lui. Pe timpurile acelea, eu învățam la Școala Generală din Pungești, fiindcă la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu vițel, o iapă ce trebuia să fete, plug și alte unelte agricole necesare la casa omului, un colț de pădure, câțiva butuci de vie, numai pino curat ca lacrima și pământ arabil, ceva peste zece hectare; ca tot omul gospodar. Un pământ bun ca untul. Să-l ungi pe felia de pâine. Matei tare îl mai iubea ca pe sufletul lui!... Cred că de aceea nu a vrut să-l dea; nu a vrut să-și dea sufletul și pace
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
procedat!... Atât calea ferată cât și drumul național, cea mai importantă arteră rutieră ce leagă marile orașe ale Moldovei de capitală, trec pe lângă școală. Ardea de nerăbdare să povestească familiei și prietenilor despre alegerea făcută. Un sat curat, de oameni gospodari, cu case și curți îngrijite și, un lucru foarte important: aproape de oraș. Putea veni la serviciu foarte bine cu bicicleta Mifa de damă, căreia îi sudase un cadru orizontal și care acum îl aștepta acasă cu nerăbdare, abia spălată cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tâlhărit. Era o așezare de oameni harnici și credincioși... Asta era! Dumneavoastră ați venit în sat imediat după colectivizare. Ați prins încă din vechile și frumoasele tradiții, obiceiuri și îndeletniciri ale țăranilor noștri. Nu cred că vă imaginați ce oameni gospodari locuiau în aceste sate ceva mai înainte de venirea dumneavoastră, pe vremea când tata încă mai trăia. Până și cei mai nevoiași tot aveau în bătătură o unealtă cu care să muncească pământul, o casă și o curte plină de orătănii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
casa ca moștenire de la răposatul ei soț, deci, cum spuneam...după decesul soțului ei Arcașu Emil, s-a aciuat un oarecare bătrânel Căpiță și el văduv ca și ea. Cred că l-ați cunoscut, sărac lipit pământului însă harnic și gospodar. Avea și un băiat Ștefan care, după câteva tentative nereușite de a intra la o școală de subofițeri, și-a satisfăcut stagiul militar ca orice flăcău din sat. La început, Căpiță-tatăl o ajuta în gospodărie: la preparat hrană pentru orătăniile
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]