1,645 matches
-
Monica este nora mea și tare mă mândresc cu ea, e frumoasă, arătoasă și-și vede de a ei casă. Ea mai este profesoară, la o anumită școală, unde cu drag învață, pe elevi, despre astă viață. Este o bună gospodină, are o frumoasă grădină, unde-și cultivă cu ardoare, flori, legume, pe răzoare. Asta, undeva la țară, unde-n fiecare vară, mai lucrează de plăcere, la tot ce nevoia o cere. Pasiunea ei cea mare, unde are aplecare, este lucrul
MONICA-I NORA MEA de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384669_a_385998]
-
Mira se întorcea, ca de obicei, cu sacoșe grele, spre casă. De câte ori intra în supermarket, își imagina masa plină de preparatele ei speciale. Îi plăcea să își surprindă familia cu câte o noutate culinară. Știa că nu o să fie niciodată gospodina ideală. Nu a acceptat, de la început, imaginea femeii cu șorț și cu pămătuf în mână! Pentru ea era importantă emoția, armonia, liniștea familiei. Prefera să cumpere semipreparate, sau prăjituri de la cofetărie, decât să stea cu orele în bucătărie. Dar simțea
8 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384654_a_385983]
-
era tunisian, cu educație franceză, locuise chiar o vreme la Paris și avea grijă, cu discreție, să dovedească faptul că dacă trăia la țară nu era mai puțin șlefuit decât un profesor sau un funcționar de la oraș. Sima era o gospodină model și, la nevoie, o bucătăreasă grozavă. Venise de tânără din Maroc și prepara niște specialități culinare neîntrecute. Încât nu știai ce apreciază mai mult musafirii, darurile pomicole ale lui Victor, sau delicatesele Simei. Masa era aranjată în curte, la
SCHIŢE UMORISTICE (38) – O GUSTARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382650_a_383979]
-
și grea. Mira, trezită la realitatea a bună, cum își zicea uneori cu o nuanță autopersiflantă, de impactul cu răceala ploii, se precipită spre stația de tramvai, având norocul să și sosească imediat unul. Ajunsă acasă, intrase în pâinea de gospodină, preparase cina, nepomenind nimic de jenanta întâmplare, nici atunci, nici mai târziu. Despre cele petrecute, verișoară-sa nu făcuse vorbire, nici la telefon, nici când se întâlniseră ocazional. Ce se întâmplase? Se răzgândise? Nu primise acordul mamei? Dar avea atâta
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
noroc? Am câștigat acum, mai mult chiar decât cu carnea expirată, pe care totdeauna trebuie să o mai și plătim, împreună cu condimentele adăugate la ea, pentru a nu se simți gustul real, în felurile de mâncare... gătite desăvârșit, de o gospodină minunată, așa ca tine, încât niciun client nu realizează ce înfulecă cu adevărat... Notă : Aceasta este o povestire . Orice asemănare cu fapte, personaje, locuri este pur întâmplătoare, deși se știe că uneori viața bate filmul și realitatea poate fi uneori
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
un program full începând cu job-ul, apoi spălat, călcat, mâncare, curățenie și după toate astea musai și o partida de catch a catch, că vorba aia femeia tre' să fie puternică. Omnipotentă, polivalentă, muiere de afaceri, doamnă pe stradă, gospodină în bucătărie, curvă în pat ... un fel de ceva din Star Track amestecat cu Stăpânul Inelelor, Hulk, Femeia Fantastică dar mai ales Războiul Stelelor. Mai nou, am citit una mai gogonată ... că femeia nu se îndrăgostește de puternică ce este
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
un program full începând cu job-ul, apoi spălat, călcat, mâncare, curățenie și după toate astea musai și o partida de catch a catch, că vorba aia femeia tre' să fie puternică. Omnipotentă, polivalentă, muiere de afaceri, doamnă pe stradă, gospodină în bucătărie, curvă în pat ... un fel de ceva din Star Track amestecat cu Stăpânul Inelelor, Hulk, Femeia Fantastică dar mai ales Războiul Stelelor.Mai nou, am citit una mai gogonată ... că femeia nu se îndrăgostește de puternică ce este
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
Inventatori la început de drum din toată lumea și-au adus creațiile la târgul de tehnologie de la Berlin. Anul acesta, mesajul pare să fie: „Dragi gospodine, relaxati-va, suntem aici să vă facem viața ușoară!” Robotul care spală geamuri, cel care curăță podelele și aparatul de cafea inteligent sunt doar câteva dintre invențiile prezentate publicului. „Windowmate” se oferă să preia din mâinile gospodinelor epuizanta operațiune de
„Windowmate”, robotul care spala geamuri, prezentat la Targul de la Berlin. Cu functioneaza aparatul de cafea inteligent [Corola-blog/BlogPost/92352_a_93644]
-
să fie: „Dragi gospodine, relaxati-va, suntem aici să vă facem viața ușoară!” Robotul care spală geamuri, cel care curăță podelele și aparatul de cafea inteligent sunt doar câteva dintre invențiile prezentate publicului. „Windowmate” se oferă să preia din mâinile gospodinelor epuizanta operațiune de curățare a geamurilor. Robotul se lipește de sticlă cu ajutorul unor magneți. Apoi, folosește detergenți și o laveta din microfibra ca să lase geamurile impecabile. Nicole Scott, analist: „Roboții își fac treaba în fabrici de ani de zile. De-
„Windowmate”, robotul care spala geamuri, prezentat la Targul de la Berlin. Cu functioneaza aparatul de cafea inteligent [Corola-blog/BlogPost/92352_a_93644]
-
sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe langă ouă roșii, românii contemporani mai vopsesc ouăle și în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subțire și așa îl fierb, ca să iasă „cu model”. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarnița), cu coaja de crin roșu sau cu flori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Paștelui bucovinean. Ele sunt vândute și peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate și de străini. Însă tradiția general ținută de români este înroșirea ouălor, care este o adevărată marca identitara și o îndeletnicire specială a fiecărei gospodine pentru Joia Mare. Dr. Iuliana Băncescu Creștinortodox.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
o pânză de în sau de mătase, de catifea sau de mușama pe care se află imprimata, brodata ori zugrăvita icoana înmormântării Domnului. Epitaful simbolizează trupul mort al lui Hristos. Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, cănd gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale, definitivează curățenia și fac ultimele retușuri la hainele pe care le vor îmbracă la Înviere și în zilele de Paști. Tradiții în Sâmbătă Mare: - se sacrifică mielul și se prepară drobul, friptură
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul. Marele Mucenic, venerat în ziua de prăznuire În țara noastră, Sfântul Gheorghe este
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul. Marele Mucenic, venerat în ziua de prăznuire În țara noastră, Sfântul Gheorghe este venerat în ziua de prăznuire ca patron spiritual al Forțelor Terestre Române . În istoria
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
că “pemi” ei se ocupau cu creșterea vitelor și cultivarea cartofilor, altitudinea de 1000 de metri și iernile grele neoferindu-le prea multe alternative. Bărbații erau renumiți în Reșița că foarte buni meseriași (rigoare și disciplină germană) iar femeile, bune gospodine, erau renumite pentru brânză dulce și smântână curată și tare că untul pe care le aduceau la Reșița și Caransebeș în “kirm” (coș de nuiele purtat în spate că un rucksack). Cu o societate închisă în care pătrundeai greu și
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
în anul 1956, unde a absolvit școala primară, iar la Zrenianin a terminat Școala Medie de Comerț. Sora ei, învățătoarea Lia Petri, este de asemenea căsătorită la Iancaid. Cu greu se poate găsi printre femei una mai devotată familiei, mai gospodină și mai harnică decât Viorica. Ea își îndeplinește toate atribuțiile pe care le are în mod firesc, calm și cu înțelepțiune. Își sprijină necondiționat soțul, este o mamă și bunică deosebit de atentă cu copiii și nepoții ei. A muncit alături de
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
ascundă. Capra de sub mine zbura ca gândul și nenorociții nu aveau nici o scăpare. Ce mai, făcusem curățenie generală! Și acum? De cine să-mi fie frică? Cu această stare de spirit am plecat la colindat, deși era prea devreme, deși gospodinele tot mai coceau bolindeții. Cu toate că începuse să burnițeze, nimic nu ne oprea și înaintam triumfal prin noroaiele și băltoacele de pe ulița desfundată. Cred că ne-ar fi invidiat chiar și Alexandru cel Mare sau Napoleon. Pe la garduri, câinii mușcau furioși
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Boieri mari să vă găsim! Ne dați, ne dați ori nu ne dați?” Ultimele cuvinte le țipam și mai tare. Ca o somație, ca o amenințare (un fel de : „Vă luăm la poceală dacă nu ne dați!). Dar...”nesimțitelor” de gospodine nici că le păsa de suferința noastră. După câteva strigături la porți, Petriță a spus enervat : -Mă, ce mama dracului se întâmplă? Parcă au murit toți, parcă sunt casele pustii! Măcar să iasă, să ne găsească, să ne înjure, să se
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Victoraș a mormăit că-i de acord. Eu nu mai ziceam nimic. Mă convinsesem de la „trei, trei”. Și iarăși am început cu mai mult sârg : -Bună ziua la Ajun!...Doi, doi! Dar țipetele noastre plângărețe tot nu înduioșară pe indiferentele gospodine care refuzau să vină la poartă măcar cu doi bolindeți. Încăpățânatele! Măcar să vadă și ele cum arată niște amărâți de colindători cu traista goală. Petriță iar răbufni înciudat : -Măi, ce mama dracului e cu ghinionul acesta? Nici doi bolindeți, mă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
singur? Adică...UNU. Începui să râd: unu, unu! Mai puțin decât doi. Asta e! Încurajat, am strâns în mână bățul și am pornit militărește prin băltoace, fleoșc-fleoșc, hotărât să atac fiecare poartă cu „unu, unu”. Să vezi minune! A ieșit gospodina cu un bolindete, spunând miloasă : -Ține, mă, mititelule! Singurel, singurel!...Drăguțul de tine! Altă viață. Când am introdus în traistă primul bolindete, am simțit că zbor. Am traversat apoi rapid ulița la altă poartă, hotărât să nu scap nici o casă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nici o casă. Dar viața asta mizerabailă mi-a dat prima lecție : niciodată nu-ți iese cum vrei. Orice ai încerca să faci, hop, apare concurența! Ca să-ți pună bețe-n roate! Acum, când se scoseseră toți bolindeții din cuptor și gospodinele ieșeau la poartă bucuroase să-i dăruiască, tocmai acum apăruseră și cetele de colindători, care ccuiau pe la porți cu strigătele, făcând o hărmălaie de nedescris. Te pomeneai cu câte două-trei cete la poartă, întrecându-se cu urăturile. Eu...ce era
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
poartă, întrecându-se cu urăturile. Eu...ce era să fac? Alergam ade acolo-acolo să prind o poartă liberă. Văzând că nu mai prind, după ce termina cu uratul o ceată, hop și eu cu „unu, unu!” De n-apuca biata gospodină să intre în casă. Venea la mine. -Tu de unde apăruși, mă țâcă? Singurel, singurel? Și mă mângâia pe obraji : -Așteaptă puiul mamii, că-ți aduc și ție un bolindete! Ce fericire! Traista începea să prindă formă. Însă, la o poartă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
obraji : -Așteaptă puiul mamii, că-ți aduc și ție un bolindete! Ce fericire! Traista începea să prindă formă. Însă, la o poartă, după ce am strigat urătura mea cu unu, unu, nimic! De partea cealaltă, câinele lătra să rupă poarta, dar gospodina nu ieșea cu bolindetele. Repet, insistent și răspicat : -U-nu, u-nu, unu! Tot nimic. Îmi spusei enervat : -Ce se întâmplă, mă? Ia să spun și partea a doua! Dar așa... adaptată la „unu”, ca să înțeleagă. Și încep : „am venit și eu
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
a umplut traista! Și-apoi nu colind pe unde am venit? Adică spre casa mea? Asta înseamnă...că mă duc acasă! Eee! Iar mă îndârjesc, urlând din poartă în poartă cu...unu, unu! La o casă mai arătoasă iese o gospodină simandicoasă : -Ține, micuțule, un covrig! Sar eu contrariat : -Eu vreau bolindete! -Uiote, mă la el! se înciudează gospodina. Îmi face comandă specială! Covrigul e mai bun, prostule! Bosumflat, iau covrigul și dau să plec. Gospodina strigă după mine : -Stai, mă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
mă duc acasă! Eee! Iar mă îndârjesc, urlând din poartă în poartă cu...unu, unu! La o casă mai arătoasă iese o gospodină simandicoasă : -Ține, micuțule, un covrig! Sar eu contrariat : -Eu vreau bolindete! -Uiote, mă la el! se înciudează gospodina. Îmi face comandă specială! Covrigul e mai bun, prostule! Bosumflat, iau covrigul și dau să plec. Gospodina strigă după mine : -Stai, mă! Tu nu știi să spui : „mulțumesc” când îți dă omul ceva? Ia spune : „mulțumesc!” Mormăi supărat : -Mulțumesc! -Așa
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]