611 matches
-
Înghită dimineața. Iar pentru venin și pentru răst: să caute coajă de frasin tânăr și cu vin alb și puțină apă, să fiarbă Înăbușit și să bea dimineața, pe nemâncate, dar și seara, câte o ceașcă. Pentru Înfrântură: piatră vânătă, grăunțe de linte și stafide să Înghită, dimineața și seara, câte 3 bobițe. Pentru chelie: să caute mei curat, să-l râșnescă bine, să-l facă turtișoară, s-o coacă bine, s-o răcească, s-o piseze bine, s-o amestece
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unifica energiile indivizilor. Așa cum spune eroul lui Saint-Exupéry, În Citadela, o carte plină de contradicții și paradoxuri: „Tata Îmi spunea: «Obligă-i să construiască un turn Împreună și-i vei transforma În frați. Dacă vrei să se urască, aruncă-le grăunțe»”1. Niciodată o societate nu se mobilizează mai mult decât atunci când i se trezesc sentimentele de ură sau teamă, pentru că ambele stabilesc ținte foarte clare: să distrugă inamicul sau să se pună la adăpost. Relațiile de cuplu se pot stabili
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
gândește gâsculița care-și sacrifică sănătatea numai să stea cu buricul gol ? ! De fapt, malițios fiind, poți considera că "frumoasa" are 2 centri de gândire: la o palmă sub buric 194 și la 3 palme deasupra (dacă acolo are ceva grăunțe) adică impulsul instinctului și respectiv bruma de minte care să dirijeze acțiunile individuale. Până la urmă e... paradoxul bicefaliei contemporane: ea vrea să gândească "bine" cu capul, dar cel mai adesea instinctul (sexul?) rezolvă câte ceva; întro familie soțul și soția vor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nu neapărat cei mai răi trebuie să ajungă în fruntea comunității ! Aflat la intrarea în pușcărie, candidatul penal Dan Mihai Marian poate trece în anonimat și să-și caute de 273 schimbul de valută sau alte ocupații nimerite pentru puținele grăunțe pe care le are în cap. Votați-l sau... lăsați-l ! îl așteptăm în paginile noastre cu... vorbele lui ! Sigur vom reveni ! (MERIDIANUL, An X, nr.45 (774), joi, 20 noiembrie 2008, Editorial) UNINOMINALE, fără răspundere ! Mâine se încheie campania
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mă, dar tâmpit mai ești, faptul că mâine vei fi la oraș ți-a luat cu totul mințile. Numai un dobitoc nu se gândește deloc la drumul pe care-l parcurge, ci are tot timpul în minte doar traista de grăunțe cu care va fi tratat la sosire. Și ca o dojană mută clătină din cap de la dreapta la stânga și înapoi, ușor de tot ca și cum n-ar fi vrut să deranjeze ceva dintr-un echilibru precar pus direct pe creștetul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2); admirație; agricultor; albina; alergie; apreciere; aspră; baladă; balaur; balenă; buburuză; bucurie; cară; carte; cărătoare; chin; ciudată; colonie; cooperare; deranj; desene; diabolică; dibăcie; dispoziție; drăguț; drum; durere; elefant; făptură; ființă; firav; firimitură; formica; forță; frică; gingășie; gîndaci; glas; grabă; grăunte; grăunțe; grijă; hărnicuță; hoață; indiferență; insectă mică; insecte; înțelepciune; înțepa; lemn; lucru; mama; mazăre; măgar; mărime; mere; microscop; micșorare; mîncărimi; mulțime; muncește; munte; mușcătură; natură; necuvîntătoare; nesemnificativ; nimic; paznic; perseverență; picior; plăpînd; prieteni; punct; punct negru; puternică; rapiditate; repede; sare; semințe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină (6); gustos (6); muncă (6); popușoi (6); salată (6); țară (6); vară (6); grăunțe (5); păpușă (5); pîine (5); alb (3); bogăție (3); cocean (3); deal (3); pace (3); porumbel (3); vara (3); America (2); animale (2); bun (2); copac (2); găini (2); grădină (2); grîne (2); mult (2); nuntă (2); pasăre (2); păsări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în prag, cu făclii aprinse 298. La slavi, ca simbol al fecundității, la intrarea în casa mirelui, mireasa era așezată, mai întâi, pe vatră.299 Aici, mireasa era primită cu pâine și miere și se aruncau pe ea simbolurile pământului grăunțe de cereale, mac, mazăre semn al fecundității și al prosperității. Închinându-se zeilor, mireasa înconjura, apoi, vatra de trei ori. După nuntă, tinerii căsătoriți se purificau prin apă și prin foc.300 La huțulii din Bucovina 301, la pețitul miresei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu te uiți prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face tot anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în Săptămîna Mare [Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă bube în gură. în ziua de Paști să se mănînce întîi ouă albe, căci acel care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De vrei să-ți îngrași calul, taie o cîrtiță și pune-i-o în grăunțe. (Gh.F.C.) Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.) Mai nou, în locul căpățînelor de cal
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd bate vînt, nu se pune cloșcă, că ies ouăle limpezi. Ca să-ți cadă găinile la cloceală, caută o potcoavă ce cade de la cai pe drumuri și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun, se pun sub așternut grăunțe pe care le dă la cloște, ca să nu înădușe puii. La Ajunul Crăciunului, care se scoală mai de noapte să ia o poală de paie cu ochii închiși din stratul porcilor și să le aducă în casă, apoi să șază
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ferești de deochi de-i legi la gît un săculeț cu cărbuni sau cu usturoi. Dacă ai asupra ta trei fire de usturoi, trei boabe de piper, trei boabe de grîu de primăvară și trei de grîu de toamnă, trei grăunțe de tămîie, trei de sare ori trei fărămituri de pîine ești ferit de rele. (Gh.F.C.) La intrarea casei lăuzei se bate un canaf roșu. (Gh.F.C.) Aromânii pun la intrare un șnur alb-roșu ca de mărțișor, la fel cu cel de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo găină de pomană și vrei să o păstrezi, las-o puțin cu capul sub aripă, ca să-și uite de vechea stăpînă. Să nu pui găina în sac cînd o duci undeva, că-i rău. Dacă a mîncat vreo găină grăunțe cu strigoaie*, se ia și i se despică gușa, i se scot grăunțele cele înveninate și apoi trăiește. Găina trebuie tăiată sîmbătă seara, că de-o tai duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau răsteie* în casă, nu-ți mai ouă găinile. în tot postul Paștelui să nu se aducă în casă flori galbene, căci nu vor mai oua găinile. La sărbătorile de iarnă se pune sub lăicerul pe care are să șadă preotul grăunțe, care apoi se dau găinilor, ca ele să se ouă toate într-un loc. Cînd găinile se scoală prea de dimineață e semn de mare lipsă. Cînd se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e belșug, iar de se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci se urcă calicia în strachină și, mîncînd-o, nu mai poți scăpa de dînsa. Să nu lovești pe nimeni cu găvanul lingurii, că-i crește bîrdanul. Linți Cînd dau femeile la porci mîncare din poală, atunci carnea are să facă linți*. Grăunțe din sită nu se dau la porci, că fac carnea cu linți. Liturghie Cînd cineva doarme în timpul liturghiei, în timpul som nului un drac îi ține umbrela și altul îi suflă cu flori, ca să-i facă răcoare [și] să poată dormi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duce să-și facă molifta de patruzeci de zile, să-și mute încălță mintea din picioare. Ca femeia să facă băiat după fată, e bine să îngroape locul în care s-a zămislit copilul în că ciula bărbatului, cu trei grăunțe de usturoi, și toate apoi îngropate la un loc curat. Mireasa cînd e încălțată cu pantofi ori ghete noi ce i se aduc de la ginere odată cu nunta, în ziua nunții să pună două grăunțe de usturoi în ghete, ca să facă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în că ciula bărbatului, cu trei grăunțe de usturoi, și toate apoi îngropate la un loc curat. Mireasa cînd e încălțată cu pantofi ori ghete noi ce i se aduc de la ginere odată cu nunta, în ziua nunții să pună două grăunțe de usturoi în ghete, ca să facă doi copii numai. Muierea cînd își face moliftă după primul copil, să șază jos de trei ori pe drumul bisericii, ca copiii următori să-i nască la cîte trei ani. Cînd femeia naște pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
închiși la fiarele coșului. îl lași pînă se pune porumbul. Atunci îl iei de la coș și îl pui la coarnele plugului (cînd o începe întîi); după ce isprăvești, îl arunci acolo, într-un loc. în ziua de ajunul Bobotezei, să pui grăunțe multe de păpușoi sub salteaua sau lăicerul patului unde va sta popa, dacă voiești să-ți crească paserile mulți pui. Se crede că cum va fi timpul în ziua de Patruzeci de Sfinți, așa va fi el prin patruzeci de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte) la tine, că i a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte dacă aperi pe popă de cîni. Cînd vine popa cu crucea la Bobotează, să arunci grăunțe de porumb înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar cînd pleacă din casă, să mături după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte bună, merge în iad; iar dacă moare de moarte năprasnică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
treci prin dreapta lui, pentru a-ți merge bine. Porc Cînd umbli cu cleștele în lături, nu se îngrașă porcii. Femeile nu mănîncă boașe de purcei cînd se scopesc, că fac copii boșorogi*. Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă de pieptănat lîna deroga (a) - a lua desfăca (a) - a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]