556 matches
-
procent mic de legături plasate întâmplător este suficient pentru a conecta, mai mult sau mai puțin, un graf. Totuși, calculele lui Erdős nu explicau efectul Lumii Mici. Conectarea aleatorie nu implica distanțe relativ scurte între oricare două puncte dintr-un graf (sau două persoane din Lume). Alți fizicieni au folosit principiul multiplicării repetate aplicat la grafuri aleatorii pentru a explica efectul Lumii Mici. Buchanan (2002) descrie acest principiu printr-un exemplu simplu. Dacă oricare persoană de pe glob are în jur de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
puțin, un graf. Totuși, calculele lui Erdős nu explicau efectul Lumii Mici. Conectarea aleatorie nu implica distanțe relativ scurte între oricare două puncte dintr-un graf (sau două persoane din Lume). Alți fizicieni au folosit principiul multiplicării repetate aplicat la grafuri aleatorii pentru a explica efectul Lumii Mici. Buchanan (2002) descrie acest principiu printr-un exemplu simplu. Dacă oricare persoană de pe glob are în jur de 50 de cunoscuți, atunci o persoană q va avea 50 de legături directe, iar la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
avea 15.625.000.000 de legături. Altfel spus, la o distanță de șase legături, q ar fi conectat cu fiecare persoană de pe planetă. Principiul multiplicării repetate nu oferă însă o explicație realistă a efectului Lumii Mici, deoarece conectarea specifică grafurilor aleatorii nu ține cont de proximitatea fizică a nodurilor, adică nu ține cont de o caracteristică specifică vieții sociale: clusterizarea (indivizii au mai multe legături cu alteri din propria vecinătate decât cu alteri din afara vecinătății). Legăturile sociale nu apar întâmplător
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de proximitatea fizică a nodurilor, adică nu ține cont de o caracteristică specifică vieții sociale: clusterizarea (indivizii au mai multe legături cu alteri din propria vecinătate decât cu alteri din afara vecinătății). Legăturile sociale nu apar întâmplător între indivizi, asemenea unui graf Erdős, ci în funcție de anumiți factori, precum proximitatea fizică și homofilia. Watts și Strogatz (1998) au explicat problema Lumii Mici combinând ideile lui Granovetter (1973) cu privire la legăturile slabe cu rezultatele empirice produse de Milgram (1967) și Travers și Milgram (1969). Astfel
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adăugat în mod aleatoriu un număr scăzut de legături, sub constrângerea ca acestea să nu altereze semnificativ structura rețelei inelare inițiale (vezi figura 3.22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
număr scăzut de legături, sub constrângerea ca acestea să nu altereze semnificativ structura rețelei inelare inițiale (vezi figura 3.22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă că orice deplasare de la un punct i către un punct j aflat la distanță se face
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă că orice deplasare de la un punct i către un punct j aflat la distanță se face prin intermediul legăturilor dintre puncte vecine. În figura 3.23a, între nodurile 18
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
aceste legături permit conectarea pe distanțe mai mici a unor noduri altfel foarte îndepărtate. Explicația oferită de Watts și Strogatz (1998) și Watts (1999) pentru problema Lumii Mici este similară exemplului de mai sus. Aceștia au observat că, într un graf perfect ordonat, câteva linii adăugate aleatoriu vor conecta întotdeauna puncte și vecinătăți extrem de îndepărtate. Având în vedere calculele lui Watts și Strogatz (1998: 441), Buchanan susține că, dacă am reprezenta o populație de 6 miliarde sub forma unui graf perfect
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un graf perfect ordonat, câteva linii adăugate aleatoriu vor conecta întotdeauna puncte și vecinătăți extrem de îndepărtate. Având în vedere calculele lui Watts și Strogatz (1998: 441), Buchanan susține că, dacă am reprezenta o populație de 6 miliarde sub forma unui graf perfect ordonat, în care fiecare nod are o rețea personală de 50 de alteri (n = 6 miliarde, k = 50), gradul maxim de depărtare ar fi de 60 de milioane (numărul intermediarilor care unesc cele mai depărtate două noduri). Dacă însă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care fiecare nod are o rețea personală de 50 de alteri (n = 6 miliarde, k = 50), gradul maxim de depărtare ar fi de 60 de milioane (numărul intermediarilor care unesc cele mai depărtate două noduri). Dacă însă în acest graf perfect ordonat la fiecare 10.000 de legături ordonate se adaugă aleatoriu o legătură, atunci gradul maxim de depărtare scade de la 60 de milioane la 8; iar dacă la fiecare 10.000 de legături, 3 sunt adăugate întâmplător, atunci distanța
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la fiecare 10.000 de legături, 3 sunt adăugate întâmplător, atunci distanța maximă dintre două noduri scade la 5. Așadar, explicația oferită de Watts și Strogatz are două aspecte: pe de o parte, aceștia utilizează proprietățile a trei tipuri de grafuri (ordonate perfect, de tip Lume Mică și aleatorii), pe de altă parte, folosesc conceptul de legătură de tip pod dezvoltat de Granovetter (1973). În graful de tip Lume Mică, fiecare legătură adăugată întâmplător acționează precum o legătură de tip pod
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Strogatz are două aspecte: pe de o parte, aceștia utilizează proprietățile a trei tipuri de grafuri (ordonate perfect, de tip Lume Mică și aleatorii), pe de altă parte, folosesc conceptul de legătură de tip pod dezvoltat de Granovetter (1973). În graful de tip Lume Mică, fiecare legătură adăugată întâmplător acționează precum o legătură de tip pod între două puncte, altfel aflate la distanță. 4. Rețelele de schimb Confruntată cu dificultăți financiare, o cunoștință îndepărtată i-ar fi solicitat baronului de Rothschild
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
negociere. În aceste situații, schimbul este operaționalizat sub forma acordurilor cu privire la împărțirea unei cantități fixe de resurse sau de puncte de profit. Subiecții sunt conectați unul la celălalt într-o structură de rețea (care poate fi reprezentată sub forma unui graf). Faptul că un subiect este conectat la un altul sau la mai mulți îi permite acestuia să facă oferte și să primească contraoferte de la aceștia cu privire la modul de împărțire a resurselor sau a punctelor de profit. Figura 4.2 reprezintă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
muncă, unele teorii asupra rețelelor au explicat satisfacția, puterea, performanța, comportamentele nonetice și demisia ca efecte ale rețelelor sociale. Comunitățile sociale au fost investigate din punctul de vedere al structurii relaționale, considerându-se că acestea pot avea caracteristici similare unor grafuri precum cele de tip lume mică sau cele aleatorii. În acest sens pot fi oferite ca 192 REȚELELE SOCIALE exemple studiile asupra rețelelor de coautorat (Moody, 2004), asupra comunităților din industria cinematografică sau cercetările centrate pe fenomenele de interlocking directorates
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
virtuțile terapeutice și de socializare pe care le are practicarea constantă a tehnicii origami. Mai mult chiar, matematicieni precum Friedrich Froebel, Jun Maekawa, Humiaki Huzita și Toshikazu Kawasaki datorează multe dintre descoperirile lor studiului figurinelor din hârtie îndoită. Geometrie, topologie, grafuri nu sunt numai discipline în care își au locul aceste studii. Ele constituie și tărâmul care înconjoară o nouă teorie matematică, inițiată în jurul anului 1993 de către Robert Lang și numită ”origami computational”, cu aplicații de la algoritmi, circuite și sisteme până la
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
virtuțile terapeutice și de socializare pe care le are practicarea constantă a tehnicii origami. Mai mult chiar, matematicieni precum Friedrich Froebel, Jun Maekawa, Humiaki Huzita și Toshikazu Kawasaki datorează multe dintre descoperirile lor studiului figurinelor din hârtie îndoită. Geometrie, topologie, grafuri ─ nu sunt numai discipline în care își au locul aceste studii. Ele constituie și tărâmul care înconjoară o nouă teorie matematică, inițiată în jurul anului 1993 de către Robert Lang și numită ”origami computational”, cu aplicații de la algoritmi, circuite și sisteme până la
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
Prietena R postează două-trei poze pe an și nici măcar nu-mi mai e prietenă“, scrie Miri Bratu. În schimb, l-a regăsit pe L, pentru care a avut „un mic crush“ în adolescență. Tot pe Facebook a regăsit mulți foto grafi talentați. „și alți oameni cu umor, căci umorul e dependența mea.“ După un an, ajunsese să aibă cam 400 de prieteni, „adică prieteni, colegi, foști colegi, cunoștințe, fotografi“. Apoi, după o serie de proiecte de fotografie care au făcut-o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
edituri precum „Paralela 45” Pitești, ”CAMPION”București, ”PIM”Iași. Adaptându-se nevoilor elevilor și ale societății la nivelul catedrei au fost elaborate, propuse și avizate de ISJ obiecte opționale precum: Matematica distractivă, Matematica aplicată, Matematica - de la teorie la practică, Teoria grafurilor și elemente de combinatorică, Teoria extremelor, Istoria matematicii. Elevi ai școlii noastre, coordonați de către membri ai catedrei de matematică, apar ca rezolvitori în rubricile de profil ale unor prestigioase reviste de specialitate. Calitatea educației matematice a absolvenților noștri a fost
CATEDRA MATEMATICĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dorel Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1835]
-
unei reprezentări simultane a tuturor celor doisprezece elemente: emițător, transmițător, intensiune, extensiune, mesaj, cod, context, canal, zgomot, receptor, destinatar, finalitate conduce la conceperea unui model sub formă de rețea. Prin completarea posibilităților unui astfel de model cu sugestii din teoria grafurilor, s-a ajuns la elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
elemente: emițător, transmițător, intensiune, extensiune, mesaj, cod, context, canal, zgomot, receptor, destinatar, finalitate conduce la conceperea unui model sub formă de rețea. Prin completarea posibilităților unui astfel de model cu sugestii din teoria grafurilor, s-a ajuns la elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4. Graful situației semiotice Avantajele grafului semiotic derivă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
s-a ajuns la elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4. Graful situației semiotice Avantajele grafului semiotic derivă din deschiderea specifică acestui model și din viziunea istorică asupra procesului de semnificare. Desfășurarea în succesiune logică a celor doisprezece parametri structurali, cu grade distincte de relevanță în cadrul semiozei, facilitează desprinderea unei imagini complexe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4. Graful situației semiotice Avantajele grafului semiotic derivă din deschiderea specifică acestui model și din viziunea istorică asupra procesului de semnificare. Desfășurarea în succesiune logică a celor doisprezece parametri structurali, cu grade distincte de relevanță în cadrul semiozei, facilitează desprinderea unei imagini complexe asupra fenomenului semiotic și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]