1,331 matches
-
străine de societățile în care și-au desfășurat activitatea: Einstein a plecat din Germania în Elveția, în Italia și apoi în SUA; Gandhi a crescut în Africa de Sud; Stravinski a părăsit Rusia; Eliot s-a stabilit în Anglia; în copilărie, Martha Graham s-a mutat din sud în California, unde a luat contact cu arta asiatică; Freud era evreu în Viena catolică, iar Picasso a părăsit Spania și s-a stabilit în Franța. Se pare că o persoană care și-a găsit
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a argumentelor acestora. Mai mulți istorici ai eugeniei au arătat felul În care această controversă a devenit contextul În care au fost aduse În discuție diverse abordări ale sănătății publice din țările În curs de industrializare 44. Spre exemplu, Loren Graham arată că lamarckismul era teoria preferată de social-democrații moderați, În timp ce mendelismul Își găsea adepți mai ales printre practicanții de profesii și persoanele cu ocupații academice care aveau orientări politice de dreapta 45. În anii ’30, teoriile mendeliene ale eredității dominau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Books, 17 noiembrie 1994, pp. 7-11. 10. William B. Provine, The Origins of Theoretical Population Genetics, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Mark H. Haller, Eugenics: Hereditarian Attitudes in American Thought, Rutgers University Press, New Brunswick, N.J., 1963; Loren R. Graham, „Science and Values: The Eugenics Movement in Germany and Russia in the 1920s”, American Historical Revue, 82, nr. 5, decembrie 1977, pp. 1133-64; Diane Paul, „Eugenics and the Left”, Journal of the History of Ideas, 45, nr. 4, octombrie-decembrie 1984
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
complexitățior istoriei culturale”. Vezi „Race Culture”, p. 472. În opinia mea, referirea În această afirmație ar trebui să se facă În mod specific la Europa de Vest și Statele Unite. 21. Vezi Weindling, Health, Race and German Politics, capitolul 5. 22. Loren R. Graham, Science in Russia and the Soviet Union: A Short History, Cambridge Univesity Press, New York, 1993; Mark B. Adams, „Eugenics in Russia, 1900-1940”, În Adams, Welborn Science. 23. Schneider, Quality and Quantity, p. 11. 24. Despre problematica susținerii voluntare a eforturilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Lito-Tipografia Motatzeanu și Lambru, București, 1895; A. Aronovici, Omul și sociologia dupe Darwin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc., Lib. G.D. Nebuneli și Fii, Galați, f.a.); N. Leon, „Generațiunea spontanee și darwinismul”, Convorbiri literare, vol. 37, nr. 4, 1903. 13. Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143; Paul, Controlling Human Heredity. 14. Larson, „Rhetoric of Eugenics”, pp. 49-50. 15. Schneider, Quality and Quantity, p. 283. 16. Vezi capitolul 3. 17. Weindling, Health, Race and German Politics, capitolul 2. 18. Sheila Faith Weiss
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
treilea, Editura Eminescu, București, 1980. 36. Keith Hitchins, Mit și realitate În istoriografia României, Editura Enciclopedică, București, 1997, pp. 286-294; Gusti, Opere alese, vol. 3, pp. 10-11. 37. Iuliu Moldovan, Introducere În etnobiologie și biopolitică, Sibiu, 1944, pp. 23-49. 38. Graham, „Science and Values”, pp.1142-1143. 39. Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143. 40. Stepan, „Hour of Eugenics”. 41. Kevles, In the Name, pp. 43-44. 42. Mazdumar, Eugenics and Human Failings, capitolul 2. 43. Paul, Controlling Human Heredity. 44. Paul, Controlling
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Hitchins, Mit și realitate În istoriografia României, Editura Enciclopedică, București, 1997, pp. 286-294; Gusti, Opere alese, vol. 3, pp. 10-11. 37. Iuliu Moldovan, Introducere În etnobiologie și biopolitică, Sibiu, 1944, pp. 23-49. 38. Graham, „Science and Values”, pp.1142-1143. 39. Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143. 40. Stepan, „Hour of Eugenics”. 41. Kevles, In the Name, pp. 43-44. 42. Mazdumar, Eugenics and Human Failings, capitolul 2. 43. Paul, Controlling Human Heredity. 44. Paul, Controlling Human Heredity; Dikötter, Imperfect Conceptions. 45. Graham
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143. 40. Stepan, „Hour of Eugenics”. 41. Kevles, In the Name, pp. 43-44. 42. Mazdumar, Eugenics and Human Failings, capitolul 2. 43. Paul, Controlling Human Heredity. 44. Paul, Controlling Human Heredity; Dikötter, Imperfect Conceptions. 45. Graham, „Science and Values”, pp.1142-1143. 46. Kevles, In the Name, pp. 44. 47. O ambivalență similară - mai puternic Înclinată Însă de partea neolamarckianismului - caracterizează și mișcarea eugenistă chineză. Vezi Dikötter, Imperfect Conceptions. 48. Weindling, Health, Race and German Politics, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Press, Oxford, 1995. Gordon, Linda, Woman’s Body, Woman’s Right: Birth Control in America, Penguin Books, New York, 1986. Gotz, Aly, Chroust, Peter, și Pross, Christian, Cleansing the Fatherland: Nazi Medicine and Racial Hygiene, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1994. Graham, Loren R., Between Science and Values, Columbia University Press, New York, 1986. Graham, Loren R., „Science and Values: The Eugenics Movement in Germany and Russia in the 1920s”, American Historical Review, vol. 82, nr. 5, decembrie 1977, pp. 1133-1164. Graham, Loren
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Control in America, Penguin Books, New York, 1986. Gotz, Aly, Chroust, Peter, și Pross, Christian, Cleansing the Fatherland: Nazi Medicine and Racial Hygiene, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1994. Graham, Loren R., Between Science and Values, Columbia University Press, New York, 1986. Graham, Loren R., „Science and Values: The Eugenics Movement in Germany and Russia in the 1920s”, American Historical Review, vol. 82, nr. 5, decembrie 1977, pp. 1133-1164. Graham, Loren R., Science in Russia and the Soviet Union: A Short History, Cambridge
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1994. Graham, Loren R., Between Science and Values, Columbia University Press, New York, 1986. Graham, Loren R., „Science and Values: The Eugenics Movement in Germany and Russia in the 1920s”, American Historical Review, vol. 82, nr. 5, decembrie 1977, pp. 1133-1164. Graham, Loren R., Science in Russia and the Soviet Union: A Short History, Cambridge University Press, New York, 1993. Grossmann, Atina, Reforming Sex: The German Movement for Birth Control and Abortion Reform, 1920-1950, Oxford University Press, New York, 1995. Haller, Mark H., Eugenics
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei „ciocniri a civilizațiilor”, adică a comunităților definite religios și etnic (Levy, 2003, p. 16). Un alt aspect intens cercetat la acest nivel a fost predispunerea regimurilor politice, fie ele democratice sau autoritare, de a declanșa și purta războaie (vezi Graham, 1986, pp. 279-289). De la lansarea de către Immanuel Kant a ideii unei uniuni pacifiste dintre democrații, mai mulți autori au încercat să demonstreze natura pașnică a regimurilor democratice (vezi Mansfield și Snyder, 2003, pp. 113-126). O serie de studii din anii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Joanne (1999), Ballots and Bullets: The Elusive Democratic Peace, Princeton University Press, Princeton NJ. Gowa, Joanne, Farber, H.S. (1996), „Polities and Peace”, în Michael E. Brown, Sean M. Lynn-Jones, Steven E. Miller (eds.), Debating the Democratic Peace, MIT Press, Cambridge. Graham, David (1986), „War-Proneness, War-Weariness, and Regime Type: 1816-1980”, Journal of Peace Research, 23 (3). Gray, Chris Hables (1997), Postmodern War: The New Politics of Conflict, Routledge, Londra. Gray, Colin S. (1999), Modern Strategy, Oxford University Press, Oxford. Grieco, Joseph M.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1999), „Introduction: Globalisation and Non-State Actors”, în Richard A. Higgott, Geoffrey R.D. Underhill, Andreas Bieler (eds.), Non-State Actors and Authority in the Global System, Routledge, Londra. Hirst, Paul (2003), Război și Putere în secolul XXI, Antet, București. Hirst, Paul, Thompson, Graham (2000), Globalizarea sub semnul întrebării, Trei, București. Hobden, Stephen, Wyn Jones, Richard (2001), „Marxist Theories of International Relations”, în John Bayliss, Steve Smith (eds.), The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations, ed. a II-a, Oxford University
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
potențează conștiența distinctivității de sine a grupurilor etno-culturale, determinând astfel mișcări identitare separatiste ca apanaj al localizării. Pentru acest capitol, în afară de lucrările deja menționate, vezi, de exemplu, și Bauman (2005), Bretherton și Ponton (1996), Clark (1997), Harvey (1990), Hirst și Graham (2000), Huntington (1998), Kalb et al. (2000), Ohmae (1995). Distincția secole „lungi” și „scurte” nu se referă la măsurarea cronologică a epocilor istorice, ci la substanța acestora. De exemplu, formula „lungul secol” a fost folosită pentru a marca etapa de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neplăcută. Apare un sentiment de zădărnicie care demotivează oamenii. Piețele globale nu pot fi controlate și singura cale de a evita eșecul - ca națiune, firmă sau individ - este de a fi cât mai competitiv posibil.<footnote Hirst, P., Globalization, Editura Graham Thow, 2002, pp. 7, 22. footnote> Globalizarea nu este un proces implacabil, nu „merge” într-o singură direcție: sunt inegalități chiar în interiorul țărilor exponente ale procesului de globalizare, inegalități între acestea și celelalte țări, după cum sunt și țări marginalizate cu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
personnel selection: A review of criterion and construct evidence. Human Performance. 11, (1-27 Gilliland, S.W. (1993). The perceived fairness of selection systems: an organizational justice perspective. Academy of Management Review. 18, 694-734 Goleman, D. (1996). Emotional intelligence. Londra, Bloomsbury Graham, H. T., Bennett, R. (1998). Human Resources Management. Pitman Publ. Harris, M.M. (1998). The structured interview: what constructs are being measured? în Eder, R., Harris, M. (eds). The employment interview: theory, research and practice. Sage Herriot, P. (2003). Assessment by
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Editura Științifică. Goodale,G.,(1996). Women and Access to Vocational Training. În A.C. Tuijnman, (coord.) International Encyclopedia of Adult Education and Training (p.598-603). Oxford: Elsevier Science Ltd. Gordon, J.R. (1987). A Diagnostic Approach to Organizational Behavior. Boston: Allyn & Bacon. Graham, H. T., Bennett, R. (1998). Human Resources Management. Pitman Publications. Grimm, J. (2000). E-mail & Netiguette. Editor & Publisher, 04/24/2000, 1333(17), 40-42. Guion R.M. (1965). Personnel testing. New York: McGraw-Hill. Guion R.M. (1997). Assessment, Measurement, and Prediction for Personnel Decisions
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de care e timpul acum, după ce am definit diferitele tipuri de nonlectură, să ne ocupăm. !!!!!!!!!!!!!!!!!!PÎNĂ AICI SE PAGINEAZĂ!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Pagină nouă de dreapta + pagină albă după SITUAȚII DE DISCURS Pagină nouă de dreapta CAPITOLUL I ÎN VIAȚA MONDENĂ ÎN CARE GRAHAM GREENE POVESTEȘTE O SITUAȚIE DE COȘMAR ÎN CARE PERSONAJUL SE AFLĂ ÎN FAȚA UNEI ÎNTREGI SĂLI DE ADMIRATORI CARE AȘTEAPTĂ CU SUFLETUL LA GURĂ CA EL SĂ ÎȘI SPUNĂ PĂREREA DESPRE CĂRȚILE PE CARE NU LE-A CITIT După ce am studiat
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
examen pentru care nu s-a pregătit - și, În această calitate, i se trezește În conștiință o Întreagă serie de temeri Îngropate, legate de copilărie. Exact asta i se Întâmplă și lui Rollo Martins În Al treilea om, romanul lui Graham Greene care a inspirat celebrul film al lui Carol Reed. Îl Întâlnim la Începutul cărții În calitate de personaj principal al poveștii, În Viena de după război, Împărțită În patru sectoare care controlează Franța, Anglia, Statele Unite și URSS. Martins s-a Întors la
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
intenționați să folosiți un anume tip de strategie, În timp ce o alta este În mod evident mai avantajoasă. CASETA 1 Un studiu explicativ pe un caz individual, devenit best-seller Timp de mai bine de 30 de ani, studiul inițial al lui Graham Allison (1971) pe un caz individual, criza rachetelor din Cuba din 1962 (În care confruntarea SUA - Uniunea Sovietică ar fi putut duce la un holocaust nuclear), a fost best-seller În domeniul științelor politice. În scopul de a explica criza, cartea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
utilizat pentru a stabili dacă ipotezele teoretice sunt corecte sau, dimpotrivă, o altă serie de explicații ar fi mult mai relevantă. În această manieră, cum s-a Întâmplat În compararea celor trei teorii privind criza rachetelor din Cuba, făcută de Graham Allison (1971) și descrisă În capitolul 1, caseta 1, cazul individual poate constitui o contribuție importantă la acumularea cunoștințelor și construirea de teorii. Un astfel de studiu poate chiar să ajute la redirecționarea investigațiilor viitoare pentru un Întreg domeniu. (Vezi
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
că: - soluțiile sunt perfect limpezi; - sunt stabile (nu există tendință de separare a solvatului de solvent dacă temperatura și concentrația nu variază); - difuzează ușor prin membrane permeabile; - la încălzire, solventul poate fi separat de solvat. În 1861 chimistul englez Thomas Graham a arătat că substanțe ca gelatina, cleiul, albumina și amidonul difuzează de sute de ori mai încet în apă decât în cazul soluțiilor obișnuite . El a mai observat că cele două tipuri de substanțe diferă și prin ușurința de a
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
două tipuri de substanțe diferă și prin ușurința de a difuza printr-o membrană semipermeabilă. Cleiul, amidonul și gelatina trec foarte greu prin porii unei membrane semipermeabile, datorită dimensiunilor mari ale moleculelor de solvat. Aceste substanțe au fost numite de Graham coloizi (Kolla, lb. greacă = clei). Sistemele coloidale pot fi clasificate după starea de agregare a fazei disperse și a mediului de dispersie: - suspensii - sisteme coloide de tip solid în lichid; - emulsii - sisteme coloide de tip lichid în lichid; - spume - sisteme
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
mari ale moleculelor de solvat. De aceea: - au aspect tulbure; - sunt instabile: particulele dispersate se separă în timp de solvent; - suspensiile se pot separa prin filtrare. Un sistem coloidal gelatină-apă, diluat la temperatură mare, este un sol (termen introdus de Graham în ideea diferențierii de soluțiile autentice) și este lichid. Un sistem coloidal concentrat gelatină-apă, la rece, este un gel și nu are existență mobilă. Cele mai cunoscute emulsii sunt de tipul apă-ulei. Ele pot fi stabilizate în prezența unor agenți
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]